5,945 matches
-
Elenă Badea, elena badea Actorul Mihai Bendeac, cunoscut ca un burlac convins și criticat adeseori pentru că spune ce gândește, a prezentat pe pagina sa de socializare o scurtă descriere a idealulul sau feminin, după care își îndeamnă fanii să-i urmeze exemplul. "Un prieten virtual de pe Facebook mi-a transmis o «leapșa
Bendeac a descris idealul său feminin. Ce calități trebuie să aibă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72150_a_73475]
-
ana, Elena Badea Președintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, patriot convins, a comentat, vineri seară, în emisiunea Agentul VIP a lui Cristian Brancu, în legătură cu relația pe care Andreea Marin o are cu fizioterapeutul turc, Tuncay Ozturk. "Nu mă bag în sentimentele ei și nu sunt împotriva unei religii monoteiste - sunt musulmani
CV Tudor, mesaj "usturător" pentru Andreea Marin by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72227_a_73552]
-
achete des livres allemands car il y en a aussi de fort bons, surtout Schiller et Goethe. După cum se vede, el n-a simțit defel nevoia să explice adresantelor sale cine erau cei doi scriitori ale căror cărți le cumpăra, convins pesemne că numele lor nu erau nici acestora necunoscute. Și avea, de altminteri, tot dreptul să judece așa, măcar pentru că înainte cu trei ani, mai exact 1a 14 aprilie 1832, Albina românească publicase primul articol despre Goethe în limba română
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
Camil Petrescu în clipa în care s-a luat la trîntă cu filozofia și cu filozofii. Atît și nimic mai mult! Asta pentru că ni se întîmplă fiecăruia să nu găsim nici un răspuns la o argumentare, deși n-am fost deloc convinși; argumentele adversarului ne-au răpus, dar nu ne-au schimbat și părerile. Rămînem la adevărul nostru pur și simplu. Numai că adevărul nu e niciodată pur și rareori e simplu. În tot cazul, nu e niciodată la mijloc, căci adevărul
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
era prea favorabilă. "Era nevoie de un ambasador special care să pledeze pentru o țară care nu s-a bucurat de o popularitate prea mare." Ea încearcă să fie acest ambasador în toate întâlnirile cu numeroase personalități din toate domeniile, convinsă că prin calitățile ei fizice, intelectuale și politice, va schimba imaginea țării. Ceea ce în bună parte și reușește. La un dineu dat de Lordul Corson, ministrul Afacerilor Externe, îl cunoaște printre alți oameni politici marcanți, pe Wiston Churchill, viitor prim-
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
tare! prea tare!", cum ar zice Brânzovenescu. E adevărat că teoria mutației valorilor estetice, care încolțise în mintea tânărului critic, se va nuanța în deceniile următoare, dar faptul rămâne. Nu vom ști niciodată, probabil, dacă nenea Iancu era sau nu convins că, satirizându-i pe Miticii lui, îi va învăța să vorbească și corect, și miezos, abandonând astfel "marea trăncăneală". Mai degrabă nu. Pentru că, dacă, spre deosebire de umor, satira e forma neiertătoare, intolerantă, a comicului, eroii lui Caragiale n-aveau cum ieși
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
Sânziene și un volum de povestiri fantastice ale lui M. Eliade), și tânăra doctorandă Eva ¸apajnová. Firește, orice selecție este restrictivă și nu toate numele demne de interes au putut fi înglobate într-un grupaj de 115 pagini. Totuși, sunt convinsă că cititorii slovaci vor fi în stare să-și facă o idee destul de veridică despre ceea ce se întâmplă în ultima vreme în literatura română, odată ce vor ajunge să îi cunoască pe acei reprezentanți remarcabili ai prozei, poeziei, eseisticii și dramaturgiei
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]
-
acesta vine tocmai din posibilitatea de-a refuza ori de-a accepta jocul) e semnul cel mai sigur al îmbătrânirii." (pp. 508-509). Revoluționarul obosit, îmbătrânit și uneori acrit face pereche, în paginile jurnalului Un român la Paris, cu un autor convins că Jurnalul, ca gen literar, e "complet depășit". De ce îl ține atunci? Și ce rol îi rezervă, în opera sa? E, cum spune, o modalitate de a răscumpăra evazionismul literar. Dumitru Țepeneag nu vrea "să amestece borcanele": literatura propriu-zisă cu
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
datorez din felul în care, de la o vârstă destul de fragedă, am început să înțeleg caracterul teribil al lumii în care trăiam. Alții nu l-au înțeles niciodată, nici măcar când erau pe pragul de a o părăsi. Ba chiar au murit convinși că trăiseră într-o lume normală. Nu le-ar fi stricat să aibă un "văr Adrian". Nu mult după terminarea războiului, ai mei se mutaseră într-un apartament spațios din Cotroceni. Cum mama avea cinci surori și doi frați, toți
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
presă, aflați în slujba clasei (castei) interesate. De la contestarea originalității și autorității morale a sprijinitorilor președintelui, până la învinuirea lor de aliniere la un proiect totalitar, antiparlamentar și antipartidic, totul a fost pus în mișcare pentru blamarea acestor "directori de conștiință" convinși, în sfârșit, să acționeze. Ratarea referendumului pentru votul uninominal, din noiembrie, menit să spargă încremenirea clasei politice și uniformizarea ei internă - adevărata probă de corupție totalitară -, nu a anulat acest sprijin, acuzele sicofanților clasei împricinate făcându-l, dimpotrivă, mai pregnant
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
născut un volum intitulat chiar Odiseo y Penelope, semnat Mario Vargas Llosa, pe care autorul a avut bunăvoința să mi-l încredințeze spre traducere și, de ce nu, spre o eventuală montare în România. E un text incitant, deosebit, care sunt convinsă că-i va tenta și pe regizorii români. În prezent, lucrează la o adaptare după O mie și una de nopți. "Alt autor anonim, altă călătorie", afirmă Llosa. În adaptarea mea vor fi două personaje, regele și Șeherezada, o versiune
Bulandra versus Abadía by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9799_a_11124]
-
fiind considerat ultima mare mișcare spirituală din acest spațiu până la instaurarea comunismului. Disponibili pentru tot felul de experiențe și încurajați de Nae Ionescu să nu se teamă de greșeală, orice eroare putând fi creatoare, tinerii discipoli au dat verdicte șocante, convinși că acum se puteau pronunța despre orice, pentru că nimeni nu era îndreptățit să-i judece, cu atât mai puțin bătrânii, reprezentanți ai stagnării spirituale, ai dictaturii reumatismului. În euforia cvasigenerală a anilor '30, Mihail Sebastian a fost o figură aparte
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
2001). De o bună bucată de timp, e prins, ca tot americanul pragmatic, care purcede lucrurile din vreme și cu maximă seriozitate, în punerea la cale a următorului congres, ce se va desfășura la Constanța, anul viitor ( 25 - 28 iunie). Convins că un istoriograf adevărat, atunci când dorește să scrie despre istoria unui popor (fie și a unui capitol din aceasta), trebuie să fie bine informat și în domenii ca literatură, religie, etnografie etc., care fac parte simbiotică din cultura acelui neam
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
a nu avea un urmaș de sînge, care, în migră-rile-i onirice, trebuia să-i egaleze gloria. Pe de altă parte, el refuză cu cerbicie să se mai angajeze în plan afectiv, atunci cînd Giovanni, tînărul lui colaborator - copistul din titlu - convins, nu în absența unor indicii, că îi este fiu natural, îi cere să-l recunoască, fie și doar între patru ochi. Situația este paradoxală, dar consună cu omul (nu doar personajul) Petrarca, mereu în căutarea căii de mijloc, a filtrului
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
realitate (dar asta nu are nici o importanță)"1. La rândul său, și Victor Crăciun, care s-a ocupat în mod deosebit de acest portret, e de părere că "portretul a fost realizat cu vestă de culoare deschisă", dar nu pare și convins, când scrie, că nu crede "să se fi făcut două versiuni fotografice, cu două veste", din cauza prețului ridicat al fotografiei, un galben. Cu alte cuvinte, eminescologul este gata să creadă că poetul s-ar fi ridicat din fața obiectivului fotografic, ar
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
natura perisabilă a capodoperei și, implicit, caracterul relativ al canonului în articularea sa istorică. Cosana Nicolae prezintă, cu minuțiozitate, cum, în bună măsură, "canonizările" estetice au avut/au loc după anumite interese/favoruri de castă (și chiar clasă, ar afirma convins un critic marxist), în raport cu valorile unei generații și ale unui timp (știut fiind faptul că mentalitățile se schimbă constant), după criterii culturale (strict determinate de așteptările unei comunități naționale ori etnice) și, nu în ultimul rînd, în funcție de supremația unui gen
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
a savantului cpare s-a încăpățânat să vadă în Garda de Fier în primul rând o "sectă mistică" și apoi doar o "mișcare politică". Ideea, susținută de Sorin Alexandrescu, este considerată simplistă de Andrei Oișteanu care nu se arată deloc convins că ea poate justifica tot elanul publicistic al lui Mircea Eliade din a doua jumătate a anilor '30 și implicarea sa directă în acțiunile electorale ale legionarilor. În condițiile în care s-au auzit voci care au solicitat chiar punerea
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
sînt mai frumoase. Dezbrăcate de ziduri, de carnea masivă a pereților, eliberate de greutatea acoperișelor, scuturate de încărcătura podoabelor, rămase numai schelet alb și esențial de coloane înălțate spre cer, templele antice au ajuns pînă la noi mai frumoase, sînt convinsă, decît au fost vreodată în apoteoza gloriei lor religioase". Explicabil, restaurarea a ceea ce s-a pierdut i se înfățișează poetei drept o operație decepționantă. E o pierdere a poeziei unei existențe mistuite în favoarea unei funcționalități ce n-ar putea fi
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
Scrieri de Tudor Arghezi și Opere de Ion Agârbiceanu. Dar mi s-a părut că nu se cuvenea să răspund la întrebarea gravă " A cui este literatura română?", cu anecdote, oricât de amuzante. Am plecat, după sfârșitul întâlnirii, întristat și convins că la întrebarea pusă de redacția României literare "A cui este literatura română?", răspunsul corect este: a succesorilor abuzivi ai scriitorilor, a editorilor lipsiți de competență profesională și a plagiatorilor de ediții. Deocamdată...
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
surpinzător pentru unii, sufletul religios al lui Mircea Eliade este mai prezent în proza fantastică decât în eruditele sale tratate de istoria religiilor. Iar Adrian Mureșan o demonstrează cât se poate de convingător. Textele lui Cioran dezvăluie fie un anticreștin convins, fie un subiect al unei potențiale "mari convertiri", iar opera literară a lui Ionescu ar conține, în chiar inima absurdului care i-a adus notorietatea, o implicită, dar consistentă dimensiune creștină. Cea mai interesantă (pentru că dă de gândit, nu pentru că
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
sau capodopere ale artelor plastice. Nu deranjau pe nimeni, viața lor părea fixată definitiv pe niște fundamente ale normalității, sensibilității și bunului gust, într-o armonie familială pe cât de solidă, pe atât de predictibilă. Au întâmpinat cu entuziasm sfârșitul războiului, convinși că lumea va reveni la rosturile ei firești și primii ani postbelici au fost de frenetică și inconștientă sărbătoare. Apoi, după abdicarea Regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, totul a basculat într-un coșmar inimaginabil. Părinții le-au fost arestați
Comunismul, așa cum a fost by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9393_a_10718]
-
alteori, așa cum rămîne ea pe sugativa aplicată etanș. Erau ziare, evenimente (de Șerban Foarță, Brumar, 2000), pe foiță mulatră, sustrasă din rotativă, e, ca și Ecou tîrziu, spațiul înfricoșătoarei coerențe a absurdului. Acela în care trăim, despre care citim, naiv convinși că toate se-ntîmplă pe o altă planetă, și de care încercăm să ne salvăm indexîndu-l, ca specie, în cartoteca literaturii. Fatalul strigăt cu care începe neputința noastră de-a comunica, judecată prin nu mai puțin fatalul fel de-a spune
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
unui nepot al bunului său prieten, frizerul Constantinescu. La manifestații, copiii mărșăluiau pe marginea convoiului. Strigam și noi cît ne ținea gura: "Jos guvernul", "Moarte capitalismului", "Moarte exploatării", "Trăiască votul universal!" și, măcar că nu știam despre ce e vorba, eram convinși că îndeplinim un voluntariat conștient în serviciul clasei muncitoare. Colaboratori ai demonstrației, îndeplineam sarcini precise: împărțeam trecătorilor manifeste și strigam lozinci pînă răgușeam. De-a lungul coloanei în marș alergau delegații cu ordinea, comandanții strigăturilor lozincare, semnalizînd cu stegulețe roșii
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
frecvenței la cursuri în rândul elevilor de la sate datorită sărăciei, a lipsei de hrană și îmbrăcăminte. Revenirea lui C.A.Rosetti în fruntea Ministerului Instrucțiunii Publice la 11 Februarie 1866 a adus speranțe mari în inimile profesorilor și învățătorilor fiind convinși că el va redresa situația și va ameliora traiul. Acesta a încercat prin diferite măsuri și circulare să îmbunătățească starea școlilor primare . Rosetti împreună cu directorul general V.A.Urechia au imprimat și distribuit o circulară în 7 martie, tuturor primarilor
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
București. Era președintele unei societăți “Amicii poporului” dar a publicat și o revistă în 1894 “Amicul poporului” care avea redacția în casa lui Arjoceanu și număra o sută de membrii învățători, preoți și săteni din județ. A fost un cooperator convins, colaborator și apoi creditor al revistei “Gazeta statului”. Activitatea sa a avut o influență și asupra altor domenii de activitate mai ales în sfera productivă și alături de obștea satului din Bălănești a format asociația de cumpărare a pădurii dr. Urbeanu
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]