3,642 matches
-
alaiului funebru din copilărie. Izbitoare e suprapunerea cu ”sicriul” împodobit bogat cu flori, de fapt un piedestal pe care e purtată statuia lui Isus, imortalizat în ipostaze de suferință crâncenă. Pentru Fiul Domnului, încă se mai practică străvechiul ritual, cu convoiul însoțit de vestitele femei îmbrăcate în negru, supranumite ”Manolas”, cu fanfara care intonează imnuri funebre și cu acele chiote sfâșietoare care întrerup tăcerea, săgetând noaptea ca un fulger (”saeta”). Pentru muritorii de rând din Spania, în schimb, nu se mai
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
care-i faza, că nu m-am prins? - Păi, fată, am informații din surse sigure că hanul, sătul de muierile din harem, o cam pune, ba cu o cămilă, ba cu o iapă, ba chiar și, uneori, cu măgărițele din convoi, deși cred că nu prea este apreciat de ele fiindcă, precum știi, ele au alte standarde. Mult mai ridicate! Mă rog, treaba lui! Pregătim bine iapa, o parfumăm cu mosc, pentru că el are un adevărat cult pentru acest parfum despre
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
cita pe Osias Hofstatter-,,Gurs'',1940-aquarel; o altă imagine a acestui lagăr a pictat-o Felix Nussbaum-1940. aquarel; cât și lucrarea,,Mabull''-1940 , Otto Karas-Kaufman care ne-au lăsat imagini grafice ale lagărelor din Theresienstadt precum ,,Stația de tren'' unde convoiul de vagoane oprea pentru a fi coborâte victimile. Unul din renumiții artiști plastici Isis Kischka (n.26 oct.1908) este arestat în 1941 și trimis la lagărul din Compiegne. De aici este deportat la Drancy și eliberat în 1944. În
H O L O C A U S T U L REFLECTAT ÎN ARTA PLASTICĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371827_a_373156]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CÂNTEC PENTRU ALTĂDATĂ Autor: Nina Dragu Publicat în: Ediția nr. 2341 din 29 mai 2017 Toate Articolele Autorului Cântec pentru altădată A trecut pe lângă mine- și nicicâd n-o să mai treacă- un convoi de frunze moarte dintr-o toamnă, pe-nserate. A trecut pe lângă mine- și nicicând n-o să mai treacă- un convoi de gânduri moarte dintr-o lume, pe-nserate. A trecut pe lângă mine- și nicicând n-o să mai treacă- un convoi de visuri
CÂNTEC PENTRU ALTĂDATĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372399_a_373728]
-
din 29 mai 2017 Toate Articolele Autorului Cântec pentru altădată A trecut pe lângă mine- și nicicâd n-o să mai treacă- un convoi de frunze moarte dintr-o toamnă, pe-nserate. A trecut pe lângă mine- și nicicând n-o să mai treacă- un convoi de gânduri moarte dintr-o lume, pe-nserate. A trecut pe lângă mine- și nicicând n-o să mai treacă- un convoi de visuri moarte dintr-o viață, pe-nserate. Au trecut pe lângă mine, și nicicând n-or să mai treacă, vremuri mari, deja
CÂNTEC PENTRU ALTĂDATĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372399_a_373728]
-
treacă- un convoi de frunze moarte dintr-o toamnă, pe-nserate. A trecut pe lângă mine- și nicicând n-o să mai treacă- un convoi de gânduri moarte dintr-o lume, pe-nserate. A trecut pe lângă mine- și nicicând n-o să mai treacă- un convoi de visuri moarte dintr-o viață, pe-nserate. Au trecut pe lângă mine, și nicicând n-or să mai treacă, vremuri mari, deja apuse, în convoi de frunze moarte. Referință Bibliografică: Cântec pentru altădată / Nina Dragu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CÂNTEC PENTRU ALTĂDATĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372399_a_373728]
-
moarte dintr-o lume, pe-nserate. A trecut pe lângă mine- și nicicând n-o să mai treacă- un convoi de visuri moarte dintr-o viață, pe-nserate. Au trecut pe lângă mine, și nicicând n-or să mai treacă, vremuri mari, deja apuse, în convoi de frunze moarte. Referință Bibliografică: Cântec pentru altădată / Nina Dragu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2341, Anul VII, 29 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nina Dragu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CÂNTEC PENTRU ALTĂDATĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372399_a_373728]
-
pe Osias Hofstatter - „Gurs", 1940-aquarel; o altă imagine a acestui lagăr a pictat-o Felix Nussbaum, „1940. Aquarel” cât și lucrarea „Mabull" -1940, Otto Karas-Kaufman care ne-au lăsat imagini grafice ale lagărelor din Theresienstadt precum „Stația de tren" unde convoiul de vagoane oprea pentru a fi coborâte victimile. Unul din renumiții artiști plastici Isis Kischka (n.26 oct.1908) este arestat în 1941 și trimis la lagărul din Compiegne. De aici este deportat la Drancy și eliberat în 1944. În
HOLOCAUSTUL REFLECTAT (ŞI) ÎN ARTA PLASTICĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371095_a_372424]
-
cu santinelele noastre. Părăsind orașul, am văzut tăblițe care indicau drumul spre Teplik și Uman. Am ajuns pe o șosea mărginită de ambele părți de o pădure. Prizonieri sovietici lucrau la repararea șoselei. În cele din urmă, trei camioane din convoiul nostru s-au oprit în fața unor grajduri de la marginea satului Mihailovka. O santinelă civilă stătea în fața gardului de sârmă ghimpată. Am intrat câte unul pe poartă, pentru a fi numărați. Șocul produs de succesiunea evenimentelor a fost atât de tare
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
un prunc în brațe, născut în grajd cu două săptămâni în urmă. - Într-o zi, spuse ea, privind cu tristețe pruncul, nemții mi-l vor lua. Un nor de praf se apropie, în timp ce un zgomot din ce în ce mai mare ne lovește auzul. Convoiul. Bărbați și femei, în grupuri separate, escortate de santinele, s-au oprit în fața gardului. Erau poate trei sute de oameni. După ce un subofițer, ieșind din corpul de gardă, dinafara țarcului, făcu numărătoarea, poarta fu deschisă. Urmă o învălmășeală nebună: bărbați, femei
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
-mpărat de neființă fu luat, de-abia atunci veni poruncă să părăsim îndată țara, ca-n straițe să luăm deodată poveri și blestem laolaltă ... Împovărați cu toate cele - copii, mâncare și odoare - ne-am așternut la drum spre mare (pestriț convoi de mii și sute), călăuziți și-ncurajați de-a Ta statornică vegheare: un stâlp de nor ziua plutind, alt stâlp în noapte luminând. Și tocmai când ne-nchipuiam că am scăpat pentru vecie de egipteni și-a lor robie, văzurăm
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
parcursului său istoric, se baza, în rezistența ei la aceste presiuni, pe sprijinul puterilor occidentale, Anglia și Franța, în primul rând, dar și Austria și Prusia. Conducerea trupelor țariste de ocupație a fost încredințată comandantului șef Mihail Dimitrievici Gorceacov. Primul convoi rusesc, condus de generalul Anrep d’Elmpt, a pătruns în Principate trecând Prutul pe la Leova (Ion I. Nistor - Istoria românilor, vol.2), la data de 3 iulie 1853, îndreptându-se spre București pe traseul: Fălciu-Bârlad-Tecuci-Focșani-Buzău și intră în capitala munteană
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
și porunci celor patru sclavi să pornească către fortăreața Antonia. -Mai repede! porunci Arhiereul Caiafa trăgând draperia. Patru ostași dintre cei care păzeau templul mergeau în jurul palanchinului. Puținii trecători care se aflau pe străzi la ora aceea priveau mirați micul convoi știind bine cine se afla înăuntru. Unii dintre ei se opreau și își plecau capetele, până ce arhiereul și suita lui treceau. Alții doar priveau cu uimire dându-și seama că mai marele lor nu pleacă la o oră atât de
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
seama că mai marele lor nu pleacă la o oră atât de matinală decât dintr-un motiv foarte important, însă cum fortăreața Antonia se afla destul de aproape de zidurile marelui templu, mai toți erau siguri că într-acolo se îndreaptă micul convoi. Merseră astfel preț de jumătate de ceas și în cele din urmă ajunseră în fața fortăreței Antonia și arhiereul Caiafa dădu la o parte draperia pe care era brodat sfeșnicul cu șapte brațe, Menora. Arhiereul coborî greoi din palanchin și privi
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
lui Caiafa, procuratorul Ponțiu Pilat apăru în poarta boltită a fortăreței Antonia. Din cauza sărbătorii Pesahului, Caiafa nu dorea să intre în fortăreață, nici măcar în încăperea rezervată păstrării veșmintelor sacerdotale unde iudeii aveau voie să intre. Procuratorul se apropie de micul convoi cu un zâmbet pe buze, ținându-și capătul togii pe mâna stângă. Ținuse neapărat să apară în fața arhiereului îmbrăcat astfel. Doi legionari înarmați mergeau în spatele procuratorului, dar când Ponțiu Pilat ajunse lângă arhiereu acesta le făcu semn acelora să se
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
cu preotul pentru înmormântare, rudele pregătesc tămâia și oferă preotului și cântărețului câte o lumânare aprinsă. După slujba ce se oficiază la casa decedatului (ori la capelă sau casă mortuară), se organizează procesiunea de înmormântare, care rămâne aceeași până la cimitir. Convoiul mortuar se aranjează astfel: în frunte merge un credincios cu crucea (care va fi așezată la căpătâiul mortului); urmează cei ce poartă coliva, colacii și vinul, pomul cu darurile ce se împart săracilor (simbol al vieții și al morții, închipuind
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
coroanele (dacă sunt), purtătorii de sfeșnice, cântărețul și preotul, carul mortuar (dricul) cu sicriul, rudele mortului și ceilalți participanți. Pe drum, până la biserică și apoi până la cimitir, se cântă "Sfinte Dumnezeule" funebru de către cor sau credincioși, sub conducerea cântărețului. Când convoiul ajunge la anumite răspântii de drumuri ori în locurile legate de viața și activitatea decedatului sau in dreptul unei biserici, preotul rostește în dreptul sicriului ectenia pentru morți. De reținut: Obiceiul de a sparge o cană sau un vas atunci când decedatul
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
pe tot parcursul slujbei. Coroanele, jerbele și pomul rămân la ușa bisericii. • Bărbații vor intra în locașul sfintei biserici cu capul descoperit. • La căpătâiul celui decedat se așează unul sau două sfeșnice, în care cei prezenți aprind lumânări. • La organizarea convoiului funebru se obișnuiește ca, după sfânta cruce, cineva să poarte fotografia îndoliată a celui decedat sau icoana cu patronul numelui. • Atunci când se fac opriri pentru a rosti preotul ectenia, unii credincioși desemnați din vreme așează sub carul mortuar ori înaintea
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
mințise. II ...Era trecut de-amiază. Încetinel se coborî îngândurat feciorul Cu fața arsă, cu turma după el Brăzda poteci înseninându-și dorul Cu ochi sclipind, și-n mână un inel. Se-opri în drum. În liniștea turbată Un lung convoi preumblă prin cetate ...De printre toți, un trandafir cu pată Îi face-un semn în zarea-ndepărtată. Se-apropie cu teamă... Răzbate de printre colbul rece, halucinant Un colcăit de lavă. Dar ce firavi sunt ochii ei! Privirea o trădează
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
veacului și a faimei: acolo printre cei alături de care a copilărit, fizionomia lui și-a regăsit ascendentele oltenești, viața lui dobândește un patetic sens, operă lui artistică își împlinește adevărată lui statura. Fiul vine să se situeze docil în obscurul convoi al străbunilor”. - Cum de nu am auzit ce a spus?! Dacă știam îl invităm și pe el aici, împreună cu noi, să ne bucurăm de această veșnică primăvară, la braț cu Dona Albă. - Este și el tot aici. A trecut dincolo
BRAŢUL ANDROMEDEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348477_a_349806]
-
Nichifor Crainic, Psalm, etc) - Iisus -deținut, (Radu Gyr, Az’noapte Iisus, Constantin Aurel Dragodan, Balada anilor de închisoare) - rugăciunea, (Nichifor Crainic, Rugăciune, Cântecul potirului, Andrei Ciurunga, Rugăciune pentru osândiții căzuți) - prezența Maicii Domnului, sau a altor mesageri cerești, (Radu Gyr, Convoi, Eugenia Indreica Demian, Rugă din celula neagră a Ciucului) - colindul (Radu Gyr, A venit și-aici Crăciunul, Traian Dorz, Minunată-i Noaptea Sfântă). O revelație a creației poetice carcerale o constituie versurile lui Costache Oprișan (Cărțile spiritului). Limbajul și planul
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
moșnegi tăcuți. Se duc, dispar cum piere în depărtare un sat Mor pe drumuri înstrăinați, de Tine n-au aflat! CONTEMPLARE (Părintelui Gherontie Puiu) Doamne! Din dragostea Ta dumnezeiască Răsar și cresc munții și faci să se ivească Un lung convoi de rugători smeriți, vezi bine În misterioasa Ta grădină cu arbori și alei divine Din râsul Tău curg apele-n cădere rapidă, înceată Deasupra apelor, cuvintele în forme se încheagă Și vin apoi șuvoi, să se așeze și să se
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
era și cel care îi alinta și îi invită la restaurante, la Operă, la teatru, indiferent de situația lui financiară, care, deși era mai mult sau mai putin satisfăcătoare, n-a fost niciodată strălucită. Așa s-a purtat și față de convoiul sau de prieteni, oferindu-le ceea ce putea, până la limita superioară a veniturilor sale, ba chiar mai mult. Soția lui, Salomeea (Meea) Lazăr, pe care o cunoscuse în împrejurări romantice, venea dintr-o familie burgheza și era obișnuită cu o viață
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
când a mers la mătușa, cu siguranță a fost vorba despre locuința ei: o vilă cochetă, înconjurată de flori și străjuită de un tei secular, situată pe o străduță îngustă, undeva în zona Operei, departe de puhoiul de pietoni sau convoiul de mașini ce reprezentau factori de stres, în opinia lui. ( va urma) Referință Bibliografică: WEEKEND GRATIS - ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 / Dorina Georgescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2219, Anul VII, 27 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2262 din 11 martie 2017 Toate Articolele Autorului Atinși de frici, mai scuturăm perdeaua La geamul viu al iernilor din noi, Înghesuiți în vechiul mușuroi, Ce-și cară fericirea cu ocaua. Prin visele-adunate în convoi, Sulemenim ades cu bidineaua (Strângându-ne la zâmbete cureaua) Și soarele, pe chipul său de sloi. Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia, La poarta nopții nu-i nimic de zis, Când din
ATINȘI DE FRICI, MAI SCUTURĂM PERDEAUA de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375696_a_377025]