14,043 matches
-
ajuns, prin plasare, la sfîrșitul facultății, profesor la Hotar, comuna sa natală? Aici era prezentă veghea permanentă a lui Paul Georgescu de a descoperi tinere talente. În noiembrie 1976 dl Ion Simuț i-a scris cerîndu-i un răspuns la o convorbire anchetă a Echinoxului despre opera lui Sadoveanu. Paul Georgescu a trimis acea intervenție cerută. A doua scrisoare e datată tocmai 8 aprilie 1977, după cutremur. Începea prin a-i mărturisi: "... Deci ne-am cutremurat. A trebuit să strîngem molozul de pe
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
a apărut mai întîi, în 1986, la o editură müncheneză. L-am cunoscut pe autor la începutul anilor optzeci, cînd își definitiva documentarea pentru exegeza sa, avînd cu d-sa, la Institutul de Istorie "N. Iorga", o lungă și fructuoasă convorbire. Regreta mult că arhivele românești nu sînt accesibile cercetătorilor, avînd nevoie pentru detalii semnificative și stabilirea corectă a unei hărți a evoluției numerice a mișcării legionare de la arhivele Siguranței Generale a Statului, zăvorîtă și pentru noi, exegeții din România (S-
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
Statului, zăvorîtă și pentru noi, exegeții din România (S-or fi desferecat oare, astăzi?). Dar ceea ce n-a putut afla în arhivele românești a găsit în cele nemțești, în biblioteca de la Freiburg, administrată și alimentată de legionari, în publicațiile și convorbirile cu legionarii în exil. Încît, pînă la urmă, a rezultat o carte bine documentată, pe care autorul a dorit-o și este "o contribuție la problema fascismului internațional". După o introducere în tema pusă în dezbatere, dl Armin Heinen se
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
ar fi nevoie de justificare; justificarea este însăși legea ei de existență. Adică, însăși anormalitatea este o realitate a experienței mele". Ar fi trebuit să notez mai înainte că și în acest curs de metafizică, în care prelegerile sînt denumite "convorbiri" aflăm mostre edificatoare ale sistemei sale maieutice de oralitate apăsată de predare ("Va să zică, vedeți d-voastră, ființa în genere, ființa ca atare, este, ca să zic așa, nu definită, dar, în sfîrșit, încercuită oarecum prin faptul că asupra acestui ceva eu
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
reușind să-și croiască o viață și o carieră nouă și rodnica în Luxemburg. Deși cadrul propus de autoare are în vedere centrarea pe câte o temă principala, traseul dialogului este sinuos și incursiunile colaterale, în aparență lor dezordine, dau convorbirilor fluenta spontaneității. Cu competența gazetarului care și-a studiat foarte bine subiectul, Ada Brumaru își concentrează întrebările asupra problemelor semnificative pentru persoana pe care o are în vizor, ca de exemplu pasiunea lui Pântea pentru literatură de lied (artă mai
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
al omului său politic ajuns ministru (pare a fi Take Ionescu), se arată scîrbit de politică, încercînd să-și ajute prietenii cu burse în străinătate și alte avantaje folositoare. Doru al nostru, însă, vizitîndu-l la minister și purtînd o lungă convorbire, nu acceptă nimic, trăind după pofta inimii sale și a destinului său. Important e faptul că, repede, peste visările politice idealiste de odinioară s-a așternut uitarea, înlocuită fiind dar practicismul vieții aride. Din păcate, și acest poate cel mai
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
ediția a II-a) volumul 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, cu o prefață de Gabriel Liiceanu. Cele "322 de vorbe memorabile" au fost extrase din interviurile date de filosof în ultimii ani ai vieții și din unele convorbiri particulare ale sale, înregistrate pe bandă de magnefon. Ele sunt vestigiile unei opere orale de mari proporții, funinginea unui foc care a ars în bezna comunismului, iluminând misterios figurile privitorilor. Cărțile masive publicate de Petre Țuțea nu au avut ecou
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
24 de ore din 24 Citatul referitor la cultul lui Eminescu este luat din-tr-un articol cu un titlu sugestiv: Poetul "împăiat". După 1989, Vitalie Ciobanu a scris și a publicat sute de articole, în România literară, 22, Dilema, Interval, Apostrof, Convorbiri literare și, bineînțeles, Contrafort. De doi ani este prezent, cu o tabletă săptămânală, și în România liberă. Toate publicațiile selecte îi găzduiesc cu încredere textele, remarcabile nu numai prin ținuta lor intelectuală, ci și printr-un patetism auster. Tânărul om
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
volumul memorialistic Scriitori care au devenit amintiri. De curînd, nepoata poetului, d-na Virginia Carianopol, s-a îngrijit de reeditarea acestui volum de amintiri. Autorul le-a subintitulat "pagini de jurnal", deși jurnalul este mai curînd o indicație că acele convorbiri pe care le inserează în sumar sînt, uneori, convenționale, ele hrănindu-se, de fapt, din rememorările autorului despre unii scriitori. Nu vreau să generalizez. Pentru că în alte portrete e evident că se pornește de la însemnări de interviu, cum se publicau
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
hrănindu-se, de fapt, din rememorările autorului despre unii scriitori. Nu vreau să generalizez. Pentru că în alte portrete e evident că se pornește de la însemnări de interviu, cum se publicau, în anii treizeci, în presa cotidiană și literară. De pildă, convorbirea cu Camil Petrescu e, evident, o rememorare a felului de a fi al marelui scriitor, încît stîrnesc zîmbete unele "răspunsuri" prezentate ca fiind ale prozatorului. Dar portretul scriitorului poate fi, desigur, reținut pentru că îl știm aidoma de la alți memorialiști. "Scund
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
favorabil - cum altfel? - placheta. A voit să-i mulțumească. Prin intermediul redacției, i s-a stabilit o audiență la Institutul de Bizantologie. Deși fusese rugat de secretară să nu-l rețină mult pe profesor, acesta s-a antrenat într-o prelungită convorbire, de vreo două ceasuri, interesîndu-se de onomastica numelui poetului, cerîndu-i poeme pentru Cuget clar și sfătuindu-l "să nu scriu "scîrnav" ca Tudor Arghezi". Profesorul nu se dezmințea. Chiar în acel timp ducea o luptă neîmpăcată împotriva "poeziei bolnave" (și
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
evocări, schițe aproximative de portret contaminate de "nebunia" modelului. În mijloc, superba eretică și poezia ei stau contopite într-un înveliș ignifug transparent, prin care se vede alt foc, alimentat doar din sine. Căci, recunoaște Angela Marinescu într-o lungă convorbire cu tinerii făclieri, "sînt o egoistă, pentru că fiind foarte interesată de mine și de ceea ce fac eu, ceilalți chiar că nu mă interesează" și "am plătit imens pentru marea mea libertate interioară, pentru puterea pe care o am acum, așa că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
Z. Ornea Constantin Rădulescu (mai tîrziu adăugîndu-și particula Motru) a făcut parte din gruparea de studenți pe care Titu Maiorescu, redevenit profesor, la București, în 1884, și i-a selectat pentru a le încredința conducerea Convorbirilor literare și a junimismului în genere. Ceilalți aleși au fost S. Mehedinți, P. P. Negulescu, M. Dragomirescu, I.Al. Rădulescu (devenit apoi și Pogoneanu) etc. Tînărul Const. Rădulescu (încă nedevenit și Motru) și-a dat, firește cu T. Maiorescu, examenul
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
cu tot dinadinsul motive pentru a-l aresta pe Lucian Blaga și a-l constrînge să servească propagandei comuniste. În acest scop îl supraveghea permanent (din 1946 și pînă la moarte), îi aresta și supunea la interogatorii cunoștințele, îi înregistra convorbirile telefonice, infiltră informatori în anturajul lui etc. Dorli Blaga povestește că i s-au arătat doar două dosare (deși e evident că există mai multe). În primul, a găsit și o declarație olografa a lui Zaharia Stancu, din februarie 1949
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
ori excepții: militantismul gherist în sînul junimismului, sămănătorismul în plină epoca simbolista ori tradiționalismul ca reacție la și în modernism. Și anii limită pot fi discutați. Eu i-am legat fie de manifeste (Introducția la "Dacia literară"), fie de reviste ("Convorbiri literare", "Simbolul"), fie de volume (1966), fie de apogeul operei unor personalități caracteristice pentru curent (1883, anul de vîrf al lui Eminescu). Etapele se suprapun deseori la capete. E firesc. Întreaga schemă se prezintă simplă și clară.
"Unificarea" unor concepte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17928_a_19253]
-
germană, 1931), în fine din toamna anului 1932 S. Mândrescu îl lașase succesor la catedră de germană a Universității din București. Evocarea acestei activități de germanist a distinsului intelectual ocupă cel mai mare spațiu în cartea lui vasile G. Popa, Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau Elogiul spiritualității Germaniei (Editură Grâi și Suflet-Cultura Națională, 1998, 212 p.). Preocupările în acest domeniu ale lui V.T. se vor adânci în cele șase semestre (1935-1938), cât s-a aflat la Universitatea din Capitală Bavariei, prin
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
dispreț constant. Se credea poeta (a și publicat un volum de versuri), se complăcea a ține, la ea acasă, un salon de lectură și punea mare preț pe prezenta, aici, a unor poeți cu faima. Or Eminescu, după ce publicase în Convorbiri poezii, era o astfel de stea rîvnita. O fi vizitat Eminescu încă din 1871-1872 salonul Veronicăi? N-avem știință. Prima scrisoare a marelui poet către Veronica e datata 8 noiembrie 1874, din care reiese că se cunoșteau mai demult și
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
interesează decît dacă nimerim cuvintele trebuincioase si-atît. Curios, din cauza urei și disprețului pe care Juan mi le arăta cînd află că vin dintr-o țară comunistă, desi latină, - sorelă - disputa se înviorează și apucăm să vorbim mai bine decît în convorbirile anterioare. Nu știu ce apuc să articulez cu mult aplomb, ca-n românește, ca profesoară scoate pe loc o interjecție admirativa, un fel de aoahhh! o exclamație tipic americană pe care aveam să o folosesc și eu ceva mai tîrziu prefăcîndu-mă cînd
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
de multă vreme. Z. Ornea este un asemenea personaj. Departe de a studia functionăreste documentele unei epoci, așa cum procedează alți istorici literări, el asista, cu un luminos sentimentalism, la prelecțiunile populare, la ședințele Junimii, la discutarea de către junimiști a sumarului Convorbirilor literare. Îți vine să crezi, citindu-i cartea, că nu s-a documentat pur și simplu, ci a călătorit în timp și a trăit o perioadă, ca să se edifice, în a doua jumătate a secolului nouăsprezece. Istoricul literar pare mai
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
au măcar un umor involuntar, asemănător aceluia al hagiografiilor naive. Cu asemenea temeri am deschis cartea - de fapt, un număr al revistei Apostrof - în care e evocat Marian Papahagi. Cu un an în urmă am avut cu el mai multe convorbiri telefonice mai curînd protocolare, dar în care conveniserăm că la un moment dat să ne întîlnim, de dragul unor idei, cît se poate de practice, despre editarea de carte și posibilitatea de a și difuza cărți din categoria celor care "nu
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
imaginație descifram un secret sentimentalism). Și mai recunoaștem ceva: lipsa de complexe a celui care de la un moment dat chiar s-a opus, în mod declarat, regimului comunist, astfel încât nu mai are nevoie să-și retușeze biografia. La prima vedere, convorbirile se desfășoară la întâmplare și conțin multe digresiuni. Este un mod de a preveni inhibarea interlocutorului. În realitate, memoria acestuia devine obiectul unui asalt sistematic. Dorin Tudoran nu renunță nici o clipă la intenția de a obține, prin anamneza, informații prețioase
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
că scriitorul nu se va abate de la "linia partidului". Cezar Petrescu a scris "scenariul literar" Nepoții gornistului în colaborare cu Mihai Novicov, Aurel Baranga a compus piesă de teatru Anii negri în tandem cu Nicolae Moraru ș.a.m.d. Din convorbirea cu Radu Boureanu reținem un insolit portret al lui A. Toma, surprins în ipostaza de profesor de limbă română. Un profesor megaloman și abuziv, care-i obligă pe elevi să recite propriile lui poezii (anoste) la serbările școlare. (Mai tarziu
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
ironic) candoarea, parodiază stilul interlocutorului, face mărturisiri pentru a-l contamină pe partenerul de discuție de dorința de a se confesa. Rezultă secvențe ale unui teatru de bună calitate. Din acest punct de vedere, o adevărată capodoperă poate fi considerată convorbirea cu Eugeniu Stefănescu-Est, intervievat la vârsta de 96 de ani. Reproducerea cu simt artistic a replicilor lacunare și puerile rostite de bătrânul scriitor se constituie într-o comedie (neagră) a bătrâneții: "- ...Eu am fost poet, domnule. O, am fost poet
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
ne întoarcem la imaginile esențiale, nu ne rămâne decât să-i citim pe orientali. 3. Românii și ungurii la 1870. Primele pagini din Studii asurpa maghiarilor sunt scrise în 1871 (vor apare în numărul din 15 iulie 1871 al revistei Convorbiri literare. Iar ultimele (Noi și maghiarii) în numărul din 1 noiembrie 1873. Are 23 de ani, Eminescu îi citește toate textele, le corectează și le trimite revistei din Iași. Știe bine limba maghiară. citește cărți maghiare și vrea să afle
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
sâlesc să ieie parte la viața lor națională, le pocesc limba și le strică rosturile culturale." * Așadar, între 1871 și 1873, între 23 și 25 de ani, Slavici scrie, sub supravegherea lui Eminescu, Studii despre maghiari. Le scrie pentru revista Convorbiri literare, a cărei autoritate creștea: ea exprimă lumea modernă, sincronizarea cu Europa, ea punea în valoare spiritul tânăr. Între 1871 și 1873 Europa trăiește transformări spectaculoase. Nici vorbă că ascensiunea Germaniei este, pentru autorul care trăise alături de șvabi, maghiari și
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]