4,748 matches
-
igienici, nu generează modificarea conduitelor de muncă în direcția creșterii randamentului muncii. 5. Comportamentele care servesc deopotrivă intereselor organizației și intereselor angajatului sunt cele de satisfacere a nevoilor de nivel superior. 6. Dacă pentru saturarea factorilor igienici se impun măsuri corective ce sunt gestionate de echipa managerială, pentru saturarea factorilor incitativi măsurile trebuie luate de șeful direct al persoanei evaluate. 7. Chiar dacă angajații sunt ușor nemulțumiți de nivelul salariului sau de condițiile de muncă, nu înseamnă, în mod necesar, că numai
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nevoia de putere în poziție secundă. Posturile care implică un nivel dezvoltat al relaționării (relații publice, resursa umană, vânzări) sunt performate cu succes de persoanele care au un nivel ridicat al nevoii de afiliere. Având în vedere aceste aspecte, intervențiile corective se pot realiza în două direcții. Prima dintre ele valorifică perspectiva clasică a managementului resursei umane și se întemeiază pe sintagma "omul potrivit la locul potrivit". Aceasta atrage după sine replasarea angajaților pe posturi, în funcție de nevoia dominantă. Cea de-a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cu randament crescător dacă sentimentul de echitate se confirmă în mod stabil în timp; 2. situația de sub-recompensare generează insatisfacție și este de așteptat ca angajatul să intervină pentru eliminarea tensiunii, prin degradarea conduitei de muncă. Cele mai frecvente conduite "corective" sunt: * diminuarea efortului, care atrage după sine scăderea randamentului muncii; * majorarea tăcută a altor categorii de recompense la care salariatul respectiv are acces (furtul); * absenteismul, fugitul, mai mult sau mai puțin subtil, de muncă; * distribuirea către alți colegi a unor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Maslow) care impuneau saturări pentru diminuarea insatisfacției în muncă precum și lista factorilor intrinseci (motivaționali Herzberg, respectiv de nivel IV-V Maslow) care puteau genera activarea nivelelor superioare, cu beneficii privind randamentul muncii. Pentru acest model, "recomandările" au sintetizat lista intervențiilor corective și a tehnicilor de motivare a căror aplicare era de așteptat să conducă la creșterea performanței în muncă. Cele mai multe dintre acestea au vizat reconfigurări la nivelul posturilor: oferirea de sarcini provocatoare, oferirea posibilității de a învăța lucruri noi, stabilirea unor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
decizională, sporirea nivelului responsabilităților, creșterea varietății sarcinilor, crearea cadrului pentru primirea feedback-ului de la munca în sine etc. și/sau intervenții la nivelul relației șef-subaltern: oferire de feedback, încurajarea exprimării nemulțumirilor etc. Setul de factori igienici care au necesitat intervenții corective au variat de la o organizație la alta, fără a fi posibilă inferarea de intervenții la nivelul unor categorii de posturi sau la nivel organizațional. De altfel, un astfel de demers nu s-a înscris în schema teoretică și metodologică a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
schema profețiilor de autorealizare, angajații care cred că există o preocupare autentică a managementului de vârf față de nivelul motivației în muncă, vor începe să-și modifice comportamentul în direcția confirmării acestei percepții. În acest context este imperativă operarea de schimbări corective la nivelul factorilor de muncă, în caz contrar existând pericolul scăderii randamentului muncii. Pornind de la modelele teoretice utilizate a fost previzibilă necesitatea investițiilor financiare pentru saturarea factorilor igienici. Absența disponibilității consiliilor de administrație de a investi pentru îmbunătățirea condițiilor de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
vedere al stadialității ontogenetice (Dragomirescu, V., 1976) putem vorbi de devianță abia în jurul pubertății și adolescenței (12-18 ani) pe fondul formării și dezvoltării personalității, până la această vârstă putându-se identifica doar o serie de predispoziții spre comportamente antisociale; fiecare acțiune corectivă fiind caracteristică vârstei copilului (până la 14 ani minorul nu răspunde penal, între 14 și 16 ani răspunde juridic doar dacă se constată prezența discernământului, iar între 16 și 18 ani se consideră că acesta este conștient de faptele sale și
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
conceptuală cu delincvența, în general, care reprezintă acel ansamblu de acte antisociale sancționate de către instituțiile competente domeniului juridic; și vom menționa pentru cea juvenilă că acele fapte indezirable socio-juridice sunt comise de către minori până la vârsta de 18 ani, fiecare acțiune corectivă fiind caracteristică vârstei copilului (până la 14 ani minorul nu răspunde penal, între 14 și 16 ani răspunde juridic doar dacă se constată prezența discernământului, iar între 16 și 18 ani se consideră că acesta este conștient de faptele sale și
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
acest mod. În unele societăți, sinuciderile samsonice (opuse sinuciderilor anomice) au fost descrise ca o modalitate instituționalizată de expresie a unor relații interindividuale. Murphy deosebește trei tipuri de sinucideri samsonice: • cea care poate chema spiritele; • cea care cere sânge; • cea corectivă. Sinuciderile "eroice", în semn de protest, prin autoincendiere publică, întâlnită atât în societățile asiatice cât și în cele occidentale (în deceniile al VI-lea si al VII-lea ale secolului nostru) pot fi apropiate prin scopurile lor de sinuciderea corectivă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
corectivă. Sinuciderile "eroice", în semn de protest, prin autoincendiere publică, întâlnită atât în societățile asiatice cât și în cele occidentale (în deceniile al VI-lea si al VII-lea ale secolului nostru) pot fi apropiate prin scopurile lor de sinuciderea corectivă: corectarea unei situații politice sau sociale de a cărei rezolvare, victima nu mai poate beneficia. Cu toate că în cel mai frecvent mod, actul suicidar este comis individual, de obicei în condiții discrete, se descriu și cazuri de suicid realizat de două
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
proporții nemaivăzute, menținând totodată satisfacerea În domeniul sferei private. Pentru ca societatea să funcționeze, iar competiția să continue, trebuie ca dorința să sporească, să se extindă și să devoreze viața oamenilor. Își șterse fruntea, epuizat; nu se atinsese de mâncare. — Există corective, mici corective umaniste..., spuse Încet Bruno. Mă rog, lucruri care să le permită oamenilor să uite moartea. În Minunata lume nouă e vorba de anxiolitice și antidepresive; În Insula avem de-a face mai mult cu meditația, cu drogurile psihedelice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
lor, dezechilibrele din acest dialog au avut ca efect întârzierea coagulării proceselor politice interne. În acest context, a fost posibilă lansarea de către actorii externi a unor orientări strategice și teme sociale care nu au fost filtrate prin interacțiunea constructivă și corectivă a factorilor interni. 3. Retragerea statului din restructurarea și relansarea economiei. Orientarea fundamentală a strategiei tranziției a fost asaltul asupra rolului statului, mai ales în economie, dar și în celelalte sectoare ale vieții sociale. Este preluat aici un principiu central
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fi guvernată constant de legea care cârmuiește raporturile legând reprezentatul de reprezentant, respectiv lex mandati, dacă reprezentarea este convențională, iar când aceasta este "organică", de legea care guvernează statutul respectivei societăți, asociații sau (alte) persoane juridice, sub rezerva unor mecanisme corective eventual amenajate în sistemul legii forului pentru depășirea limitelor împuternicirii teoria aparenței în drept aplicată la mandat. De altfel, Convenția de la Haga din 14 martie 1978 asupra legii aplicabile contractelor de intermediere și reprezentării are ca obiect exact acest domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că generează tendința anormală de concentrare a puterii economice într-un număr mic de întreprinderi și centre de forță, că repartizarea venitului național este, în unele situații, în opoziție cu normele de justiție socială, fapt care impune prezența unor instrumente corective și de protecție socială. Dumitru Ciucur, Ilie Gavrilă și Constantin Popescu: op. cit., pp. 110-115; Aurel Negucioiu: op. cit., pp. 16-28. un model propriu este capabil să asigure realizarea trebuințelor și intereselor specifice; h) o economie mixtă, de piață, socială și umanistă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
înregistra efecte minore, posibil negative; nu același lucru se va observa în urma aplicării pedepsei de către un profesor cald, implicat și atașat din punct de vedere socioafectiv, metodă care se poate finaliza cu efecte pozitive imediate, dar și cu o constanță corectivă benefică pentru o perioadă mai lungă de timp. Apelul la această strategie intervenționistă se poate face numai în cazul în care subiectul are o anumită maturitate psiho-afectivă și când a dobândit conștiință de sine. Aplicată în condiții de imaturitate psiho-afectivă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cunoscută încă din fazele incipiente și, astfel, evitată. Cauzele ar putea fi: insuficienta înțelegere a conținutului deciziei sau o eventuală obtuzitate ori rea-voință a elevilor-„problemă”. Din acest punct de vedere, participarea directă a cadrului didactic la control (preventiv sau corectiv) este definitorie. 5. Reglarea optimală a acțiunii se realizează prin suporturi motivaționale repetate, exercitate de către managerul școlar (sprijin, încurajări). Aceste metode trebuie folosite și epuizate înainte de a folosi constrângerea. 6. Deciziile de corectare a acțiunii reprezintă calitatea intrinsecă a oricărei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
refuzând argumentul vetust al traditiei școlare. Spiritul pedagogic modern ne obligă să înțelegem și să tratăm nu numai diferențiat și situațional greșeala, ci și cu o atitudine schimbată: intransigentă, dar deschisă, motivantă și cooperantă. Temeiurile care fundamentează decizia unei intervenții corective în cazul erorii trebuie să fie deci cele psihopedagogice. * După cum se observă, apelul la pedeapsă poate fi făcut numai în măsura în care subiectul are o anumită maturitate psihocomportamentală, atunci când a dobândit conștiința de sine și de ceilalți. Aplicată în condițiile imaturității psihice
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
deplasarea ușoară cu spatele pentru a fi aproape de elevul care vorbește, punerea mâinii pe umărul său, mutarea elevului într-o altă bancă sunt metode eficiente care permit lecției să aibă continuitate - să nu se oprească). 65. Utilizează tăcerea ca mijloc corectiv: oprește-te dintr-o dată în mijlocul unui cuvânt așteptând ca elevul să fie atent. Clasa va simți imediat motivul pentru care te-ai oprit. Continuă fără nici un comentariu. Dacă acest lucru nu este suficient, uită-te la ceas și cronometrează timpul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și voioșie, expresivitate); ambiție și curaj, rezistență la stres și persistență În atingerea scopului și depășirea piedicilor; de asemenea, trebuie să cunoască particularitățile psihice și psiho-sociale ale persoanelor cu handicap și să elaboreze pe aceasta bază cele mai eficiente strategii corectiv recuperatorii și educațional-incluzive. Dezvoltarea copilului În perioada preșcolară constituie o preocupare nu numai a familiei, ci și a sistemului general de Învățământ, prin programele elaborate și derulate În grădinițe. De aceea, trebuie să antrenăm Întreaga comunitate În activitatea grădiniței, iar
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
acei tineri care posedă o generozitate a spiritului și poate de a face sensibil la virtute un caracter care e bine crescut si iubește cu adevărat ceea ce e nobil” (1179b, 7-10) Masa needucată, incapabilă să-și perfecționeze comportamentul prin efectul corectiv al sentimentului rușinii și care e sensibilă numai la pedeapsă nu are nici o idee de ceea ce este virtutea si nici nu poate fi învățată acest lucru. Pentru o persoana, indiferent de vărstă, să studieze natura virtuții și să acționeze moral
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
motivaționali. * Controlul/evaluarea. Răspunde la întrebările: "Care sunt rezultatele activității? Cum s-au îndeplinit obiectivele?". Include ansamblul de operații prin care se măsoară rezultatele obținute prin comparare cu planurile elaborate în faza de previziune. Scopul este de a adopta măsuri corective în cazul unor abateri individuale sau colective și măsuri de dezvoltare, în continuare, a organizației. Controlul managerial este preventiv, profilactic, complex, continuu și constructiv. I.I.2. Concepții și teorii adiacente. Teoria organizației "Organizațiiile sunt unitățile sociale (sau grupuri umane) constituite
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
care efectuează misiunea sau care efectuează revizuirea controlului calității misiunii să nu fie implicate în inspectarea misiunilor. Firma trebuie să evalueze deficiențele apărute și să determine dacă sunt cazuri izolate sau sunt deficiențe sistematice, repetate sau semnificative, care necesită măsuri corective prompte. Trebuie să comunice partenerilor de misiune și membrilor echipei deficiențele identificate și recomandările pentru remedierea acestora (mergând până la măsuri disciplinare). Firma trebuie să elaboreze politici și proceduri prin care abordează corespunzător plângerile și alegațiile cu privire la faptul că activitatea efectuată
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
financiară; i) obiectivele pe care auditorul controlat nu le-a abordat, potrivit cerințelor reglementărilor de mai sus; j) motivația auditorului controlat cu privire la neîndeplinirea obiectivelor urmărite; k) calificativul obținut de auditorul supus reviziei de calitate; l) concluzii și recomandări pentru măsuri corective; m) data și semnăturile membrilor echipei de inspecție și a auditorului financiar verificat. Nota de inspecție și celelalte documente de inspecție vor fi înregistrate, arhivate și păstrate de Cameră timp de șapte ani de la efectuarea controlului și valorificarea rezultatelor acestuia
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
sinteze, pe baza rapoartelor primite; efectuează misiuni de audit public intern de interes național cu implicații multisectoriale; verifică respectarea normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului privind conduita etică a auditorului intern de compartimentele de audit public intern și poate iniția măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entității publice în cauză; coordonează sistemul de recrutare și de pregătire profesională în domeniul auditului public intern; avizează numirea/destituirea șefilor compartimentelor de audit public intern din entitățile publice; cooperează cu Curtea de Conturi<footnote
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
lămurim o dată: auditul nu este un control care să precizeze dacă un anume obiectiv s-a realizat efectiv și este legal ci, mai important, să ne spună dacă se putea mai bine, dacă era necesar, dacă este economicos, ce decizii corective (de corectare a erorilor) urmează și încă multe altele. Prima dificultate este dată de faptul că auditul se exercită „în deplasare”, la fața locului, în entitatea supusă auditării și aici parcă totul „miroase a ilegalități” sau lucruri incorecte. Intervenția la
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]