10,108 matches
-
întorcea acasă convins că n-o să se aleagă nimic din planul său. Multe nopți n-a reușit să adoarmă deloc. Chinuit, speriat sau uimit, zăcea doar întins în pat cu ochii abia mijiți, întrezărind printre pleoape aceleași imagini dezolante ale coridoarelor goale și ale băncilor pustii. Ești mai norocos decît îți poți închipui, nu oricine beneficiază de șansa de a-și exersa discursurile într-un amfiteatru prin care bate vîntul, fără nici o privire ațintită asupra sa, fără urechi atente la cea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o întîlnise, fiecare cuvințel pe care îl schimbase cu ea mai ales în cursul primelor întîlniri. într-o dimineață întîrziase cîteva minute la un curs și nu mai îndrăznise să intre în sală în urma profesorului, așa că făcu cale întoarsă pe coridor hotărît să-și piardă orele rămase libere în una din cele două cafenele studențești aflate lîngă Institutul de Arhitectură. Era la cîțiva pași de casa scărilor, cînd trecînd prin dreptul toaletelor, una din cele două uși fu izbită cu putere
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
își dădu seama că puțul fusese proiectat pentru o cabină mai mică. Era foarte curios la ce etaj nimerise, din cauza beznei apăsase din întîmplare pe unul din butoanele casetei de comandă. Împinse ușa cu podul palmei și păși înainte. Pe coridoare o viermuială de să-ți pierzi mințile. Mai ceva ca în stradă, și o fumăraie de-ți dădeau lacrimile. Te aștepți să-i întîlnești în carne și oase pe toți guguștiucii pe care i-ai văzut la televizor cu doar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
comunicate importante penru țară, numai că nu e chiar așa de simplu, mai întîi dai numai peste birocrați șifonați, duhnind a tutun, puțind a băutură. Halal Televiziune Româna Liberă, te gîndești, n-am de ales și o apuc spre alte coridoare, cobor și urc mai multe etaje, caut pînă dau peste grupurile de soldați, să-mi fi luat, zece, cincisprezece minute, nu mai mult. Mă apropii încercînd să nu-mi scape nici cel mai mic gest care ar fi putut să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
care a creat Apple Computers, iar lista este nesfârșit...; este cunoscut și pentru activitatea sa prodigioas... de consultant.... Contribuțiile sale la managementul calit...ții sunt atat de importante, încât numele Juran este rostit cu venerație în lumea corporatist... și pe coridoarele Puterii de Stat. Creșterea economic... a Japoniei în a doua parte a secolului trecut poart... și amprenta unei modific...ri de paradigm... în controlul calit...ții produselor - adic... marca Juran; prin extrapolare, aceast... modificare este valabil... și pentru Coreea de Sud și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
ei pun c...r...mizi și mortar în construcția relației dintre societatea româneasc... și Uniune; conteaz... enorm că treaba lor s... se desf...soare cât mai bine. De-a lungul anilor, mi-am format o opinie asupra celor care bat coridoarele instituțiilor bruxelleze sau particip... la diverse întâlniri în alte orașe europene unde se discut... problemele Uniunii. Unii sunt buni, chiar foarte buni; au și o prezent... onorabil... în dezbateri publice, acolo unde se pl...m...dește imaginea ț...rii. Alții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Paul Daian semnează versuri ininteligibile, confundabile cu stenogramele unui delir: „La început am încercat numai cu mâinile / Apoi cu cele mai precise instrumente ale / Distrugerii. Creierul avea o singură dorință, / O singură direcție. Așa cum atunci / Când aproape / Că alergam pe coridoare dintr-o celulă / Spre alta / Ne urla în ceafă: «cu fața la perete, ticălosule, / Cu fața la perete că te întind pe jos, te bag / În pământ». / Pereții erau albi și goi și plini cu orez / Și apă și mal și urme de tălpi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nedumerit și derutat, ca o vietate bătută cu nuielușa, tu scoțând flăcări pe nări... Zâmbeați tâmp, incolor, înghesuiți unul într-altul, rostogolindu-vă prin ușa bucătăriei, preocupați de o macerată și zăbăucă fugă în târziul nopții. Două umbre diforme pe coridor, două destine în deplasare către un naufragiu iminent...“ Deci nu încercai să-mi scoți ochii, ci bălăbăneai tu lăbuțele peste teritoriul ochilor mei, nu v-ați ridicat ca și cum v-ați fi înțeles din priviri, ci v-ați ridicat telepatic... Apar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
un robot. Puneți-l aici, spune medicul arătînd o comodă. Omul pune coșulețul acolo și ia loc pe scaun. Merge spre bine doamna. Sîmbătă îi dăm drumul acasă. Mulțumesc mult. O să revină după 3-4 luni. Da. Oarecum stînjenit, iese pe coridor și se îndreaptă spre ieșire. Mă duc la piață, spune pentru el. Aleargă printre tarabe, ochii caută piersici, dar putea găsi orice, numai de ce avea nevoie nu. Intră în panică și, cu inima strînsă, într-un coș urît de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
sa. Nu simțea nici teamă, nici curiozitate, dar neliniștit era. Împlinea 55 de ani și la vîrsta asta era greu să te apuci de altă muncă, de altă meserie. Relu nu era însă un panicard și pășea hotărît pe un coridor îngust, neaerisit și nevăruit de cînd lumea s-a făcut lume. Era cam la fel ca și la Consiliul Județean Iași, doar că era mai puțin circulat. Șeful nu prea era vizibil salariaților, dar era cam prea vizibil printr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și la jgheab, că nimeni nu vă tratează așa. Aș fi putut continua discuția cum că tocmai dumnealui ne trimisese la acea singură cană a tuturor legată cu sîrmă, dar n-am mai spus nimic. A venit după mine pe coridor și mi-a spus că, dacă am să trec pe la dînsul peste o săptămînă fără să fi comis Între timp vreo altă abatere, Îmi va reduce pedeapsa. Nu am trecut. Iar lui Vasile, lui Tibi și lui János, care se
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
o studiam. Refăceam astfel punțile cu instructajele mamei Floare și am putut să mă prezint la examene la franceză și engleză. Moșu’ Ioan n-a apucat să mă vadă. La cîteva zile după ce mă scuturase, a căzut ca secerat pe coridor, sub o fereastră a spitalului. N-aș putea să spun că m-am bucurat. Dar am resimțit Întîmplarea ca pe o pedeapsă cuvenită pentru felul În care mă pusese pe jăratic. În mai puțin de o lună Însă, fiindcă mă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mine. Într-o după-amiază, cînd m-am trezit de-a binelea dintr-un somn greu, mi-a spus: — Astăzi ți-au scos ochiul stîng. Te-au adormit la operație, dar ai plîns tot timpul tare, foarte tare, se auzea pe coridor!... CÎt de mic eram, am Înțeles că-n viața mea intervenise o schimbare neobișnuită. Vocea de soprană a mamei e clară și puternică, sigură pe sine, o ajută de minune să fie iute la vorbă, nu i s-a alterat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
au ajuns să caricaturizeze - ori să deformeze - esența importantului aggiornamento, care viza pur și simplu reîmprospătarea credinței pe model patristic, nu altceva. Dar, dincolo de aceste dezamăgiri, aș spune inerente, așteptate oarecum, rămâne, ca un dat incontestabil, manifestarea Duhului Sfânt prin coridorul redeschis lumii al marii Tradiții. Un moment de anamneză poate răscumpăra ori suporta încă o sută de ani de amnezie. Vara lui 1938. Apariția unei cărți fundamentale a lui Henri de Lubac 238, Le catholicisme. Les aspects sociaux du dogme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
sus pe o scară în spirală, luminată slab din loc în loc de câte o ferestruică cu geamurile murdare. Când ajunseră la ultimul etaj, se opriră puțin ca să-și tragă sufletul și să se orienteze, apoi o luară spre dreapta, pe un coridor strâmt și întunecos, cu miros de aer umed și stătut, de-a lungul căruia se înșiruia vreo duzină de uși, mânjite cu vopsea cafenie. În fața ultimei uși, pe care se putea distinge, la lumina chioară a unui bec spânzurat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nou pe butonul soneriei. Soneria zbârnâi prelung, dar răspunsul fu iarăși aceeași tăcere ciudată. Atunci Mișu Leibovici, chibzuind puțin, mormăi în barbă că, pesemne, fiul său încă dormea și începu să bată tare în ușă. Bătăile insistente răsunară în tot coridorul, amplificate de ecou, și, drept urmare, două uși învecinate se deschiseră aproape în același timp. Din dosul primeia se ivi un bărbat mic și flocos, în maiou și cu obrajii plini de spumă de ras, ținând amenințător un brici într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
din cizme, după care îl chemă pe un sergent aflat în apropiere și-l instrui să-l conducă pe "tovarășul din Italia". Nando Rossi nu avu prea mult timp ca să aprecieze această primire, că se și văzu purtat pe niște coridoare lungi și bine luminate, apoi poftit să intre într-un birou, ocupat de un singur funcționar, care tocmai își scosese dosarele de prin sertare și vorbea la telefon stând în picioare, în poziție de drepți, ca la armată. Tovarășul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
documentul pe care i-l încredințase. Pe figura lui ca o mască se ivise o vagă expresie de respect și vocea îi sună mai puțin impersonal atunci când îi dădu de știre că secretarul general îl aștepta. Împreună o porniră pe coridorul larg și bine luminat, urcară cu liftul, mai străbătură încă un coridor, parcă și mai bine luminat decât primul, și se opriră în fața unei uși impozante. Prevenitor, secretarul bătu în ușă, o întredeschise și anunță sosirea oaspetelui, apoi se retrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
se ivise o vagă expresie de respect și vocea îi sună mai puțin impersonal atunci când îi dădu de știre că secretarul general îl aștepta. Împreună o porniră pe coridorul larg și bine luminat, urcară cu liftul, mai străbătură încă un coridor, parcă și mai bine luminat decât primul, și se opriră în fața unei uși impozante. Prevenitor, secretarul bătu în ușă, o întredeschise și anunță sosirea oaspetelui, apoi se retrase. Omnipotentul șef al partidului și conducătorul de facto al statului român nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
fel de emfază. Spune c-a venit aici, Jeane, ca să discute cu noi o problemă foarte serioasă, îl puse Gheorghiu-Dej la curent pe colaboratorul său apropiat, dar încă nu s-a hotărât să ne spună despre ce e vorba. Pe coridor se văzu trecând un funcționar grăbit și Dej stătu câteva clipe în cumpănă. Te superi, tovarășe, vru el să știe, dacă o să discutăm problema dumitale la micul nostru dejun? Nando răspunse că n-avea nimic împotrivă. Bine, atunci poftește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
tovarășe, vru el să știe, dacă o să discutăm problema dumitale la micul nostru dejun? Nando răspunse că n-avea nimic împotrivă. Bine, atunci poftește cu noi, îi ceru liderul comunist și, ieșind din cabinet, o apucară toți trei la stânga pe coridor. Trecură pe lângă o santinelă, care salută pocnind din călcâie, apoi se încrucișară cu o secretară foarte frumoasă și foarte tânără, ducând un întreg teanc de dosare în brațele-i delicate. Când dădu ochi cu șeful cel mare se fâstâci atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nici pe taică-tu, dacă ar intra în la tine în birou!... îl înjură directorul pe ochelarist, fără să-i mai asculte explicațiile chinuite. Un bese-n cizme!... îl categorisi el râzând pe amploiat, conducându-l pe Sever înainte pe coridor și urcând după aceea scările la primul etaj și intrând într-un birou unde o secretară tânără bătea de zor ceva la mașină. V-a căutat de la radio, îi dădu de veste secretara, oprindu-se o clipă din bătut. Spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Victor pe acolo, pentru că află la ce grupă era repartizat, cu ce profesori avea să învețe în primul an și alte lucruri asemănătoare La plecare, în loc să iasă ca de obicei pe ușa facultății de matematică, o apucă înainte pe un coridor spre facultatea de filologie, sperând să întâlnească pe vreun scriitor sau cu vreun profesor cunoscut al facultății vecine. După ce trecu de amfiteatrul Odobescu și o făcu la stânga pe lângă lift, fără ca, bineînțeles, să dea ochi cu nici o figură de literat celebru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
amorțeală și pe portar, un tip țigănos și țanțoș, îmbrăcat cu dichis în uniformă ca de portar de hotel; iar lângă el se ivise și o țața Floarea, femeie de serviciu, cu măturoiul în mână, și mai încolo, în umbra coridorului care ducea spre secretariat, se aținea neclintit un individ în costum, care nu prea avea figură de profesor și căruia i s-ar fi potrivit mai bine o uniformă albastră cu epoleți înstelați. Individul era numai ochi și urechi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ale vieții lui de până atunci. Tinere domn, ai fost primit în acest loc sacru. Ești în ceata celor aleși. Ține-o drept înainte și să nu te oprești la jumătatea drumului! îl povătuia profesorul Barbilian de câte ori îl vedea pe coridor. Într-o zi, el îl chemă chiar într-un cabinet și-l întrebă ce părere avea despre spațiile barbiliene. Cum nu prea era în temă, încercă să o scalde, spunând că nu avusese încă timp să aprofundeze problema, dar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]