3,019 matches
-
corespunzător dispariției pasivității, fenomen care poate conduce la diferite forme de coroziune localizată. În condițiile apariției suplimentare a unor factori dinamici în material pot apărea fisuri determinate de tensiunile de coroziune sau de oboseala prin coroziune. 2.3.Coroziunea galvanică Coroziunea galvanică apare atunci când două sau mai multe materiale metalice cu diferite potențiale de electrod sunt în contact și sunt expuse la o soluție corozivă sau se găsesc în atmosferă. Datorită contactului dintre metale și conducției ionice din electrolit se va
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
electrod sunt în contact și sunt expuse la o soluție corozivă sau se găsesc în atmosferă. Datorită contactului dintre metale și conducției ionice din electrolit se va forma un curent ce va trece de la un metal la altul, rezultând o coroziune galvanică a anodului. Deși în multe cazuri,acest tip de coroziune este morfologic uniformă, situațiile cele mai dăunătoare apar atunci când acesta este localizată într-o zonă restrânsă. O zonă catodică mare în contact cu o zonă anodică mică reprezintă un
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
sau se găsesc în atmosferă. Datorită contactului dintre metale și conducției ionice din electrolit se va forma un curent ce va trece de la un metal la altul, rezultând o coroziune galvanică a anodului. Deși în multe cazuri,acest tip de coroziune este morfologic uniformă, situațiile cele mai dăunătoare apar atunci când acesta este localizată într-o zonă restrânsă. O zonă catodică mare în contact cu o zonă anodică mică reprezintă un caz extrem de dăunător al acestei forme specifice de coroziune localizată. Factorii
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
tip de coroziune este morfologic uniformă, situațiile cele mai dăunătoare apar atunci când acesta este localizată într-o zonă restrânsă. O zonă catodică mare în contact cu o zonă anodică mică reprezintă un caz extrem de dăunător al acestei forme specifice de coroziune localizată. Factorii ce influențează coroziunea anodului sunt: * potențialele Ecor al metalelor care formează cuplul galvanic; * natura și cinetica reacțiilor catodice (de exemplu, oxidările și reducerea hidrogenului) și reacțiile de dizolvare anodică; * factorii geometrici, cum ar fi ariile relative și poziția
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
uniformă, situațiile cele mai dăunătoare apar atunci când acesta este localizată într-o zonă restrânsă. O zonă catodică mare în contact cu o zonă anodică mică reprezintă un caz extrem de dăunător al acestei forme specifice de coroziune localizată. Factorii ce influențează coroziunea anodului sunt: * potențialele Ecor al metalelor care formează cuplul galvanic; * natura și cinetica reacțiilor catodice (de exemplu, oxidările și reducerea hidrogenului) și reacțiile de dizolvare anodică; * factorii geometrici, cum ar fi ariile relative și poziția spațială a metalelor; * proprietățile soluției
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
ariile relative și poziția spațială a metalelor; * proprietățile soluției de electrolit, inclusiv concentrația ionilor, pH-ul, temperatura și conductivitatea. Relația dintre forța motrice a cuplului galvanic și curentul galvanic (figura 3) este <formula> unde c Ecor și a Ecorpotențialele de coroziune (catod și respectiv anod), ηc și ηa - polarizarea catodului, respectiv a anodului, Ig - curentul galvanic, Rs - rezistența soluției de electrolit din circuitul galvanic. Se observă că mărimea ηc și ηa este funcție de curbele de polarizare catodică și anodică și de
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
și anodică și de valoarea lui Rs. Astfel, dacă Rs scade, Ig va crește până la o valoare limită I*g, care va fi atinsă atunci când Rs tinde la zero. Conform legilor lui Faraday, Ig este direct proporțional cu viteza de coroziune a anodului din cuplul galvanic. 2.4. Coroziunea tip pitting Coroziunea tip pitting reprezintă o formă de atac localizat, caracterizată morfologic prin formarea și dezvoltarea unor cavități mici, dispuse de obicei pe suprafețele expuse ale unui metal. Diametrul suprafeței acestor
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
dacă Rs scade, Ig va crește până la o valoare limită I*g, care va fi atinsă atunci când Rs tinde la zero. Conform legilor lui Faraday, Ig este direct proporțional cu viteza de coroziune a anodului din cuplul galvanic. 2.4. Coroziunea tip pitting Coroziunea tip pitting reprezintă o formă de atac localizat, caracterizată morfologic prin formarea și dezvoltarea unor cavități mici, dispuse de obicei pe suprafețele expuse ale unui metal. Diametrul suprafeței acestor cavități este de obicei același sau mai mic
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
Ig va crește până la o valoare limită I*g, care va fi atinsă atunci când Rs tinde la zero. Conform legilor lui Faraday, Ig este direct proporțional cu viteza de coroziune a anodului din cuplul galvanic. 2.4. Coroziunea tip pitting Coroziunea tip pitting reprezintă o formă de atac localizat, caracterizată morfologic prin formarea și dezvoltarea unor cavități mici, dispuse de obicei pe suprafețele expuse ale unui metal. Diametrul suprafeței acestor cavități este de obicei același sau mai mic decât adâncimea lor
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
care se găsește acesta. Modificarea condițiilor hidrodinamice sau a orientării suprafeței metalului pot conduce la o nouă morfologie a cavității. În anumite condiții, fundul cavității poate fi fațetat, iar în altele lustruit electrochimic, fiind de obicei acoperit cu produse de coroziune. Aspectul tipic al unei cavități formate prin pitting este prezentată în figura 4. Acest tip de coroziune apare în urma acțiunii unor anioni extrem de agresivi (4 -2 4 --- ClO ,SO ,I , Br,Cl ) asupra materialului metalic, ce prezintă un comportament pasiv
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
morfologie a cavității. În anumite condiții, fundul cavității poate fi fațetat, iar în altele lustruit electrochimic, fiind de obicei acoperit cu produse de coroziune. Aspectul tipic al unei cavități formate prin pitting este prezentată în figura 4. Acest tip de coroziune apare în urma acțiunii unor anioni extrem de agresivi (4 -2 4 --- ClO ,SO ,I , Br,Cl ) asupra materialului metalic, ce prezintă un comportament pasiv, atunci când acesta este expus la medii variind de la ușor acid la alcalin. Coroziunea tip pitting poate conduce
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
4. Acest tip de coroziune apare în urma acțiunii unor anioni extrem de agresivi (4 -2 4 --- ClO ,SO ,I , Br,Cl ) asupra materialului metalic, ce prezintă un comportament pasiv, atunci când acesta este expus la medii variind de la ușor acid la alcalin. Coroziunea tip pitting poate conduce la distrugerea prin perforare a unor echipamente, fără pierderi semnificative de greutate, deoarece viteza de dizolvare dintr-o cavitate poate fi de 104 ÷106 ori mai mare decât cea de pe suprafață. 2.5. Coroziunea tip crevasă
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
la alcalin. Coroziunea tip pitting poate conduce la distrugerea prin perforare a unor echipamente, fără pierderi semnificative de greutate, deoarece viteza de dizolvare dintr-o cavitate poate fi de 104 ÷106 ori mai mare decât cea de pe suprafață. 2.5. Coroziunea tip crevasă Coroziunea tip crevasă este o formă de coroziune localizată, care apare în zone cu fisuri sau cavități acoperite, în care se găsește un volum mic de soluție stagnantă (figura 5). Asemenea crevase se pot forma la joncțiunile metal
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
tip pitting poate conduce la distrugerea prin perforare a unor echipamente, fără pierderi semnificative de greutate, deoarece viteza de dizolvare dintr-o cavitate poate fi de 104 ÷106 ori mai mare decât cea de pe suprafață. 2.5. Coroziunea tip crevasă Coroziunea tip crevasă este o formă de coroziune localizată, care apare în zone cu fisuri sau cavități acoperite, în care se găsește un volum mic de soluție stagnantă (figura 5). Asemenea crevase se pot forma la joncțiunile metal/metal sau metal
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
perforare a unor echipamente, fără pierderi semnificative de greutate, deoarece viteza de dizolvare dintr-o cavitate poate fi de 104 ÷106 ori mai mare decât cea de pe suprafață. 2.5. Coroziunea tip crevasă Coroziunea tip crevasă este o formă de coroziune localizată, care apare în zone cu fisuri sau cavități acoperite, în care se găsește un volum mic de soluție stagnantă (figura 5). Asemenea crevase se pot forma la joncțiunile metal/metal sau metal/nemetal (garnituri, scaune de supape, nituri și
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
în care se găsește un volum mic de soluție stagnantă (figura 5). Asemenea crevase se pot forma la joncțiunile metal/metal sau metal/nemetal (garnituri, scaune de supape, nituri și capete de șuruburi), sub depozitele superficiale formate din produse de coroziune, nisip, murdărie sau depuneri biologice marine. Acest tip de coroziune apare în principal la materialele metalice pasivizate sau acoperite cu filme oxidice de protecție, cum ar fi oțelurile inoxidabile, aliajele pe bază de Ti și Ni scufundate în medii apoase
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
figura 5). Asemenea crevase se pot forma la joncțiunile metal/metal sau metal/nemetal (garnituri, scaune de supape, nituri și capete de șuruburi), sub depozitele superficiale formate din produse de coroziune, nisip, murdărie sau depuneri biologice marine. Acest tip de coroziune apare în principal la materialele metalice pasivizate sau acoperite cu filme oxidice de protecție, cum ar fi oțelurile inoxidabile, aliajele pe bază de Ti și Ni scufundate în medii apoase ce conțin ioni de Cl- (de exemplu, apa de mare
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
ar fi oțelurile inoxidabile, aliajele pe bază de Ti și Ni scufundate în medii apoase ce conțin ioni de Cl- (de exemplu, apa de mare). Morfologia zonei atacate din interiorul crevasei poate varia de la forma caracteristică pitting-ului la o coroziune uniformă. Dimensiunile geometrice ale crevasei sunt critice, mai ales înălțimea acesteia, deoarece aceasta trebuie să fie suficient de mare pentru a permite intrarea soluției, dar suficient de îngustă pentru a menține mediul format în interiorul crevasei. 2.6. Dezalierea Dezalierea reprezintă
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
fost propuse două mecanisme pentru explicarea dezalierii. Primul, mecanismul dizolvare-redepunere, consideră că ambele elemente componente ale aliajului se dizolvă, cel mai nobil element redepunându-se pe suprafață. Al doilea mecanism postulează că doar elementul mai activ este cel dizolvat. 2.7. Coroziunea intergranulară Coroziunea intergranulară (figura 6)este o formă de coroziune localizată caracterizată de coroziunea preferențială la limitele de grăunți cristalini sau în zonele adiacente acestora, grăunții fiind puțin sau neglijabil corodați. Identic altor forme de coroziune localizată, aceasta se produce
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
două mecanisme pentru explicarea dezalierii. Primul, mecanismul dizolvare-redepunere, consideră că ambele elemente componente ale aliajului se dizolvă, cel mai nobil element redepunându-se pe suprafață. Al doilea mecanism postulează că doar elementul mai activ este cel dizolvat. 2.7. Coroziunea intergranulară Coroziunea intergranulară (figura 6)este o formă de coroziune localizată caracterizată de coroziunea preferențială la limitele de grăunți cristalini sau în zonele adiacente acestora, grăunții fiind puțin sau neglijabil corodați. Identic altor forme de coroziune localizată, aceasta se produce în principal
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
consideră că ambele elemente componente ale aliajului se dizolvă, cel mai nobil element redepunându-se pe suprafață. Al doilea mecanism postulează că doar elementul mai activ este cel dizolvat. 2.7. Coroziunea intergranulară Coroziunea intergranulară (figura 6)este o formă de coroziune localizată caracterizată de coroziunea preferențială la limitele de grăunți cristalini sau în zonele adiacente acestora, grăunții fiind puțin sau neglijabil corodați. Identic altor forme de coroziune localizată, aceasta se produce în principal pe aliaje pasivizate expuse unor condiții specifice ce
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
componente ale aliajului se dizolvă, cel mai nobil element redepunându-se pe suprafață. Al doilea mecanism postulează că doar elementul mai activ este cel dizolvat. 2.7. Coroziunea intergranulară Coroziunea intergranulară (figura 6)este o formă de coroziune localizată caracterizată de coroziunea preferențială la limitele de grăunți cristalini sau în zonele adiacente acestora, grăunții fiind puțin sau neglijabil corodați. Identic altor forme de coroziune localizată, aceasta se produce în principal pe aliaje pasivizate expuse unor condiții specifice ce favorizează coroziunea. Coroziunea intergranulară
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
cel dizolvat. 2.7. Coroziunea intergranulară Coroziunea intergranulară (figura 6)este o formă de coroziune localizată caracterizată de coroziunea preferențială la limitele de grăunți cristalini sau în zonele adiacente acestora, grăunții fiind puțin sau neglijabil corodați. Identic altor forme de coroziune localizată, aceasta se produce în principal pe aliaje pasivizate expuse unor condiții specifice ce favorizează coroziunea. Coroziunea intergranulară este, în general, cauzată de îmbogățire sau sărăcirea în elemente de aliere din zona adiacentă limitelor de grăunți, determinată de precipitarea intergranulară
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
caracterizată de coroziunea preferențială la limitele de grăunți cristalini sau în zonele adiacente acestora, grăunții fiind puțin sau neglijabil corodați. Identic altor forme de coroziune localizată, aceasta se produce în principal pe aliaje pasivizate expuse unor condiții specifice ce favorizează coroziunea. Coroziunea intergranulară este, în general, cauzată de îmbogățire sau sărăcirea în elemente de aliere din zona adiacentă limitelor de grăunți, determinată de precipitarea intergranulară a particulelor constituite din faze secundare sau de prezența impurităților segregate la limitele de grăunți. Majoritatea
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
de coroziunea preferențială la limitele de grăunți cristalini sau în zonele adiacente acestora, grăunții fiind puțin sau neglijabil corodați. Identic altor forme de coroziune localizată, aceasta se produce în principal pe aliaje pasivizate expuse unor condiții specifice ce favorizează coroziunea. Coroziunea intergranulară este, în general, cauzată de îmbogățire sau sărăcirea în elemente de aliere din zona adiacentă limitelor de grăunți, determinată de precipitarea intergranulară a particulelor constituite din faze secundare sau de prezența impurităților segregate la limitele de grăunți. Majoritatea aliajelor
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]