1,557 matches
-
numai tu știi, într-o clipă, să întorci răbdarea pe cealaltă parte ! Uită-te deci răbdătoare la ei, ca și când le-ai asculta și cuvintele. — ...mânați astfel, caii care au tras dricul urcau atât de repede coasta la Curtea-de-Argeș, încât, în cortegiu, unii au început a alerga, alții au rămas în urmă ! Orișice caracter solemn a încetat ! Regele Ferdinand, având nervii sensibili ce se știu, arăta foarte nemulțumit. Întrebarea mea era dacă astfel de lucruri pot fi întâmplătoare. De ce un asemenea ton
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
că e subiectivă memoria... poate că ai uitat cozile. La prima oră a dimineții... toți oamenii ăștia strînși grămadă la fiecare colț de stradă cînd Începe să se crape de ziuă... arată ca o turmă de pinguini orfani, ca un cortegiu funerar. PÎinea și laptele sînt raționalizate, nu ajung pentru toată lumea. Poți să-ți bagi undeva cartela aia pe care ți-o dă statul, stai cu ea cu tot la coadă. O jumătate de pîine de persoană pe zi? Poți să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
alunecoasă. Hattie și Pearl, care deveniseră dintr-odată foarte izolate și străine de grup, o luaseră pe un drum paralel și se opreau mereu ca să se mai uite la mare, arătându-și una alteia frumusețile priveliștii. Tom și Emma încheiau cortegiul, întrucât o așteptaseră pe Alex, care se plângea că nimeni nu o ajută să-și găsească ceasul. Când Brian ajunse la capătul câmpului, auzi o mașină demarând. Ceilalți îl ajunseră din urmă și o văzură pe Ruby așteptându-i înconjurată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de pe masă și s-a așezat într-un fotoliu, cerând prin gesturi apă și pânză. Saint-Just stătea în picioare în cadrul ferestrei. Spre ora nouă au fost aduși și ceilalți "în afara legii". Apoi cu toții au fost trimiși la Conciergerie. Pe drum, cortegiul învinșilor era însoțit de huiduieli. Robespierre întorcea capul, înfășurat acum într-un prosop pătat de sânge, spre partea de unde veneau strigătele și ridica din umeri. La închisoare, el a cerut prin semne temnicerului să-i dea pană și hârtie. Dar
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
s-au despărțit. E așa de firesc, așa de simplu! Totuși, am lăsat o portiță deschisă; dacă voia neapărat să-mi ceară deslușiri mă găsea acasă în fiecare după-amiază, ca de obicei. De fapt, voiam proteste, reproșuri, lacrimi. Adică întreg cortegiul de implorări care îmi gâdilaseră plăcut orgoliul de atâtea ori în astfel de împrejurări. Am expediat scrisoarea prin poștă și în clipa când a lunecat în cutie, am simțit o ușoară strângere de inimă. După aceea mi-am văzut de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pe Ada neliniștită, se oferise galant să o servească! - Si la princesșe avait quelque chose ă dire au pere eprouve! Ada fu recunoscătoare. Numai moșnegii știau să mai facă curte așa de generos. - Da! Ar fi vrut să știe dacă cortegiul are cumva nevoie de automobilul ei! De fapt, Ada vrea să afle dacă Lică se ducea sau nu la cimitir. Lică tocmai își punea aceeași întrebare, nehotărât. Găsea de prisos Și totuși parcă ar fi vrut să meargă după Sia
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
altul. - Nu mai trebuie femeie! mormăi încet unul sau cellalt, pentru amândoi. Apoi intrară în cucurigul ciudat al locuinței să-și plănuiască mai departe riturile bizare ale îngemănării lor respingătoare. Lică așteptase plecarea tuturor pentru a porni și el după cortegiu, pe care-1 zărise curând de la distanță, înaintînd încet pe șosea; era dricul și trei trăsuri, cea cu preoții, cupeul Rimilor și o birjă cu moșica Mari, în care se încărcase vreo patru colege ale Siei. Atât din tot fastul de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
convoi se micșora Lică se întreba mai stăruitor de-i nevoie să meargă la cimitir și ajungea la concluzia că nu e necesar. Porunci întîi șoferului să încetinească; astfel spațiul, pe care treptat îl câștigase, creștea din nou, despărțindu-1 de cortegiu. Ce să fi căutat la cimitir? ... Ce fusese de făcut se făcuse! .. . Cu Sia se isprăvise! Un fel de plumb toipt îi îngreuna încă trupul la gândul Siei. . . Cu Rimii avea să vadă. Ură și amenințare permanentă! . . . Iar cu Ada
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
în toate compartimentele societății. O atmosferă de coșmar înnebunitor. Dacă reacționează unul, sau câțiva, sunt exterminați. Dacă reacționează mai mulți și într-un singur loc, unii dispar noaptea iar alții iau drumul supliciilor pe lungi perioade, însoțite de un întreg cortegiu de privațiuni: inacces la medicamente, corespondență, vorbitor, ieșire la aer, cărți, etc. Mâncare mizerabilă. Torturări intermitente. Teroare permanentă... Și tot așa lumea e împinsă pe culmile disperării. După un timp care poate fi ani, decenii - istoria ne arată împinge cuțitul
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
cât de curând. Puteți să nu mai mă anunțați. Veniți direct. Pe încrederea mea. Bine. Stai pe poziție. Voi fi. Două zile mai târziu, pe când la pârnaia lui Jenică Teleleu, metoda se practica,în mare anvergură, au sosit, cu un cortegiu de autoturisme de ultim răcnet, primul ministru și membrii comisiei sale guvernamentale. Coborând, și trecând în partea din spate a clădirii, lungi, care cuprindea o întreagă ogradă, rămaseră, cu toții, stupefiați, de imaginea care li se arăta. Pe ferestruica din dreptul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mort. O parte din cunoscuți au cam aflat, de șmecherie; marea majoritate,însă, au luat-o de bună. Nenea Văduvoiu a murit și gata. Înmormântarea va avea locîn ziua... la ora... cu participarea a trei preoți. Și, la momentul stabilit, cortegiul cernit a pornit. Au fost angajate famfara, care, de obicei, era nelipsită, de la asemenea evenimente, și trei grupe de bocitoare, care să încadreze, procesiunea: un grup în față, unul mai pe la mijloc și celălalt la urmă. Echipa de filmareîși făcea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Bocitoarele făceau un huit,încât, pe orice om, oricât de tare ar fi fost, și tot lar fi înmuiat și l-ar fi făcut să participe la plânsul general, al celui din coșciug. Localitatea fiind alcătuită din oameni deosebit de evlavioși, cortegiul se întindea pe câteva sute de metri. Famfara și bocitoarele duceau vestea faptului care se petrecea, la Adâncata, până departe,în vecinătăți. În fața cimitirului, toată lumea a rămas pe loc. Nu-i săpase nimeni groapa, căci, așa fusese făcută înțelegerea, cu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ca să facă pârtie, dar strădania lor a fost zadarnică: nu s-au putut depărta decât cam la câteva sute de metri, dar ninsoarea abundentă se grăbea să pună la loc ceea ce lopețile și cazmalele reușiseră să dea la o parte. Cortegiul funerar a ieșit din casă și din curte. Iată-l pe ulița principală a satului. “Mai bine nu plecam” zice preotul. “Cum așa, părinte? Dar azi e a treia zi și...” “Știu prea bine, dar nu văd cum o să ajungem
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
se mai puteau întoarce. “S-o pornim, dară, spre casă, zise o voce”. “Doamne apără și păzește!” “Mortu’ dă la groapă nu să mai întoarce” se auziră altele. “Nu mai putem merge” spune popa. N-au avut încotro și întreg cortegiul făcu cale-ntoarsă. Vremea asta câinoasă a ținut în acel sat aflat la poale de munte cam o săptămână. Nimeni nu s-a putut mișca de la casa mortului. Nici măcar preotul care, de voie, de nevoie, a trebuit să rămâie la căpătâiul
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
ziar ajunge să le cunoască. Îi povestești că femeia aceasta a stat alături de ucigași Înainte de a fi executați, că a ascultat povestea vieții lor de la ei sau de la mamele lor, că a fost de față la Înmormîntări și a Însoțit cortegii funerare pînă la groapă, că a călcat În picioare toate trăirile omenești dureroase, banale, triste - totul numai pentru a scrie un articol; și totuși a rămas o femeie decentă, o femeie extrem de bună, de generoasă, plină de dor de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
L-am bombardat cu Wagner, l-am potopit cu Brahms, l-am momit cu Mendelssohn. Rezultatul: negativ. De disperare, am mers tot înapoi, tot mai departe, și cine crezi c-a dat roade? Scarlatti. Ori de cîte ori îi cîntam Cortegiul, părțile lui omenești deveneau rozalii și moi ca fundul unui prunc. Ozenfant închise ochii și trimise bezele spre tavan. — Ei bine, lucrurile au rămas așa pînă acum șase ore, cînd s-a transformat cu totul în balaur în cinci minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
locul privilegiat al contestării puterilor instituite. Zilele revoluționare ale secolului al XIX-lea și mișcările sociale din secolul XX au luat adesea naștere aici. Turbulența contribuie la a face din această capitală una a manifestațiilor care adună pe străzile pariziene cortegii impozante. Parisul, capitală culturală și științifică Locul excepțional pe care îl ocupă Parisul în domeniul cultural are la bază producția de opere și comercializarea acestora pe o piață care îi include de asemenea pe provinciali și străini, în virtutea puternicei frecventări
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
ce hotel mă aflu) și s-au rugat să le dau autografe. Erau atât de insistenți încît n-am rezistat. Am obosit zâmbind și semnând. A fost încă una din împrejurările în care mi-am blestemat celebritatea, cu întregul ei cortegiu de riscuri. Nu poți să fii deloc liniștit. Vrei să ațipești și te simți pândit, spionat. Cu siguranță, dacă aș întoarce capul, aș constata și acum că în hol s-au strâns multe persoane care așteaptă să-mi fac siesta
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
el scoate în evidență această licărire aleasă de veșnicie care zace în adâncul oricărei suferințe. Ea luminează, această licărire, drumurile amurgului care duc spre mântuire. Ea exprimă dorința divină care, fără greș, transformă răul în bine. Și astăzi, prin acest cortegiu de moarte, temeri și strigăte, ea ne îndreaptă spre tăcerea esențială și spre principiul oricărei vieți. lată, fraților, imensa mângâiere pe care voiam să v-o aduc pentru ca, plecând de aici, să nu duceți cu voi vorbe care pedepsesc, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
dovada indubitabilă a hărniciei celei mai muncitoare, mai productive și mai patriotă clasă a societății noastre românești din trecut. Păcat, mare păcat că în vremurile bezmeticului veac XX ne-a venit din Soare Răsare marea pacoste a comunismului, cu tot cortegiul de nedreptăți, nelegiuiri și crime nefirești pentru poporul român - cu iadul colectivizării forțate și mai ales cu strămutarea satului la oraș pentru industrie, distrugând în mod criminal însăși baza existențială a satului tradițional, productiv, oricând sprijin țării în vreme de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
clocotitoare și a unei energii pe care voiam s-o dăruiesc în întregime satului minunat în care crescusem și mă pregătisem pentru profesia de învățător, luminător al satului, tocmai atunci când din Soare-Răsare a venit peste noi IADUL comunist cu tot cortegiul lui de năpaste pentru toată țara. Aceleași probleme ridicate de autor mi-au fost în atenție, dar nu le-am aprofundat decât târziu, după 1989, ajungând la aceeași concluzie, că satul românesc a început să-și piardă specificul, autenticitatea lui
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cum ar putea nostalgicii să-l spele de toate crimele pe acest mare maestru al crimei? Pe ce bază, pe ce considerente? Care ar fi rațiunea acestei reabilitări? Ce vor ei? Să ne întoarcem la acele apocaliptice vremuri cu tot cortegiul de suferințe? N-a fost destul prin ce au trecut câteva generații? N-a fost destul oceanul de sânge care strigă din morminte necunoscute o dreaptă răzbunare? Până când nostalgicilor veți agita și veți neliniști lumea cu vechea Stafie a comunismului
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să nu degenereze într-un nou război. La emisiunea „Nașul” se discută despre unirea forțelor democrate din Basarabia, pentru a contracara pe comuniștii lui Voronin. În spiritul trezirii unor conștiințe se difuzează filmul „Golgota Basarabiei” în care se prezintă tot cortegiul de crime și atrocități pentru distrugerea oricărui spirit românesc, masacrarea elitei românești din această provincie martiră. Crime abominabile, cu planificarea celor deportați și mai ales prin împușcarea zilnică a unui număr de basarabeni. Din film reiese că numărul celor ce
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și a urmări cine știe ce interese materiale! Am scris și voi continua să scriu din prea plinul sufletului meu și din bogata experiență de viață pe care o am. Am trecut prin anii de război și anii totalitarismului - cu un întreg cortegiu de privațiuni și persecuții și mă consider norocosulnorocoșilor că am atins această frumoasă vârstă. Pentru mine e un mic semn că, în mod special, Creatorul mi-a fixat un drum în viața asta trecătoare... Cartea și preocupările legate de actul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mersul nesfârșit,/ eternitatea-i clipă... Doar veșnică-i iubirea/ cu-alaiul ei de dor. Din iubire s-au scris poemele/... s-au înălțat piramidele/... s-au sădit grădinile/ și tot... Din iubire pentru putere s-au iscat războaiele (cu întreg cortegiul de distrugeri de vieți și bunuri materiale, cu abominabile crime la adresa făpturii umane). Deși ar mai rămâne încă multe de spus, mă rezum la atât. Cu adânc respect pentru harul poetic ce vi l-a dăruit Creatorul, rămân al dvs.
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]