1,073 matches
-
se face auzit de la echinocțiul de primăvară, de la Blagoviștenie, până la solstițiul de vară, la Sânziene, când, potrivit tradiției, se spune că se îneacă cu un bob de orz și nu mai poate cânta. În unele zone, "amuțitul cucului" vestește vremea cositului, iar dacă amuțește înainte de Sânziene se spune că vara va fi foarte secetoasă. Simbolizând nașterea și moartea unui anotimp, cucul a devenit o pasăre oracol care urzește norocul omului, iar prin cântecul său vestește sănătatea, căsătoria sau moartea.253 c
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să sară din el însuși în afară/ și asemeni lui nici eu nu pot/ decât să cresc egal." Gr. Hagiu reînvie mitul morților, al strămoșilor, reînvie muncile agricole la modul livresc, ca un om care n-a participat efectiv la cosit: "Și mai departe, miriștea de lan cosit/ și grâul de sămânță/ în camera cea mare adunat". Sentimentul iubirii pierdute și un întreg univers supus nunții se situează în afara harului, deși intuim frecvent influențe blagiene și argheziene: "și totul face dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
floră taumaturgică (Vasiliscul cel bun, cârtița devenită solul preferat al actantului, melcul Adeodatul, miliardele de pureci care "puiesc" în praful de stele, pelicanii apți a vedea înăuntrul lazaretului, cei Trei frați pătați, plecați ca să moară "Pe luna cea nouă/ (...)/ Vremea cositului, roua bocitului", sălciile de care este legat trupul unui mort, arțarii putrezi ș.a.). Li se adaugă personaje stranii, dotate cu simțuri noi ori cu simțurile cunoscute amplificate peste măsură: Magul, Moșneagul Silențio, Aspazio, bătrânul porcar Garibaldi, dar mai ales alchimistul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ițari și prigitori pentru zile de duminică. În răstimpul dintre arat și prășit, să nu credeți că țăranul se odihnea. Fânețele trebuiau curățate de pietre și crengi, de mușuroaie și de jnepeni. Curățate la timp de către țărani, le era ușurat cositul. Dacă le mai rămânea ceva timp și aveau boi sau cai de tracțiune, făceau câteva transporturi de bârne de la Bătrâna sau de unde aveau loc vreo tăietură. Cu aceste transporturi făceau ceva bani cu care puteau apoi să facă ceva cadou
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să rămână nelucrat. Un greș dacă se făcea din cauza bolovanilor, se săpa pe urmă cu hârlețul și cu târnăcopul. Tot ce putea fi arat se Însămânța, iar răzoarele erau cosite cu mare grijă. O furcă de fân dacă rezulta de la cosit și acela era de trebuință. Avea ce mânca vita o dată. Copiii erau dați la școală atât cât să Învețe să scrie și să citească. Las că n-am să te fac popă, Îți ajunge atât. De acum trebuie să ții
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și le mai Încercau gura cu unghia. Evreii Îi asigurau că toate sunt bune, că le-au adus din alte țări. Din piață Își cumpărau cute și tiocuri. Se pregăteau pentru munca cea mai grea și mai importantă din an, cositul. Bătrânii pe acasă se Îngrijeau din timp să aibă cozi pentru greble și pentru furci, lemn de tei și de caprifoi. Holdele ajungeau acum până la genunchi, porumbul la fel, Înflorea cânepa de vară și inul. Câmpul tot era În floare
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
legau În snop, brazdele se Împrăștiau de pruncii care duceau prânzul, de obicei un pui În smântână. Acum, pruncii erau În vacanță și ajutau la treburile câmpului. Fânul era uscat pentru căpițe de abia a doua zi, când bărbatul Înceta cositul și clădea căpița. Dacă vremea era bună și nu ploua se putea face În aceeași zi și trei căpițe. Bucuria noastră, a copiilor, era atunci când urcați pe căpiță o călcam acolo cu meșteșug repede Învățat, până ajungeam la vârful prepeleacului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Începea clădirea căpiței. Și când mă gândesc la mama, sărmana, că era să mă nască pe vârful unei căpițe la Piciorul Ars În 14 august 1937, zic În sinea mea vorba lui Creangă: Ce mai vremi și ce mai oameni! Cositul dura până după cincisprezece august, iar dacă vara era ploioasă, dura și mai mult. Dacă mai amintim și drumurile până la Bătrâna după zmeură din zilele de duminică, până unde băteam cu piciorul alți vreo zece kilometri, ducând acasă găleata de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ușa la casă, după cum am văzut că se proceda și cu colibele din Padină, și nu s-a auzit niciodată să-i fi fost jefuită casa sau coliba cuiva. Mai faceți și acum la fel, dragi gălăuțeni! Revenind la muncile cositului și strânsul fânului, amintesc că băiețandrii de la doisprezece ani, vârstă la care cam terminau cu școala, Începeau să Învețe de acum meșteșugul cositului. I se lua o coasă cam de mărimea lui, lungimea ei nedepășind șaizeci și cinci de centimetri. Pentru Început
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fost jefuită casa sau coliba cuiva. Mai faceți și acum la fel, dragi gălăuțeni! Revenind la muncile cositului și strânsul fânului, amintesc că băiețandrii de la doisprezece ani, vârstă la care cam terminau cu școala, Începeau să Învețe de acum meșteșugul cositului. I se lua o coasă cam de mărimea lui, lungimea ei nedepășind șaizeci și cinci de centimetri. Pentru Început era bătută de tatăl lui sau fratele mai mare, dar după un an trebuia să și o bată singur. Greu era și cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
flăcăii trăiau fiori ținând strâns mijlocul fetelor și simțindu-le sânii dați În pârgă. În pauză, pe după clăile de fân le mai furau câte un sărut, iar lor nu se poate spune că nu le plăcea. Vara erau clăcile de cosit și apoi cele de secerat. Dacă la primele bărbații se Întreceau trăgând brazde mari până ce puneau jos iarba de pe câteva delnițe, la cele de secerat, lanul de grâu era pus jos de femei. Bărbații le legau snopii și Îi clădeau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
văduvă de război sau pur și simplu bărbatul era răpus de vreo boală, foarte rare erau situațiile când ea se recăsătorea. Vecinii pe atunci erau săritori la nevoie și o ajutau la muncile câmpului, mai ales la arat și la cosit. Trebuie să o ajutăm că e văduvă sărmană, aceasta era atitudinea vecinilor. Acum, din păcate, nu se mai gândește așa. Totul se face numai cu banul. * * * Anul Nou Începea cu Virgelul, când locuitorii dintr-un cătun se Întâlneau la un
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
22 noiembrie, treierișul se termina aproape de Crăciun, iar strânsul hlujenilor și în ianuarie. Erau tractoare IAR 22 cu roți mari pe spate, cu colți pe circumferință, sau locomobile servite de nemți destul de neprietenoși. Erau și inundații primăvara și pe vremea cositului cu apa pe lângă Zeletin de circa un metru distrugând fânul și o parte din recoltele de grâu, porumb, fasole sau alte culturi. Era mult de muncă, era și de învățat, era de răbdat de foame și nu rezistau la școală
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Munți cu creste de arama-i țin cununa spre Apus Recitator 10: Și din brazdele mănoase se ridică sfânt belșugul Pe vâlcele arcuite de la margini de izvoare Pasc În iarba de mătase mii de turme de mioare; Recitator 11: La cosit, la plug, la sapă sau la seceriș de grâu Vezi flăcăi cu spete late, cu mijlocul strâns În brâu Recitator 12: Sărbătorile de-a rândul pretutindeni joacă hora Și-o blândețe fără margini vezi În ochii tuturora! Cor vorbit: Astfel
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
cele necesare traiului acolo. Având un nou domiciliu, merse-n recunoaștere prin clădirea mare a școlii, apoi prin curte și grădină, seara căzând istovit într-un somn profund. La infirmerie stătea mai mult noaptea, fiindcă munca la culesul merelor, la cosit și strânsul strugurilor brumați din vie, îl acapară. Trăia într-o stare de beatitudine continuă, încercând să-și închipuie viitorul apropiat de elev, și pe cel mai îndepărtat, de învățător. Îndrăzni să meargă cu gândul mai departe: odată și odată
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
păstorilor transhumanți (argea, cătun, vatră și gard). Tot păstorești sunt cele patru cuvinte care denumesc alimente (arichiță, brânză, bulz, zară). În sfârșit, alți termeni trimit la formele unei agriculturi primitive, impuse de păstorit: buc (prelucrarea cânepii), grapă (cultivarea cerealelor), gresie (cositul fânului). Concluzia este aceea că aproape toți termenii de origine autohtonă (sau traco-dacă) nu depășesc, prin conținutul lor semantic, sfera de viață elementară a păstorilor de odinioară. Această concluzie capătă o semnificație specială dacă termenii din această categorie sunt raportați
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
frică! Cum și pensia-i... puțină, Normal, merg la una...mică! LEGAȚI CU...LANȚUL! Mulți nu putem pleca din țară! Și de plecăm, ne-ntoarce iară Legea! Legea de a fi legați, Cu lanțul...Munților Carpați! TOATE...COASTELE Muncind, la cosit pe coastă, O durere are-n coastă, Dar pe cea din a sa coastă O doare în cot de-o coastă Sau de alta! Ce nevastă! BARONI LOCALI Vântu-acesta i...vânt turbat, Bate-așa cum vor străinii! Bun! Petale-a
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Glasul tărăgănat, cu accent semit, depăna scene ca dintr-un film de groază. Acolo cred că am facut cunoștință, mulți dintre noi, cu drama omenirii. De multe ori o ajutam pe Senciuca la curățit mormintele, la pus flori sau la cosit iarba. Cuprinși de un aer solemn, alergam la marginea cimitirului, acolo unde începea dealul Spătărești și culegeam brațe cu flori să punem la mausoleul micuț, dar și la alte morminte mai vechi. Mergeam în pelerinaj și citeam numele evreilor pe
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
mănăstirea percepea darea numită deseatina. Darea pe fructe și pe toate produsele de grădinărit se numea posadă, luându-se a zecea parte din fasole, mazăre, bob, varză, ceapă etc. Vămenii mai erau obligați să presteze un număr de zile la cositul fânului în braniștea și poienile mănăstirii și să dea a zecea parte din fânul obținut pe fânețele aflate în folosință. Dintre toate categoriile de obligații cea legată de căratul produselor, lemn, fân, cereale, vin, sare, cuprinsă în prestațiile în muncă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cu cea mai mare pondere în această categorie de obligații ; b. Prestații în muncă: cu brațele pentru cei fără vite mari, cu carul cu boi sau cai - podvoada. Prestația cu brațele se făcea la cetăți ca salahori, la mori, la cositul fânului, lucrul la jold (obligația de a merge la adunat ghindă și jir pentru hrana porcilor) ; c. Slujbe în folosul domniei sau mănăstirii: straja la mănăstire, la trecători, la cetăți, la mori, urmărirea răufăcătorilor (se făcea până la hotarul satului), primirea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
din viața țăranului din zona Lăpușului.” (Ioan BotișGazeta de Maramureș) „Piesele impresionează prin varietatea motivelor, echilibru și proporțiile riguros respectate. În interiorul cadrului cu măiestrie lucrat și alcătuit din motive geometrice găsim transfigurate în ciclu, scene de muncă în suita Anotimpurile, Cositul fânului, secerișul, culesul viilor sânt scene în care personajele sânt surprinse în plină mișcare. Altele scene sânt rezervate meseriilor țărănești: păstoritul, fierăritul, butinăritul, toate ingenios realizate prin care artistul se dovedește un bun creator de atmosferă rustică. Gama obiectelor lucrate
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
10 ha. Restricții stabilite în cuprinsul ariilor protejate cu caracter floristic: a. sunt interzise pășunatul și vânătoarea, indiferent de anotimp; b. se interzice recoltatul ierburilor, plantelor medicinale, semințelor, ciupercilor și al materialelor de interes științific, naturalistic sau cinegetic; se acceptă cositul prin rotație (cositul restrictiv al unei zone restrânse la 1/3 din suprafața totală), alta în fiecare an, în cursul lunii august, după producerea însămânțării naturale; c. sunt interzise: efectuarea săpăturilor de orice fel, desțelenirile, deschiderea de cariere de extracție
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
stabilite în cuprinsul ariilor protejate cu caracter floristic: a. sunt interzise pășunatul și vânătoarea, indiferent de anotimp; b. se interzice recoltatul ierburilor, plantelor medicinale, semințelor, ciupercilor și al materialelor de interes științific, naturalistic sau cinegetic; se acceptă cositul prin rotație (cositul restrictiv al unei zone restrânse la 1/3 din suprafața totală), alta în fiecare an, în cursul lunii august, după producerea însămânțării naturale; c. sunt interzise: efectuarea săpăturilor de orice fel, desțelenirile, deschiderea de cariere de extracție și executarea de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
este interzisă orice intervenție asupra tulpinii, coroanei sau rădăcinilor arborilor monument, fără aprobarea scrisă a Filialei Iași a Academiei Române - Subcomisia Monumentelor Naturii; b. se interzice urcatul pe coroană, precum și recoltatul florilor, fructelor și al semințelor; c. sunt interzise pășunatul și cositul în terenul ocupat de flora protejată, precum și accesul persoanelor neautorizate în spațiul împrejmuit respectiv. d. este interzis recoltatul plantelor și semințelor de interes științific naturalistic; e. sunt interzise distrugerea sau ștergerea inscripțiilor de pe panourile indicatoare și deteriorarea împrejmuirii de protecție
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
țăranului din zona Lăpușului.” (Ioan Botiș- Gazeta de Maramureș) „Piesele impresionează prin varietatea motivelor, echilibru și proporțiile riguros respectate. În interiorul cadrului cu măiestrie lucrat și alcătuit din motive geometrice găsim transfigurate în ciclu, scene de muncă în suita Anotimpurile, Cositul fânului, secerișul, culesul viilor sânt scene în care personajele sânt surprinse în plină mișcare. Altele scene sânt rezervate meseriilor țărănești: păstoritul, fierăritul, butinăritul, toate ingenios realizate prin care artistul se dovedește un bun creator de atmosferă rustică. Gama obiectelor lucrate
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]