638 matches
-
Tarquinius, fiul lui Demaratos din Corint, ar fi primit În cadrul misteriilor din Samotrace Învățătura că Minervaxe "Minerva" ar fi cea mai Înaltă culme a eterului, Jupiter eterul din mijloc, iar Iunonaxe "Iunona" aerul cel mai de jos și pământul. Speculația cosmologică este acceptată pe plan antropologic, cultual și istoric. Prin acești zei, noi respirăm (penitus spiramus) și avem trupul (terra) și rațiunea (Minerva). Este motivul pentru care Tarquinius i-a pus Împreună pe Campitoliu Într-un unic centru de cult și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și specificități, unele componente ale acestuia se vor dovedi referențe utile pentru definirea Întregii fizionomii a unui context religios, care - prin densitatea conținuturilor, În Îmbinarea elementelor practico-rituale și mitice, pe de o parte, și a unor reflecții la nivel teologic, cosmologic și antropologic, de cealaltă parte, acolo unde Însăși filozofia greacă a fost mereu antrenată În diferite moduri În problematica religioasă (Babut, 1974) - a exercitat o acțiune hotărâtoare În istoria spirituală nu numai a Occidentului, ci a Întregii omeniri prin parțiala
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care se vrea păzită și transmisă pe cale ezoterică de la maestru la discipol. Sub această garanție, era posibilă formularea din când În când a unor doctrine care, oricâxe "Asclepios"t de diversificate, se distingeau prin implicarea lor În marile teme teologice, cosmologice și antropologice, finalizate toate În cea soteriologică, În conformitate cu exigențele spirituale ale unei epoci În care individul, avid de cunoștințe religioase și dezamăgit de capacitățile rațiunii de a ajunge la ele, aștepta de la un revelator divin harul gnozei și al mântuirii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
le menționează și este verosimil ca acestea să fi fost absorbite de zoroastrism când a avut loc reforma religioasă a Avestei târzii. Fravașixe "Fravași" sunt entități care ajută vânturile și le protejează În situații dificile sau periculoase. Au și funcții cosmologice, cum ar fi păzirea ordinii naturale și divine, apărarea sevei haoma și garantarea distribuirii echitabile a apelor. În zoroastrism, Fravași constituie partea nemuritoare a individului, care nu numai că Îi supraviețuiește, ca suflet (urvan), de care e strâns legat, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
după. De fapt, zoroastrismul l-a asimilat și reelaborat, uneori cenzurându-i și adaptându-i motivele și figurile importante. Informația lui Herodot despre religia persanilor furnizează un detaliu prețios, care leagă ceea ce s-a spus despre cult de tema concepțiilor cosmologice iraniene, care țin, la rândul lor, de fondul comun indo-iranian al ideilor și credințelor religioase din aria cosmografiei. De fapt, conform lui Herodot (I, 131), persanii din vremea sa nu obișnuiau să ridice statui sau să construiască temple și altare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Împărțit pământul (cf. Yașt 10, 15). Chiar și numai aceste date (deși mai pot fi adăugate multe altele, printre care povestea unui arbore miraculos la sud de muntele cosmic indo-iranian) demonstrează destul de clar existența unei moșteniri ariene comune În concepțiile cosmologice și cosmografice. Faptul că acestea au existat În Iran Înaintea lui Zoroastruxe "Zoroastru" nu se deduce doar dintr-un studiu comparativ cu concepțiile indiene, ci și din aluzia la o viziune a pământului Împărțit În șapte, idee conținută Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
douăzeci și unu de secțiuni, grupate În trei părți, compuse fiecare din șapte secțiuni: secțiunea „gathică” compusă chiar din G³th³ și din câteva comentarii; secțiunea despre „ritual”, intermediară prin conținut și importantă atât pentru diferite aspecte ale ritului, cât și pentru doctrinele cosmologice, morale și astronomice incluse În aceasta; partea „legală”, care conținea lucrări juridice și texte referitoare la istoria mitică sau chiar la liturgie (cf. mai sus, subdiviziunea triplă a d¶n). Conform acestei tradiții, ale cărei fragmente se găsesc și În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
picioarele noastre“ (para possin horatai). Expresia ek peraton gas (respectiv ek peraton ges), ab ultimis seu extremis terrae finibus et limitibus, apare și la Alceu, respectiv la Thucydide, dar spre deosebire de cazurile anterioare, în care „limita“ este prezentă în cadrul unei gândiri cosmologice pozitive, preocupată deci de limitele reale ale corpurilor planetare, aici ea devine un indice poetic al depărtării. Pentru Thucydide, perșii, întrucât sunt o apariție insolită față de raza geografică pe care se mișcau grecii în mod obișnuit, par să vină de la
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
desparte spațiul finitului de ne limitat (apeiron). Ca atare, expresia „limita universului“ (peras kosmou) survine apoi în legătură cu Empedocle<ref id=”1”>Aët. II, 31, 4 (DK 31 A 50).</ref>, și imaginea aceasta ne apare ca definitiv constituită în cadrul viziunii cosmologice eline într-un text mai târziu, aparținând lui Epicur, în care limita este elementul fundamental al definiției cosmosului. Era desigur firesc ca în vocabularul filozofic peras să ajungă să desemneze limita corpurilor în general. Aristotel relatează că la pitagoricieni se
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
imposibilul atingerii ei. „Încercarea“ limitei ca limită care trebuie atinsă este elementul dinamic al scenariului peratologic în momentul nașterii lui. Această marcă a începutului va rămâne o constantă în universul spiritualității eline, pe care o vom regăsi deopotrivă în gândirea cosmologică a presocraticilor, în conceptul aristotelic de prudență (phronesis), ca modalitate comportamentală care face din cunoașterea limitelor proprii un reper existențial suprem<ref id=”1”>Vezi, în acest sens, P. Aubenque, La prudence chez Aristote, Paris, 1976 (ed. I, 1963), în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
métaphore et sens de la culture). En 1946 est publiée la Trilogie des valeurs, avec leș volumes Știință și creație (Science et création), Gândire magică și religie (Pensée magique et religion), Artă și valoare (Art et valeur). La quatrième trilogie, Trilogia cosmologica (Trilogie cosmologique), est restée inachevée. Celle-ci contient un seul volume publié, Diferențialele divine (Leș différentielles divines). L'activité philosophique de Blaga est donc féconde : îl publie leș essais Despre gândirea magică (Sur la pensée magique, 1941), Religie și spirit (Religion
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în piesa lui Oscar Wilde, Salomeea dansează dansul celor șapte văluri, care prefigurează fiecare o dimensiune sau un moment înscris emblematic în ritualul-coregrafic al dansatoarei, transformată în preoteasă a unui cult păgân. Fiecare văl circumscrie fascinul Salomeii într-un registru cosmologic, așa cum zaimful lui Tanit reprezintă condiția sacerdotală a lui Salammbô, în romanul omonim al lui Gustave Flaubert. Plăcerea și cruzimea se asociază în cocktailul decadent, scenariul erotic își are parcursul sado-masochist. Sărutul post mortem al ochilor sfântului are un sens
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și stil”, „Spațiul mioritic”, „Geneza metaforei și sensul culturii” din 1944 și „Trilogia valorilor”, cu volumele „Știință și creație”, „Gândire magică și religie”, „Artă și valoare”, din 1946. Autorul acestor trilogii a proiectat și pe cea de a patra, „Trilogia cosmologică”, dar n-a fost finalizată din cauza unei cumplite prigoane comuniste la care a fost condamnat În ultimii 15 ani de viață și creație. Din ultima trilogie a reușit să publice, Înainte de 1948 doar volumul „Diferențialele divine”. Cel care a reușit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]