699 matches
-
evreii vor țipa că sunt antisemit, iar democrații că sunt huligan sau fascist”. Întrebare retorică În 1935, „Unde e primejdia ?” capătă acum un răspuns precis. Națiunea română se „surpă lent” din cauza „elementelor alogene” ; În primul rând din cauza evreilor - care „au cotropit satele Maramureșului și ale Bucovinei” și „toate orașele Basarabiei”, iar românii „n-au ridicat un deget” ca să-i oprească -, dar și din cauza maghiarilor, a rutenilor, a bulgarilor, a sârbilor, a sașilor etc., mai puțin a șvabilor („singurii aliați sinceri”) <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fie una dintre denumirile populare ale sifilisului, căruia i se mai spunea - pe lângă șangăr, șancru, sfreanț - și „lepră ovreiască” <endnote id="(695, p. 99)"/>. În 1937, Mircea Eliade era Îngrijorat că „neamul românesc” va sfârși „surpat de mizerie și sifilis, cotropit de evrei și sfârtecat de străini” <endnote id="(675, p. 63)"/>. Promovată de foarte mulți publiciști și ideologi antisemiți, imaginea „evreului sifilitic” era totuși contrazisă de alții, nu mulți. Argumentele acestora din urmă erau baia rituală pe care o practica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
română”, Învierea, 15 iunie 1941 ; <endnote id="cf. 693, II, p. 85"/>). În celebrul său răspuns la ancheta „De ce cred În biruința mișcării legionare ?” (Buna Vestire, nr. 244, 17 decembrie 1937), Mircea Eliade se arăta Îngrijorat că „neamul românesc”, fiind „cotropit de evrei”, va pieri „Îmbătat de vorbe și alcool” <endnote id="(675, p. 64)"/>. Pentru Corneliu Zelea Codreanu, publi cistul român Petre Pandrea, care În anii ’30 scria la ziarul „jidovit” Adevărul, era un „șabăs-goim” angajat la „taraba Sărindarului” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mare (60-87%) decât cea „permisă de regulament” (35-45%), băuturi „pe care consumatorii le numesc, cu drept cuvânt, vitrioluri” <endnote id="(695, pp. 92-93)"/>. În Pastorala adresată credincioșilor În 1924, Însuși mitropolitul primat Miron Cristea ridică problema „cârciumilor ovreiești”, care „au cotropit poporul, cum nimicește omida toată verdeața unui arbore”. „Unii cârciumari evrei - continuă mitropolitul - introduc În rachiu var, alții vitriol, ca să ardă mai simțitor.” Mesajul mitropolitului a generat unele ecouri polemice În presa vremii, considerându-se că discursul său „contribuie la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
geograful Simion Mehedinți - fost ministru al Învățământului - observa că În Maramureș, Bucovina și Basarabia „fluxul populației evreiești se Întinde mereu și spre sate” <endnote id="(674, p. 231)"/>. La rândul său, Mircea Eliade se plângea În 1937 că „evreii au cotropit satele Maramureșului și Bucovinei” <endnote id="(675, p. 55)"/>. „Luați-ne ovreii de la sate... ori plecăm noi !”, se scria cu litere mari În ziarul Porunca Vremii, la sfârșitul anilor ’30. În Bucovina și În Maramureș, evreii nu s-au ocupat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
retorică simplistă, dar care s-au bucurat de o mare popularitate În epocă. În bună măsură, ele au Înlocuit cu succes programul doctrinar și discursul politic al Mișcării Legionare. Chemând „creștinii din toată țara” la „crâncenul război” pentru eliberarea pământului „cotropit de jidovime”, marșurile legionare utilizau adesea acest pseudo-etnonim (Iuda), cu puternice conotații demonice, mai ales În versurile cu caracter marțial, care chemau la eliminarea evreilor : În lături, Iudo, neam de șarpe ! În lături, jidoviți păgâni ! În lături, șerpi, nu scoateți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un altul începe; la un moment dat vocea Elizei parcă sfâșie întunericul și deschide porți nebănuite spre lumi ascunse. Ascult cu respirația tăiată, spectacolul este impresionant. Văd cum mulți în jur s-au întins deja pe saltea, simt cum mă cotropește oboseala dar vreau să rămân așezată ca să nu adorm și să pierd din performanțe. Nu simt mare lucru în rest, văd câteva siluete nedeslușite apropiindu-se de masa cu șamani unii participanți merg să bea ayhuasca pentru a doua oară
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
împotriva unei legi atât de nedrepte care nu dă voie unui om harnic să dobândească pământ dacă nu este băștinaș . Doar și el și taică-su Ion au slujit cu credință țara, vărsându-și și sângele pentru a nu fi cotropită de vrăjmași. Gândi cum de a îngăduit Dumnezeu să i se întâmple asemenea mârșăvie, să fie furat pe față prin tot felul de manevre murdare. „Doamne iartă-mă, își spuse în gând, numai diavolul și Anticrist au putut să lucreze
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
campanie gălăgioasă de înzestrare a armatei, și regele și acoliții săi au jefuit fără scrupule fondurile adunate din contribuțiile cetățenilor patrioți, care se gândeau la întărirea armatei pentru a fi capabilă să apere țara de dușmanii ce râvneau să ne cotropească. Totuși viața trebuia să-și urmeze cursul, nu aveau de ales o altă cale și Costache, împreună cu draga lui Maria și numeroșii lor copii, își vedeau de necazurile lor, că nimeni nu putea să-i ajute să scape de ele
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să-ți spun că mă tem foarte mult că marile puteri, Germania lui Hitler și Rusia se vor încleșta întrun nimicitor război care nu ne va ocoli nici pe noi, românii; mai ales că avem vecini care gândesc să ne cotropească și să smulgă „hălci” din trupul țării. Mă gândesc la unguri și de ce nu, și la ruși care, de când Stalin al lor a scăpat de dușmanii lui din țară, nutrește și dânsul gânduri de cucerire a Basarabiei. − Nu am de unde
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o glumă căzăcească, Marie, n-o lua în seamă. încearcă și ei să vorbească pe românește; − Nu, noi nu suntem cazaci, suntem soldați sovietici, spune cel de al doilea; noi ne purtăm civilizat, nu facem ca aceia ce ne-au cotropit marea noastră patrie sovietică. La noi trupele imperialiste române au făcut prăpăd prin colhozuri, au furat vitele și le-au adus în România, și aici la boier au fost aduse vite din colhozurile noastre. Când au intrat armatele germane și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și habar n-am dacă ei mai există cu adevărat. Deasupra civilizației, curioasei și modernei și rafinatei civilizații egiptene, s-au instalat lent, dar definitiv, arabii care, cu perseverență, au reușit să înghită toate urmele celor pe care i-au cotropit. De la decolteul elegant și pieptănătura tăiată drept deasupra umerilor a femeilor acelor timpuri, parcă totul s-a întors cu câteva milenii în urmă, chiar a faraonilor, și ai impresia că ceea ce vezi în muzee, temple sau morminte, ține de viitorul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
propriu. Exmatriculat din anul IV de facultate, cu tinicheaua unei excluderi din UTM pe deasupra, în perspectivă „mina”, de nu cumva armata făcută „la trupă”. Aveam 22 de ani și câteva luni. Ca un făcut, în acele zile de profundă descurajare, cotropit de un fel de melancolie a dezastrului, am dat de aceste versuri din Don Carlos, spuse, evident, de protagonist: „Am douăzeci și trei de ani și n-am / Făcut nimica pentru nemurire”. Desigur, nu la „nemurire” mă gândeam eu, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și că din această cauză născuse un soiu de rivalitate socială și comercială....a gândit cu multă dibăcie de a preface o chestiune politică Într-o chestiune socială; și a zis Românilor de peste Milcov: <evreii au totul În mână; ne cotropesc! Naționalitatea noastră este În pericol, veniți să o scăpăm!>, Fracțiunea a zis: trebuie să ne eliberam de evrei prin orice mijloc, trebuie să curățim țara de această plagă”. Carp aprecia modul de acțiune al Fracțiunii, maniera deschisă În care acționa
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
descrie, ca și când n-ar avea în față un text care să-l țină pe loc, e învederată în plastica înfățișare a lui Ulise, jegos de apa mării: Iar Ulise Se coborî la râu ca să se spele De sărătura care-i cotropise Tot spatele și umerile-i late, Și capu-și curăți de jegul mării. Atmosfera sătească e realizată cu mijloace de pictor. Ulise doarme pe o blană de bou neargăsită, învelit cu piei de oi și cu un țol adus de Evrimona
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
istorie dar le-au preluat în totalitate cultura materială și spirituală. Situația este identică pentru celălalt neam al nostru, emeșii care au dat lumii atîtea valori fără de care nu se poate concepe civilizația contemporană, dar au avut nenorocirea să fie cotropiți și distruși ca entitate statală de triburile migratoare semite. Iscusiții prădători au șterpelit atît valorile materiale cît și cele spirituale iar unii dintre ei ne-au prezentat acest furt ca dar divin. Hiperboreenii Pindar, cunoscutul poet grec ce a trăit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sus!” (Autorul ) O inimă iubitoare de Dumnezeu și neam, însetată de împliniri mărețe, are la îndemână două puteri invincibile: credința și rugăciunea. Să nu le părăsim! De 2000 de ani supraviețuim în ciuda tuturor răutăților celor care ne invidiază și ne cotropesc. Credința, lupta și rugăciunea ne-au ținut în istorie și nu am primit slugărnicia față de nicio stăpânire. Mișcarea Legionară s-a născut pe pământ românesc și din zbuciumul sufletului românesc, ca o necesitate de supraviețuire în istorie. Credința, ruga, pătimirea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lacrimi să plămădim bucurii eterne. Încrezători în brațul nostru, cu fruntea la cer, cu ochii aprinși de doruri să zidim altare. Neînfricați în lupte, să nu subscriem capitulării greului lor. Să amuțească în noi râvnirile slujirii cărnii, să nu ne cotropească țărâna, să nu ocolim martirajul. El ne apropie de Dumnezeu, lumină veșnică. „Toți tinerii din țara aceasta să știe că urmând calea credinței martirilor, vor birui și vor învia cu neamul lor împotriva tuturor asupritorilor, uneltirilor și loviturilor. Credința legionară
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
aprig precum domnitorii noștri creștini Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai Viteazul, Ion Vodă cel Cumplit și alți domnitori care înainte de a se arunca în bătălie făceau semnul crucii și biruiau oștile păgâne care se năpusteau asupra noastră să ne cotropească și să ne jefuiască avutul și să ne doboare altarele. Mișcarea Legionară e un fenomen uimitor, supranatural, care a produs fapte pe care le întâlnim numai la poporul român în basmele și legendele strămoșilor noștri. Asta și dorim, să ridicăm
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
votarea unei legi sanitare care să oprească aglomerarea oamenilor prin locuințe. Îngrijorarea mare era invazia neîncetată a evreilor din Rusia și mai ales din Polonia. Zilnic intrau în țară mase de evrei, se strecurau printre pichete, veneau peste munți și cotropeau orașele și începeau să se infiltreze la sate. În parlament fierberea era foarte mare. Mulți deputați cereau ca evreii să fie goniți din țară și trimiși înapoi de unde au venit. Kogălniceanu a răspuns că, în adevăr, sunt acum în România
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
statului nostru să fie alături de popor, să vină singur în inspecție, fără paradă, fără suită, și să cunoască poporul așa cum trebuie, pentru a-i recâștiga încrederea, așa cum a fost în 1968, când a luat poziție fermă față de cei ce au cotropit Cehoslovacia. Atunci îl vom iubi iarăși și îl vom înțelege mai bine pe el și măsurile luate ce ne privează de o mai bună stare materială. Vom face sacrificii pentru depășirea crizei economice, în special energetice, prin care trece omenirea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
că veți face cunoscut pe calea undelor că există inimi pline de speranță pentru pregătirea unui viitor mai bun poporului român, popor care, de la nașterea sa și până acum, a fost într-o luptă permanentă cu străinii care i-au cotropit țara, i-au jefuit bunurile și au vrut să-i distrugă ființa națională. Ne-am descurcat și continuăm să existăm. Sperăm să ne descurcăm și de data aceasta și, dacă n-am găsi sprijin și înțelegere, o vom face și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Începutului de secol XXI și cum ar putea fi el interesat În lectură altfel decît prin miriade de adresări separate pieselor de mozaic din care e alcătuit. Romanele sale ilustrează ultimele lupte date de literatura ficțională cu anonimatul care o cotropește. șansa literaturii nu este cadrul formalizat, nu este manualul, ci acela informal, aflat la Îndemîna cititorului de rînd. De-aici pornesc două tipuri de vedete scriitoricești: cea a scriitorului instituționalizat (Cărtărescu la noi sau Încet-Încet Echenoz În Franța) și cealaltă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în scenă o iubire extraterestră din care este zămislit, fără a se trece la actul concepției, un ou conceput de o marțiană îndrăgostită și un francez care sărise în ajutorul marțienilor, în lupta dusă de aceștia împotriva creaturilor care le cotropeau teritoriul 36. Între imaginarul din acele pulps specifice Statelor Unite și cel din narațiunile franceze din aceeași perioadă diferența este mai mult decât evidentă. În plus, cu foarte rare excepții, cele două universuri se ignoră. Pe la 1939, în Franța, se publică
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
această conștientizare. Noua atitudine contabalansează prin satiră tratamentul paranoic al temelor invadării Statelor Unite de către spioni deghizați în extratereștri. Robert Sheckley parodiază tema invaziilor terestre (sau ET) în Accept No Substitutes / Invazie în zori (1958), unde una și aceeași creatură este cotropită de rase diferite, obligate să coabiteze pentru a evita să o vadă pierind. Sheckley a tratat aceleași teme și mult mai aprofundat în romane precum Dimensions of Miracles ⁄ Dimensiunea miracolelor (1968). Pe diferite planete, eroul întâlnește forme de viață foarte
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]