1,043 matches
-
aproape muzicală. Iar numele, sugerând fie „naturelul”, fie ocupația, condiția materială, socială, proveniența regională, sunt ele însele mici „caractere”. O noapte furtunoasă sau Numărul 9 (1879), care la premieră a stârnit reacția iritată a unor puritani apărători ai moralei, surprinde crâmpeie din viața unei familii din mica burghezie, în timpul unei guvernări liberale. Pripa adaptării la rosturi noi are efecte din cele mai ilare asupra acestor indivizi turmentați de o frazeologie sforăitoare despre popor, libertate, progres. Cap de familie, negustorul Jupân Dumitrache
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
boierimii lacome și „îndobitocite” sălășluiește „acel duh al comunismului” ce va să vină. Istorisirile sunt incolore, figurile desprinse din file de letopiseț nu au contur, singurul merit al acestor evocări fiind acela că ele încearcă să resuscite, pentru cei tineri, crâmpeie de istorie. SCRIERI: Litanii pentru cei uitați, în Eugen, Paul și Savin Constant, Poezii, Craiova, 1926; Ceasuri ostenite, Caracal, 1930; Măști pentru muzeu, Caracal, 1931; În litera legii, Sibiu, 1933; Zugrăveli, Craiova, 1935; Mărturisirea unui inculpat. Schițe pentru timp urât
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
Rod nou”. Deși foarte tânăr, e înconjurat de admiratori și emuli, încât unii încep chiar să vorbească de o „școală batoviană”. Ambiția vădită a lui B. era aceea de a stăpâni un limbaj filosofic. Se vede asta în romanele Ieronim (crâmpeie sunt inserate în „Dunărea”, 1931, și în „Ecoul Silistrei”, 1932) și Anteu. În alte proze, personajele, muncite de gânduri, sunt pradă unei crize sufletești sau de conștiință, ce duce fie la triste capitulări, fie la răzvrătirea care e datul unui
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
cerând ex negativo respectul structurilor vitale. Tableta este genul care, în literatura română, îi aparține: A. îl creează și îl consacră. Mărturisind aversiune față de compunerile dezlânate și inexpresive, își propunea să releve substanța, ponderea faptului insignifiant, explorând concentrat semnificațiile unui crâmpei. Tableta este matricea stilistică prin care se întemeiază proza sa. Acuzele referitoare la caracterul ei dispersat, fragmentar se arată fără temei în lumina ansamblului: tabletele țin să cuprindă Totul - viața, împărțită între lumină și „mâzgă”, incoerentă în cercul socialului, liberă
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
jocuri de umbre amenințătoare, case cu răceli de pivniță, ploi mohorâte (Neguri). Aureolate de o lumină lină, în care trece și ceva din convenția sămănătoristă a frumuseții refugiate în trecut și în puritatea vieții la țară, sunt icoanele bunicilor (Un crâmpei, Bunicii), datinile sfinte (Interior), tabloul câmpului, cu poezia văzduhului limpede și a muncii. Tonalități sămănătoriste transpar și în conturarea unor caractere puternice aparținând trecutului eroic. Întâmplările vitejești cu haiduci (Gruia, La un han, odată..., Maica Melania, Taina), când senzaționale, când
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
țăcănitul șinelor, noaptea, străbătea o șoaptă: se anunța moartea unui pasager îngropat în densitatea vieților învălmășite. O singură dată, în decursul acelei lungi traversări jalonate de suferință, de sânge, de boli, de noroi, i s-a părut că întrevede un crâmpei de seninătate, de înțelepciune. Era deja de cealaltă parte a Uralului. La ieșirea dintr-un târg pe jumătate mistuit de un incendiu, a zărit câțiva oameni așezați pe un tăpșan presărat cu frunze moarte. Chipurile lor palide întoarse spre soarele
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
probabil tot pitorescul istoric pe care adulții puteau să-l deslușească aici. Dragostea Charlottei, curtea pe care i-o făcea bunicul, perechea aceea atât de ieșită din comun în ținutul siberian - din toate acestea eu nu am păstrat decât un crâmpei: Fiodor, cu rubașca bine călcată, cu cizmele lustruite, se îndrepta spre locul întâlnirii lor decisive. La câțiva pași în urma lui, grefierul său, un tânăr fiu de popă, conștient de gravitatea momentului, mergea încet ducând un enorm buchet de trandafiri. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
banal îndrăgostit de operetă. Charlotte îl vede de departe, înțelege imediat tâlcul punerii în scenă și, cu un zâmbet malițios, primește buchetul pe care Fiodor îl ia din mâinile grefierului. Acesta, intimidat, dar curios, dispare de-a-ndăratelea. Sau poate încă un crâmpei: unica fotografie de nuntă (toate celelalte în care apărea bunicul aveau să fie confiscate la arestarea lui): chipurile lor, aplecate ușor unul spre celălalt, iar pe buzele Charlottei, incredibil de tânără și de frumoasă, unda surâzătoare a lui „petite pomme
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
despre verzi și uscate nu erau, în vara aceea, cu totul nejustificate. Ploua adesea și, în amintire, tristețea mi-a colorat vacanța aceea în tonuri cețoase și calde. Uneori, în străfundul cenușiului lent al zilelor, se ivea pe neașteptate un crâmpei din serile noastre de altădată - vreo fotografie descoperită din întâmplare în cufărul siberian, al cărui conținut nu mai avea de mult nici un secret pentru mine. Sau, din când în când, un amănunt fugitiv din trecutul familial care îmi era încă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fața bătrânului soldat se întuneca încet, ochii i se stingeau. A redevenit un personaj dintr-o reproducere veche, în tonuri cenușii și negricioase. Ca și cum și-ar fi întors privirea ca să-și ascundă taina pe care tocmai o întrezărisem. Un alt crâmpei din trecut a fost femeia aceea. Femeia cu pufoaică și cu șapcă mare rusească, a cărei fotografie o descoperisem într-un album plin cu poze datând din perioada franceză a familiei noastre. Mi-am amintit că fotografia dispăruse din album
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
căci tot trupul meu le păstra ecoul luminos. Le trăisem aievea! Dar, dintr-un spirit viclean de contradicție, amestec de teamă și de bun simț revoltat, trebuia să mă dezic de revelația mea, să distrug universul din care întrevăzusem câteva crâmpeie. Speram de la Charlotte o liniștitoare poveste despre Franța din anii tinereții sale. O amintire familiară și netedă ca un clișeu fotografic și care să mă ajute să uit nebunia trecătoare. Nu a răspuns imediat la întrebarea mea. Înțelesese probabil că
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și de ce aveam să o acuz... Totuși, auzind zăngănitul imperceptibil al ușii, la fel de familiar ca și vocea cuiva apropiat, respirând mirosul plăcut și discret care plutea în apartamentul Charlottei, am simțit cum mi se golește capul de cuvinte. Doar câteva crâmpeie din urletul meu pregătit cu grijă îmi sunau încă în urechi: - Beria! Și bătrânul ăsta care își stropește liniștit gladiolele. Și femeia tăiată în două! Și războiul uitat! Și violul tău! Și cufărul siberian plin de hârțoage vechi, franțuzești pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
feței lui rotunde, lucind de sudoare. E tânăr. Cu gesturi febrile, încearcă să apuce hangerul agățat la brâu, de cealaltă parte a puștii. Acele câteva secunde par interminabile. Căci deșertul și bărbatul cu gesturi grăbite sunt văzuți de un minuscul crâmpei de privire - insterstițiul dintre gene. O femeie răstignită pe jos, cu rochia sfâșiată, cu părul răvășit pe jumătate îngropat în nisip, se inserează parcă pe veci în peisajul pustiu. Un firicel roșu îi străbate tâmpla stângă. Dar e în viață
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
priviseră cerul acela, respiraseră aerul acela... Simțeam fizic nemișcarea scrobită a unui notabil în haine negre: soare, piața mare dintr-un oraș de provincie, discursuri, însemnele republicane nou-nouțe... Războaiele, revoluțiile, furnicarul popular, sărbătorile încremeneau o secundă într-un personaj, un crâmpei, o voce, un cântec, o salvă, un poem, o senzație - iar șuvoiul timpului își relua cursa între data nașterii și cea a morții. Născută în 26 august 1861 la Biarritz. Decedată în 11 februarie 1922 la Vincennes... Am înaintat încet
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
al unei organizații cu care Abația se luptase preț de câteva veacuri, în istoria ei timpurie, distrugîndu-i fără să știe tocmai pe aceia care intuiseră ce dorea să întreprindă Sfântul Augustin cel Nou. Era o tăietură dintr-un ziar, un crâmpei de hârtie tipărită. - Sfinte Augustine, ce fac policornii ăștia? Ce naiba au de gînd? strigă Ariam de lângă Abate. Radoslav deschise ochii și văzu cum animalele iau o poziție în linie, neobișnuită pentru vietățile de pe Kyrall. - Au să atace cu toată forța
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
The Eugenics of Wilhelm Schallmayer, University of California Press, Berkeley, 1987, p. 103. 19. Weindling, Health, Race and German Politics, p. 48-59. 20. Sheila Faith Weiss, „The Race Hygiene Movement in Germany, 1904-1945”, În Adams, Wellborn Science. 21. I. Manliu, Crâmpeie de eugenie și igienă socială, Tip. Jockey Club, București, 1921, p. 29. 22. Kevles, In the Name, pp. 97-104. 23. Manliu, Crâmpeie, p. 29. 24. Frank Dikötter prezintă un argument similar În legătură cu mișcarea eugenistă din China. Vezi Imperfect Conceptions, capitolul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
20. Sheila Faith Weiss, „The Race Hygiene Movement in Germany, 1904-1945”, În Adams, Wellborn Science. 21. I. Manliu, Crâmpeie de eugenie și igienă socială, Tip. Jockey Club, București, 1921, p. 29. 22. Kevles, In the Name, pp. 97-104. 23. Manliu, Crâmpeie, p. 29. 24. Frank Dikötter prezintă un argument similar În legătură cu mișcarea eugenistă din China. Vezi Imperfect Conceptions, capitolul 1. 25. Vezi Ștefan Bârsănescu, Politică culturală În România contemporană. Studiu de pedagogie, Iași, 1937, p. 50. 26. Hitchins, Rumania, p. 157
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Socială, vol. 4, nr. 1, 1922, pp. 18-34; sau Garabet Ibrăileanu, „«Caracterul specific» În literatură”, În Opere, vol. 5, Editura Minerva, București, 1977, pp. 92-94. Vezi Ornea, Anii treizeci. 91. Făcăoaru, scrisoare către Petre Râmneanțu, 1 ianuarie 1978. 92. Manliu, Crâmpeie, pp. 9, 15. 93. Manliu, Crâmpeie, pp. 34-5. 94. Manliu, Crâmpeie, pp. 25-26. 95. Manliu, Crâmpeie, p. 26. 96. Manliu, Crâmpeie, p. 29. 97. Vezi capitolul 1. 98. Banu, Sănătatea, p. 18. 99. Gheorghe Banu, „Mari probleme acute de igienă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pp. 18-34; sau Garabet Ibrăileanu, „«Caracterul specific» În literatură”, În Opere, vol. 5, Editura Minerva, București, 1977, pp. 92-94. Vezi Ornea, Anii treizeci. 91. Făcăoaru, scrisoare către Petre Râmneanțu, 1 ianuarie 1978. 92. Manliu, Crâmpeie, pp. 9, 15. 93. Manliu, Crâmpeie, pp. 34-5. 94. Manliu, Crâmpeie, pp. 25-26. 95. Manliu, Crâmpeie, p. 26. 96. Manliu, Crâmpeie, p. 29. 97. Vezi capitolul 1. 98. Banu, Sănătatea, p. 18. 99. Gheorghe Banu, „Mari probleme acute de igienă socială”, Revista de Igienă Socială, vol
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Caracterul specific» În literatură”, În Opere, vol. 5, Editura Minerva, București, 1977, pp. 92-94. Vezi Ornea, Anii treizeci. 91. Făcăoaru, scrisoare către Petre Râmneanțu, 1 ianuarie 1978. 92. Manliu, Crâmpeie, pp. 9, 15. 93. Manliu, Crâmpeie, pp. 34-5. 94. Manliu, Crâmpeie, pp. 25-26. 95. Manliu, Crâmpeie, p. 26. 96. Manliu, Crâmpeie, p. 29. 97. Vezi capitolul 1. 98. Banu, Sănătatea, p. 18. 99. Gheorghe Banu, „Mari probleme acute de igienă socială”, Revista de Igienă Socială, vol. 5, nr. 2, 1935, pp.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Opere, vol. 5, Editura Minerva, București, 1977, pp. 92-94. Vezi Ornea, Anii treizeci. 91. Făcăoaru, scrisoare către Petre Râmneanțu, 1 ianuarie 1978. 92. Manliu, Crâmpeie, pp. 9, 15. 93. Manliu, Crâmpeie, pp. 34-5. 94. Manliu, Crâmpeie, pp. 25-26. 95. Manliu, Crâmpeie, p. 26. 96. Manliu, Crâmpeie, p. 29. 97. Vezi capitolul 1. 98. Banu, Sănătatea, p. 18. 99. Gheorghe Banu, „Mari probleme acute de igienă socială”, Revista de Igienă Socială, vol. 5, nr. 2, 1935, pp. 96, 99. 100. Banu, „Mari
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
București, 1977, pp. 92-94. Vezi Ornea, Anii treizeci. 91. Făcăoaru, scrisoare către Petre Râmneanțu, 1 ianuarie 1978. 92. Manliu, Crâmpeie, pp. 9, 15. 93. Manliu, Crâmpeie, pp. 34-5. 94. Manliu, Crâmpeie, pp. 25-26. 95. Manliu, Crâmpeie, p. 26. 96. Manliu, Crâmpeie, p. 29. 97. Vezi capitolul 1. 98. Banu, Sănătatea, p. 18. 99. Gheorghe Banu, „Mari probleme acute de igienă socială”, Revista de Igienă Socială, vol. 5, nr. 2, 1935, pp. 96, 99. 100. Banu, „Mari probleme”, p. 99. 101. Banu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
366-371. Lepși, I., Eugenia, Chișinău ș1938?ț. Lovinescu, Eugen, Istoria civilizației române moderne, 3 vol., Editura Minerva, București, 1992. Manicatide, G., „Certificatul de sănătate pentru contractarea căsătoriei”, Revista de Igienă Socială, vol. 2, nr. 1, 1932, pp. 8-13. Manliu, I., Crâmpeie de eugenie și igienă socială, Tip. Jockey Club, București, 1921. Manliu, I., „Un pericol social. Discuții”, Adevărul, vol. 36, nr. 12135, 18 august 1923, pp. 1-2. Mșanoilescuț, Mșihailț, „Date rasiale românești”, Lumea Nouă, vol. 10, nr.5-8, mai-august 1941, pp.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de la un principiu ferm.” (Cicero) Datorăm lui Michel de Montaigne cîteva exemple ilustrative: „Cui nu și-a clădit viața cu un scop anume, Îi este cu neputință să dispună de fiecare fapt În amănunt. Îi este cu neputință să Îmbine crîmpeiele Într-un Întreg aceluia care nu are În minte forma Întregului. De ce să admiri culori, de vreme ce nu știi să pictezi?...Arcașul trebuie să știe Întîi unde țintește, iar apoi să-și pregătească mîna, arcul, coarda, săgeata și mișcările. Sfaturile noastre
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
foarte frumos rolul acestui resort al iubirii În relația omului nu numai cu semenii, dar cu tot ceea ce-l Înconjoară: „Dacă vrei să ai cai buni,/ Să le dai apă din pumni”. Μ Crima perfectă este trădată de amănunte: acele crâmpeie de viață sau de faptă cărora făptuitorul nu le acordă, pe moment, nici o importanță. Μ Niciodată un gest sau act uman nu trebuie interpretat desprins de ansamblul personalității celui care-l realizează, deoarece și nebunul poate avea, de exemplu, momentele
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]