698 matches
-
danez Harald Scharff și pentru Carl Alexander, tânărul duce moștenitor de Saxe-Weimar-Eisenach, nu a rezultat în parteneriate notabile. Patru dintre scrisorile lui către Carl sunt editate în antologia semnată de Rictor Norton. Printre vorbitorii de limbă engleză povești precum "„Degețica”", "„Crăiasa Zăpezilor”, „Rățușca cea urâtă”, „Mica sirenă”, „Hainele noi ale împăratului” și „Prințesa și bobul de mazăre”" rămân populare și citite pe scară largă . În portul din Copenhaga există o statuie a micii sirene, plasată în memoria lui Hans Christian Andersen
Hans Christian Andersen () [Corola-website/Science/304778_a_306107]
-
fi decât auzită, pentru că e acolo unde răsună. Dar în plus Uyulala întruchipează și poezia, forța care este capabilă să deceleze misterele creației, ”lava imaginației a cărei erupție impiedică un cutremur“. Poezia pare a fi pentru lumea oamenilor ceea ce e Crăiasa Copilă pentru Fantazia. Ea este reprezentanta sufletului, a lumii interioare în totalitatea ei. Conform lui Novalis ea este cea care întrerupe existența străină de propria-i existență, conferindu-i un sens, întrerupe starea obișnuită, viața obișnuită, pentru a ne înnoi
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
se are loc atunci când conștiința și voința sunt în mare parte stinse. ...Este constituit în mare parte din material colectiv, tot așa cum în mitologia sau folclorul anumitor popoare anumite motive numite arhetipuri se repeată în formă aproape identică. Tot astfel, Crăiasa Copilă ar fi corespondentul inconștientului, al animei, simbolul maternității prin excelență, cea care asigură stabilitate și echilibru lumii... Este interesant de analizat în acest roman relația extrem de complexă dintre Fantazia și lumea oamenilor, dintre imaginarul poveștilor universale și realitatea noastră
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
n. 7 noiembrie 1911, Bălcești, Gorj — d. 27 septembrie 1972, Românești, județul Botoșani) a fost o cântăreață română de muzică tradițională și muzică populară. A fost una dintre cele mai îndrăgite interprete din domeniu, fiind numită pe rând: "Privighetoarea Gorjului", "Crăiasa cântecului românesc", "Prințesa cântecului popular românesc" sau "Ella Fitzgerald a României". În cariera sa a susținut un număr mare de concerte, a realizat numeroase înregistrări discografice și a participat la un număr mare de emisiuni de radio și TV. Încă
Maria Lătărețu () [Corola-website/Science/306376_a_307705]
-
cunoscut și sub numele de Râul Pietrele Roșii. Conform unei legende a locului, odată, o împărăteasă trecând cu caleașca prin zonă a oprit să se răcorescă în apele sale limpezi și reci. De atunci pârâul este cunoscut cu numele de "Crăiasa". O altă legendă povestește că "vâlva" băilor din munte (a minelor, n.n.), Crăiasa, dăruia fiecărei fete de măritat câte un ou de aur drept zestre. Lăcomia și răutatea oamenilor care nu s-au mulțumit cu darul ei, ci au încercat
Râul Crăiasa () [Corola-website/Science/306391_a_307720]
-
odată, o împărăteasă trecând cu caleașca prin zonă a oprit să se răcorescă în apele sale limpezi și reci. De atunci pârâul este cunoscut cu numele de "Crăiasa". O altă legendă povestește că "vâlva" băilor din munte (a minelor, n.n.), Crăiasa, dăruia fiecărei fete de măritat câte un ou de aur drept zestre. Lăcomia și răutatea oamenilor care nu s-au mulțumit cu darul ei, ci au încercat să-i fure găina cu ouă de aur, a umplut-o de amărăciune
Râul Crăiasa () [Corola-website/Science/306391_a_307720]
-
care nu s-au mulțumit cu darul ei, ci au încercat să-i fure găina cu ouă de aur, a umplut-o de amărăciune, determinând-o să se ascundă în fundul pământului, iar de atunci oamenii caută mereu în unda pârâului Crăiasa, sau în apele Crișului Negru, "lacrimile de aur ale vâlvei băilor". (I. Degău, N. Brânda, "Beiușul și lumea lui")
Râul Crăiasa () [Corola-website/Science/306391_a_307720]
-
ceea ce avea să contrarieze sunt concluziile lui J. Michelet: „Mai este însă în ea, din nefericire, o trăsătură națională: resemnarea prea ușoară. Omul nu se luptă cu moartea; nu se încruntă către ea; el o primește, se însoară cu această «crăiasă», a lumii mireasă și mistuie, fără să murmure, această căsătorie. Abia desprins din natură, pare că se simte mângâiat de faptul că se reîntoarce iarăși în sânul ei”. Alexandru Odobescu (1861) este primul care respinge ideea fatalismului mioritic, fără însă
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
patrimoniului culturii stră-românești” Un alt pretext, cu totul insolit pentru "versinea-colind" și semnalat sporadic, este proiecția unei imposibile nunți: “Nu si, mamă, întristată / C-a zini și el odată. Nu si, mamă, cu bănat / Fecioru tău s-o-nsurat / C-o mîndră crăiasă / Dintre fete mai aleasă”. Un ritual arhaic, păstrat destul de fidel în folclorul transilvănean, se referă la moartea celor necăsătoriți, indiferent dacă e vorba de un fecior sau o fată și indiferent de motivul morții. Despre aceștia se mai spune că
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
de o moarte reală a ciobanului, ci de una ipotetică și rituală. În schimb, "versiunea-baladă" îl valorifică din plin (iar Constantin Brăiloiu și Adrian Fochi îl socotesc drept întemeietor): “Să le spui curat / Că m-am însurat / Cu-o mîndră crăiasă, / A lumii mireasă; / Că la nunta mea / A căzut o stea...” ("varianta Alecsandri"). A treia secvență se desfășoară după același tipic funerar, preluând o altă imagine ades utilizată în bocete, în care măicuța îl așteaptă (în zadar) pe fecior, cu
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
este un roman science fiction/fantasy scris de Joan D. Vinge. A câștigat premiul Hugo pentru "Cel mai bun roman" în 1981 și a fost nominalizat la premiul Nebula pentru "Cel mai bun roman" în 1980. Având la bază basmul Crăiasa Zăpezilor de Hans Christian Andersen și cartea "Zeița Albă" a lui Robert Graves, "" este un roman a cărui acțiune se petrece pe o planetă acoperită în mare parte cu ape, Tiamat, a cărui soare orbitează o gaură neagră, ceea ce permite
Regina Zăpezilor () [Corola-website/Science/323899_a_325228]
-
că a fost ucis (" Iar tu de omor / Să nu le spui lor") și să le ofere drept pretext al dispariției sale, căsătoria sa cu o fată de crai (Să le spui curat / Că m-am însurat / C-o mândră crăiasă, / A lumii mireasă") - tema "alegoria nuntă-moarte". La baza cântecului mioritic (versiunea colind) stă un "ritual de inițiere a tinerilor", ritual specific societății arhaice. Raportul dintre personaje (tema marilor vs. tema micului), corvoada muncilor la care e supus "cel mic și
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
lui Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș ș. a., constă în "extinderea sferei baladescului de la o „scară națională“ la o „scară planetară / cosmică“". Ilustrativă în acest sens este și balada "Turn înecat", turnul simbolizând "axis mundi", având în crucea-i celestă o crăiasă adormită „de două mii de ani“, Runa, un soi zeiesc de „sămânță a lumii“, sortit a rodi după „cataclism“ (aluzie, poate, chiar al doilea război mondial): "Turnul dormea-ntre ape liniștit / Și numai câteodată fețe sumbre / Se abăteau sub zidul lui
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
și trece treptat de la simple versificări pe teme folclorice la creații originale. În paginile "Tribunei" i se tipăresc numeroase poezii, semnate sau nesemnate, printre care unele dintre cele mai izbutite creații ale sale: "Nunta Zamfirei", "Mânioasă", "Numai una", "Fata morarului", "Crăiasa zânelor" , o parte din "Anacreonticele sale", publicate cu mici modificări în ciclul "Cântece" la sfârșitul volumului "Balade și idile" din 1893. Spre anul 1889, "Tribuna" începe să lucreze în pierdere, situația ducând la desființarea unor posturi, printre care și cel
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
parțial vizibilă iar cea a unităților lipsește din pisanie datorită sculpturii decorative suprapuse. Cifra chirilică a zecilor este „Μ” și nu „Λ”, cum ar părea la prima vedere. Aceasta se poate verifica mai departe în text. Maria Tereza a devenit crăiasă, adică principesă a Transilvaniei, în 1740, ceea ce indică ridicarea bisericii după acest an. Ierarhul Isaia Antonovici a stat la cârma episcopiei de Arad până în anul 1748, când a fost numit mitropolit de Carloviț, și a decedat un an mai târziu
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
a fetei, transformată în pasăre, proba ghicitului și proba impusă de fată). Trecerea acestor încercări va fi realizată cu ajutorul unor personaje cu puteri supranaturale care îl vor ajuta pe Harap-Alb: Gerilă, Setilă, Flămânzilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă, calul, furnicile, Sfânta Duminică și Crăiasa albinelor. Punctul culminant este atins o dată cu sfârșitul ultimei probe, când Harap-Alb se întoarce la curtea Împăratului Verde cu fata Împăratului Roș, care dezvăluind adevărata lui identitate demaschează răufăcătorul, recunoscând adevăratul erou. Urmează tentativa Spânului de a-l ucide pe Harap-Alb
Povestea lui Harap-Alb () [Corola-website/Science/316595_a_317924]
-
se ținea de obiceiurile tatălui său, David, el se lasă ,târât de iubire’ și se ,alipește’’ de unele neamuri interzise de Dumnezeu împăraților Israelului, având de neveste, în afară de fata lui Faraon (probabil faraonul Siamon, dinastia a XXI-a), 700 de crăiese împărătești (moabite, amonite, edomite, sidoniene și hetite) și 300 de țiitoare. La bătrânețe, nevestele iubite ,i-au abătut inima’’ și ,i-au plecat inima spre dumnezei străini" astfel că nu a mai rămas ,cu totul a lui Dumnezeu, cum fusese
Cartea a treia a Regilor () [Corola-website/Science/323561_a_324890]
-
nu alungă blestemul; mai mult, acesta se întinde acum și asupra Casei Ibrei. Sosit în grabă pentru a pune capăt acestei trădări - după cum o consideră el - dy Jironal îl străpunge cu sabia pe Cazaril, dar este ars de viu de către Crăiasa Primăverii, care folosește trupul castilarului pentru acest lucru și pentru a lua blestemul de pe Casa Chalionului. Se dovedește astfel că cele trei morți profețite căzuseră toate pe umerii lui Cazaril: când acceptase să se sacrifice pentru a împiedica măritișul Isellei
Blestemul Chalionului () [Corola-website/Science/323677_a_325006]
-
manieră și sound specific) și, versurile pieselor - alese din marea poezie națională clasică și contemporană transpusă muzical cu har și respect, în șlagăre nemuritoare. A compus pe versuri de Eminescu (Vino în amurg; Lasă lumea ta), Octavian Goga (Cântecele mele; Crăiasa apelor), Eugen Frunză, Zaharia Stancu, Vasile Alecsandri, Panait Cerna (Cântecul voinicului), Mircea Dinescu (Grâu păzit de maci), Victor Eftimiu, George Țărnea, Șt. O. Iosif, Ana Blandiana, Macedonski (Noapte de mai), Ion Minulescu, Demostene Botez, Ioan Alexandru, Marin Sorescu, George Bacovia
Marian Nistor () [Corola-website/Science/326896_a_328225]
-
care continuă și în zilele noastre. Câteva dintre spectacolele care poartă amprenta geniului său coregrafic sunt Spărgătorul de nuci, Lacul lebedelor, "Cenușăreasa", "Giselle", "Rapsodia de Enescu" sau "Chopiniana". Ultimul său spectacol, creat cu puțin înainte de moarte, în 1996, a fost "Crăiasa zăpezilor": deși grav bolnav, Oleg Danovski a reușit să-l monteze în doar două săptămâni. În 1990, prin hotărârea ministrului culturii, Andrei Pleșu, excepționala instituție constănțeană fondată de Oleg Danovski își câștiga în sfârșit autonomia, sub numele "Teatrul de Balet
Oleg Danovski () [Corola-website/Science/322101_a_323430]
-
Regatul de gheață (în original în engleză: Frozen) este un film 3D de animație și musical produs de studioul de animație Walt Disney Studios și distribuit de Walt Disney Pictures. Acesta are la bază basmul scris de Hans Christian Andersen, "Crăiasa zăpezilor". Va fi cel de-al 53-lea lungmetraj produs de studiourile Disney până în 2013. Filmul va fi disponibil în cinematografe din 27 decembrie 2013 în 2D, 3D atât în varianta dublată cât și în cea subtitrată și pe DVD
Regatul de gheață (film) () [Corola-website/Science/329609_a_330938]
-
dublată cât și în cea subtitrată și pe DVD și Blu-Ray în România din 29 aprilie 2014. Vocile personajelor principale în versiunea originală sunt interpretate de Kristen Bell, în rolul Annei, Idina Menzel, o legendă a Broadway-ului, în rolul Elsei, Crăiasa Zăpezii, și de tânărul Jonathan Groff care îl interpretează pe Kristoff; cântecele de pe durata filmului vor fi interpretate de aceleași nume, filmul spune povestea unei prințese fără frică care pornește într-o călătorie epică alături de un alpinist zdrențăros, în căutare
Regatul de gheață (film) () [Corola-website/Science/329609_a_330938]
-
și animalul său de companie, haiosul ren Sven. Anna îl convinge pe Kristoff să îi fie ghid către Muntele Nord. După un atac al lupilor, cei doi îl întâlnesc pe Olaf, care îi va ghida către ascunzătoarea Elsei, devenită acum, Crăiasa Zăpezilor. Ajunși la palatul ei, Anna și Elsa sunt reunite, iar Anna încearcă să o convingă pe sora ei mai mare să se întoarcă. Elsa o ceartă, totuși, fiindu-i încă frică ca nu cumva să o rănească pe Anna
Regatul de gheață (film) () [Corola-website/Science/329609_a_330938]
-
al autorului Hans Christian Andersen, unde studioul lui Goldwyn ar filma secvențe reale din viața lui Andersen, iar studiourile Disney ar crea secvențe animate. Secvențele animate ar fi inclus povești din munca lui Andersen, precum "Mica Sirenă", "Fetița cu chibrituri", "Crăiasa Zăpezilor", Degețica, "Rățușca cea urâtă", "Hainele cele noi ale Împăratului". Walt și animatorii aveau probleme în legătură cu "Crăiasa Zăpezilor" pentru că nu puteau găsi un mod de a adapta personajul Crăiesei la audiența modernă. Încă de la 1940, departamentul de animație de la Disney
Regatul de gheață (film) () [Corola-website/Science/329609_a_330938]
-
iar studiourile Disney ar crea secvențe animate. Secvențele animate ar fi inclus povești din munca lui Andersen, precum "Mica Sirenă", "Fetița cu chibrituri", "Crăiasa Zăpezilor", Degețica, "Rățușca cea urâtă", "Hainele cele noi ale Împăratului". Walt și animatorii aveau probleme în legătură cu "Crăiasa Zăpezilor" pentru că nu puteau găsi un mod de a adapta personajul Crăiesei la audiența modernă. Încă de la 1940, departamentul de animație de la Disney a văzut mari posibilități cinematografice cu materialul sursă, dar personajul Crăiesei Zăpezilor în sine s-a dovedit
Regatul de gheață (film) () [Corola-website/Science/329609_a_330938]