1,970 matches
-
e nimeni altul decât Soarele. Drept care, vă rugăm să binevoiți a adopta o lege prin care toată lumea să fie obligată a închide toate ferestrele, luminatoarele, lucarnele, obloanele din afară și dinlăuntru, perdelele jaluzelele, hublourile; într-un cuvânt toate orificiile, găurile, crăpăturile și deschizăturile... Dacă ați opri pe cât posibil orice acces la lumina naturală și ați crea o cerere de lumină artificială, care din fabricanții noștri francezi n-ar fi în câștig?”. Experiența economică sugerează că nici integrarea în economia mondială, nici
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Lucrările acestor animale maritime ar trebui deci să producă o scădere anuală a cantității absolute a acestui gaz (ca și îngroparea de materii vegetale) daca alte activități ale naturii n-ar compensa și echilibra această pierdere. Pământul însuși aburește. Din crăpăturile lui, foarte numeroase pe fața pământului, curge gaz de acid carbonic în mulțime și s-amestecă cu aerul ce-l încunjură. El picură în izvoarele de la Carlsbad, vuiește ca din niște foi suterane din tăpșanul de la Paderborn, clămpănește în buzunarul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Cu toate astea antreprenorii nu țin în seamă respingerea și întrebuințează acel material de proastă calitate. La 1875 se constată că, din lungimea totală a cheiului, de 158 metri, o întindere de 30 metri trebuie considerată ca pierdută din cauza adîncelor crăpături, iar restul de 128 metri începuse a crăpa tare. O comisiune de ingineri constată că 50 metri de chei sunt atât de deteriorați, încît trebuie făcuți din nou și... "această dezordine e a se atribui proastei calități de beton pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
decât el, fața primului om care avea să pătrundă în cabinet ar fi putut constitui un prilej extraordinar de a-și evalua prietenii. Ușa întîrzia însă să se deschidă, iar tremurul pământului părea că nu se mai sfârșește. Văzu o crăpătură îngustă cum brăzdează în zig-zag tencuiala tavanului, lăsând în urmă nori minusculi de praf. Când cutremurul încetă, ochii Abatelui erau scăldați în boarea reținută a unor lacrimi amare. Mulțumescu-ți Ție, Doamne, și ție, Sfinte Augustine, că mi-ați mai arătat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cel al restului basoreliefului. Chiar și acest lucru ar fi putut însemna ceva pentru Radoslav în circumstanțe normale. Dar noaptea aceea ieșea din tiparele obișnuitelor revelații pe care Dumnezeu le aștepta de la Abați pentru bunul mers al Ordinului. Printr-o crăpătură mai groasă, Radoslav văzu licărirea slabă a ceea ce părea a fi o oglindă. Cu degete tremurânde, începu să lărgească spărtura dorind parcă să nu uite nici o clipă că sapă în capul sfântului său. Pe măsură ce gaura se lărgea, Abatele trebui să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
țin desigur de acea credință în care Aloim nu are încredere și pe care mi-o neagă. Poate că ăsta e destinul tău, băiete. Eu însă îl am pe al meu... Abatele se opri preț de o clipă privind o crăpătura fină din tencuiala tavanului, care îi aducea aminte de cutremur. ― Astăzi am luat hotărârea să vă rog să vă împărtășiți secretele pe care vi le-am spus fiecăruia. În funcție de răspunsurile pe care le veți da... Aloim se ridică în picioare
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
trădat pe Domnul Dumnezeul său. Nicicând nu fusese Radoslav mai aproape de moarte. În jurul oului de metal strălucitor, aerul începuse brusc să strălucească. Speriat, s-a aruncat înapoi în cldire și a închis ușa tocmai la timp pentru a vedea, prin crăpăturile lemnului vechi, cum o lumină orbitoare strălucește preț de o clipă și apoi dispare, de parcă sursa ei s-ar fi ridicat repede spre cer. Era convins că sonda ajunsese deja la destinație. Armaghedonul probabil că începuse undeva, într-un punct
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
tu ești doar un mecanism foarte perfecționat pentru ucis. ― Nu pot decât să mă bucur că mă judecați în felul ăsta. Sunt într-adevăr bucuros că vă înșelați atât de amarnic. Abatele hohoti, ridicîndu-și privirile spre tavan, acolo unde o crăpătură fină îi aducea aminte de ziua halucinantă a cutremurului. ― Parcă te-am însărcinat cu anchetarea a ceea ce s-a întîmplat cu cei doi frați ai noștri care au murit în biserica Alambicului. ― Așa este, Sfinția Ta. ― Și? Poți să-mi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
tind să intensifice nitrificarea, urmată de pierderi odată cu apele drenate. Nitrații sunt mai puțin levigați în solurile argiloase, structurate, pentru că mulți nitrați sunt formați și reținuți de particulele argiloase; apa primară de percolare se deplasează în jos, de-a lungul crăpăturilor și porilor bruți dintre particule, deci nitrații scapă de difuzia în apa de percolare. în sistemul organic, pierderile prin levigare se vor produce în cea mai mare parte din cazuri prin brusca și rapida nitrificare a azotului organic, în special
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
dezarticulate, spre a sugera absurdul civilizației contemporane, corsete, capete de păpuși, măști de bufon compunând un colaj suprarealist alegoric. Magia pietrei (1995) se organizează în jurul mineralului ca simbol al eternității condensate. Piatra clădește temple, nu neapărat reale concrete, ziduri cu „crăpături”, „morminte”, „răni”, „scuturi”, pătrunzând în simbolul istoriei înseși. Astfel, umbra tatălui priveghează templul de sub o lespede mortuară. Dar pietrele pot fi și palme cu linii misterioase, cerând, ca niște „pietre-ghicitori”, cititul chiromanților. Viața secretă a pietrei pulsează de forța expresiei
MARCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288005_a_289334]
-
interiorul unui tub. Ambele au ales sârma cu cârlig. Dar apoi, cu totul neașteptat, Abel, masculul dominant, i-a furat cârligul lui Betty, lăsând-o numai cu sârma dreaptă. Neperturbată, Betty și-a folosit ciocul ca să introducă sârma Într-o crăpătură și apoi a Îndoit-o pentru a produce un cârlig, asemănător cu cel care Îi fusese furat. Cu acest cârlig a apucat hrana din interiorul tubului. Cercetătorii au repetat experimentul de zece ori, dându-i numai sârma dreaptă și ea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sufletul meu: / o bătrână șurubărind / măruntaiele melodioase / ale altui abis”, „dragostea fumegă ghemotoc / între glotă și epiglotă”. Dar apar și asocieri stridente, sesizabile imediat, dat fiind parcursul liric atât de bun până acum: „Altădată pălmuiam fără milă / gura vulcanului”, „în crăpăturile pământului / se ascunde calma înțelepciune / a strămoșeștii gramatici”, „lângă tâmple / fără-ncetare / un urangutan jucăuș / sună din trâmbiță”, „conștiința lălăie-agale / ca un cosaș asudat”. Schițe și povestiri (1989) aduce, în schimb, o nouă confirmare a talentului și originalității poetei, optzecistă
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
doi autori piețelor publice care vor fi acoperite cu aur și argint în vremea Anticristului, fără ca cineva să încerce să se atingă de ele, sau cea a refugiului pe care îl vor găsi populațiile amenințate „în peșterile munților” sau în „crăpăturile pământului”. Aceste câteva motive comune nu sunt totuși suficiente pentru stabilirea unei cronologii aproximative care să plaseze textul lui Pseudo‑Efrem într‑o poziție anterioară textului lui Pseudo‑Hipolit. Potrivit ultimelor cercetări, Pseudo‑Hipolit ar fi exercitat mai curând o
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ridica la ceruri, când va coborî pe pământ, în toată slava sa, când va face ca demonii preschimbați în îngeri să‑i împlinească toate dorințele cu frică și cutremur. Va trimite falange de demoni în munți [să răscolească] peșterile și crăpăturile pământului ca să îi găsească pe cei care s‑au ascuns de la fața lui și să‑i aducă să i se închine. Va însemna cu pecetea sa pe toți cei care i se vor supune; iar pe cei care vor refuza
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
au citit Scripturile și le‑au avut aproape, înțelegând sensul lor, aceia vor ști să evite capcanele. Ei vor descoperi neîntârziat uneltirile și fanfaronadele Amăgitorului și vor reuși să scape din mâinile lui. Se vor ascunde în munți și în crăpăturile pământului, unde se vor ruga fierbinte, cu lacrimi și sfâșiere de inimă, cerând ajutorul celui care iubește neamul omenesc [...]. Vei vedea atunci cărui fel de post se vor supune sfinții și câte rugăciuni vor trebui să săvârșească! Și câte clipe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
să se asigure atât suprafața minimă necesară activității de educație fizică cât și protecția împotriva accidentelor. Astfel, podeaua sălilor de educație fizică sau a sălilor (spațiilor) unde se desfășoară activitatea nu trebuie să fie alunecoasă, ea trebuie să fie fără crăpături, netedă și solidă. Nu se recomandă ceruirea podelei sau acoperirea ei cu linoleum,pentru a evita alunecarea elevilor. Tot în vederea prevenirii accidentelor, ferestrele trebuie protejate cu panouri de sârmă. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că o sală insuficient
Factorii şi cauzele care favorizează apariţia accidentelor în lecţia de educaţie fizică Forme şi metode de prevenire a accidentelor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gheorghiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1151]
-
cotidian, motive dominante, conduc către esența tragică a condiției umane într-o poezie cu certe accente bacoviene: „De câteva ceasuri prin oraș/ iubito ce singur/ înfășor firele de sânge ale unei priveliști/ [...] lumina ce galbenă/ se târăște pe ziduri printre crăpături/ înghițind materia” De câteva ceasuri prin oraș). E o poezie a realului în care „mirosul de gașcă al realității” (Veto!) devine supărător pentru sensibilitatea unui spirit prin excelență estet, de unde și permanenta stare de dezacord dintre eul poetic și cotidian
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
posibil și nu ar mai trebui să aveți probleme cu scabia. Dacă animalul stă afară, asigurați-vă că zona în care doarme este curată. Tratament pentru mastită Mastita este o inflamație a sânului. Germenii pot intra prin sfârc. Deseori există crăpături și zgârieturi pe sfârcuri. De asemenea poate fi provocată de retenția de lapte. Această boală poate provoca dilatarea sacului și poate fi foarte dureroasă. Spălarea sfârcurilor înainte de mulgere și curățirea animalului și îngrijirea acestuia ajută la prevenirea bolilor. Dacă adăugăm
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
pufăiau de zor din lulelele lor, cu imameaua retezată, încît fumul acestora le umplea mereu nările. Stubb rămase uluit de strigătele și înjurăturile ce se auzeau dinspre ruful căpitanului; privind în direcția aceea, zări fața încinsă a unui om, prin crăpătura ușii, pe care cineva o ținea întredeschisă înapoia lui. Era medicul de bord; după ce protestase în zadar împotriva ordinelor date de căpitan în acea zi, se dusese, mînios, în „cabinet“ - cum numea el ruful căpitanului - ca să se ferească de ciumă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
domnule căpitan. Ă Presupun că ești în stare să netezești orice bucată de metal strîmbă și crăpată, fie ea din fierul cel mai tare, nu-i așa, fierarule? Ă Așa e, domnule căpitan, cred că pot netezi toate strîmbăturile și crăpăturile, afară de una singură. Ă Atunci, uite ce e, exclamă Ahab ațîțat, înaintînd spre fierar și sprijinindu-se cu amîndouă mîinile de umerii lui. Privește, uită-te aici... aici... ești în stare să ștergi o cută ca asta, fierarule? Și, trecîndu-și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Potrivește sicriul, că despre el e vorba. N-auzi ce-ți spun? Potrivește-l! Ă Să-i bat în cuie capacul, domnule? întrebă dulgherul, făcînd un gest ca și cum ar fi mînuit un ciocan. Ă Da. Ă Să-i ștemuiesc și crăpăturile? mai întrebă dulgherul, agitînd parcă în aer o daltă de ștemuit. Ă Da. Ă Și să torn deasupra catran, domnule? întrebă omul, mișcîndu-și mîna ca și cum ar fi mînuit o găleată cu catran. Ă Cară-te! Ce tot bați capul? Fă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ce mă făceam dacă vreuneia îi trecea prin cap să fugă cu mine în lume? Pe mare, însă, nu-s bonete de muieri, ci doar bonete de întins pe catarge. Ia să văd: să bat în cuie capacul, să ștemuiesc crăpăturile, să torn deasupra catran, ca să se întărească bine și pe urmă să atîrn coșciugul la pupa, de-un belciug... Unde s-a mai pomenit să facă cineva asemenea lucruri c-un coșciug? Păi, unii dulgheri bătrîni și superstițioși s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lucru nu se vede prea adesea sub soare! Hai, ciocane, dalta de ștemuit, găleată și cavilă de matisit - să facem treaba! Capitolul CXXVI PUNTEA Sicriul e așezat pe două coșuri cu saule, între tejghea și bocaportul deschis; dulgherul îi ștemuiește crăpăturile; fuiorul de cîlț se desfășoară încet dintr-un fus mare, ascuns în buzunarul de la piept al hainei dulgherului. - Ahab urcă încet scara cabinei și-l aude pe Pip în urma lui. Ă înapoi, băiete, mă întorc îndată la tine. S-a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cărei lichid se preface-n gheață și-o sparge. Cu toate acestea, părul îmi crește, chiar în clipa asta îmi crește, căldura îl face desigur să crească... Dar nu, e ca iarba de rînd care crește oriunde, chiar și în crăpăturile acoperite cu pămînt, ale ghețurilor din Groenlanda sau în lava Vezuviului. Ce-o mai scarmănă vîntul! Din pricina lui, firele astea de păr îmi biciuiesc fruntea, așa cum zdrențele unor vele rupte biciuiesc corabia de care se-agață. Un vînt murdar, care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vînt, de aceea să privim și noi spre vînt - e direcția cea mai bună, deși poate cea mai anevoioasă. Adio, adio, bătrînule catarg! Dar ia te uită, ce-i asta, ce-i verdeața asta? A, da, mușchiul subțire crescut în crăpăturile lemnului... Pe capul meu nu cresc asemenea smocuri de verdeață! Iată deosebirea dintre bătrînețea omului și bătrînețea materiei. Dar, bătrîne catarg, amîndoi îmbătrînim, deși coca noastră e încă zdravănă, nu-i așa, corabia mea scumpă? Da, atîta doar, că mie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]