35,688 matches
-
lui incertă, Deschizând prima coperta Din ceaslovul cu sfârșitul. Botezat cu ploi de stele, Sufletul primește harul Să iși poarte-n timp calvarul Glăsuit de cucuvele. Cartea Sfântă, în Lumina, A întors o filă nouă; Crucea înroșește ouă Care-ascund era creștină. Ziua crește dintr-o rază, Soarele din ea se naște, Moartea piere-n prag de Paste Când Hristosul înviază. Răsăritul iar vopsește Ceru-n sângele Luminii, Hăituiți mereu, creștinii Îl ascund sub șolzi de pește! EU, POETUL Eu sunt poetul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sensibil câine, generos mistreț cu colți diamantini și lunatici - oare sunt? Ce-ai vrea să fiu? Dincolo de toate-ndrăznelile inimii mele caut Graalul cel sfânt... 14 Ianuarie mă începe cu teamă. Cu Sfanțul Vasile în lacrimi de dor, cu puterea creștină pe săbii ce mor! Genarie scump! Gerar zgomotos înfășat în mătasuri de foc! Ghenarie veșnic iubitor de cadâne! Calindariu nescris pe ușă bisericii mele! Răsculați-vă zile și dați-mi binecuvântarea din urmă! De Sânpetru de iarnă mi-e teamă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
îmbulzim să vedem... ...E sfârșitul săptămânii, televiziunile ne delectează - în sfârșit! - cu un spectacol în aer liber de Dâmbovița, respectiv cu secvențe de la parada executată prin centrul Bucureștiului de homosexualii exuberanți, însoțită de parada-protest a celor din organizația " Noua dreaptă creștină" - dacă i-am reținut bine numele... Nu toți, dar o parte dintre homo-și sunt, într-adevăr, delicioși (nu "libidinoși", cum a silabisit cu intoleranță și măgăreață lipsă de respect Haralampy prin aburii de trăscău), desfătându-ne cu un spectacol
Ce mai parade! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10565_a_11890]
-
la îndemâna tuturor, să le respecte convenția esențială de comunicare, care era limbajul - moneda unică pe care toți o foloseau (mai mult sau mai puțin) la fel. Așadar, timp de nouăsprezece veacuri (istoria cunoscută nouă mai bine - fiindcă Biblia devansează era creștină), narațiunea l-a respectat, ba chiar l-a răsfățat pe cititor (excepțiile - prea puține, dar reale - confirmă regula). Punctul forte al istoriei imaginare era ce și cum se întâmplă, către ce merge narațiunea, cum se va termina ea? Convenția limbajului
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
nu și învinsă căci puținul devine mult! Spre rug Vîslire fără fluviu - meteoriții au spoliat obîrșii Chemarea era fugară pe coame înverșunate Zbor fără văzduh - fusese ferecat cînd dorințele treceau în baloane de săpun Fiecare fir de nisip din Bisericile Creștine pictate și cioplite în stîncă la Goreme se mișca în alt sens Simțurile au fost hărăzite pentru a înregistra dezacorduri provocate cu disperarea florii de tei Cerul era mai aproape decît firimitura Abureau în nenoroc ca-n mătăsuri de sfîrșit
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
de dincolo, iar Apusul, cu pragmatismul său cotidian, cu turismul civilizator, cu războaiele duse în numele Domnului și cu grija trează de a regla în vremelnicie ceea ce lui Dumnezeu i-ar plăcea să contemple în eternitate), cele două modalități de situare creștină față de lume și de existența omului determinat, cea catolică și cea ortodoxă, și-au văzut de treabă, în legea lor, pînă la finele secolului XIX. Cum sculptura este, ca proiect cultural asumat, un produs artistic și simbolic exclusiv apusean și
Sculptura românească, de la reprezentare la teologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10628_a_11953]
-
conținut poate fi interpretat ca unul totalitarist, dar se tinde permanent către o atmosferă totalitară în virtutea căreia totul nu poate fi înțeles decît într-un singur fel. Sistemul de referință dinlăuntrul căruia Hurduzeu își desfășoară critica este cel al opticii creștine: pentru autor, acolo unde divinitatea, persoana, națiunea, asceza și competiția au încetat să mai fie principii de conduită umană, acolo deșertul valoric al societății consumiste se află în deplină vigoare. Într-un asemenea deșert, valorile tradiționale americane, cele pe seama cărora
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
iresponsabilă, să deschidă și să accepte noi temnițe, noi posibilități de univers concentraționar, “la lumina zilei” - în spatele acestor “realizări” fiind forțe uluitor de lucide și îmbinând fățărnicia cu o strategie cinico-sadică, distructiv-apocaliptică de Duh, inversând, cu voluptate infernala, toate preceptele creștine, primul și cel mai important fiind însuși conceptul de “mântuire a omului”, după care urmeaza cel de...”facere a lumii” (mereu, dracul proclama “Lumea Nouă”! - a se vedea și porecla Americii/SUA...): “Din școlile elemen tare/din licee și/ facultăți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
banii noștri, mai ales ai mei și contribuții ale copiilor mei, am ajutat în 2003 pe basarabenii care demonstrau împotriva conducerii comuniste, la momentul când l-au susținut pe Roșca (cu lozinca “Nu ne furați istoria”) , reprezentatul de atunci partidului creștin. Manifestanților din strada li s-au distribuit ceaiuri calde, mâncare, cafele, sandwish-uri, ca să reziste la frig și represalii, numai că spre dezamăgirea noastră acest Roșca nu a meritat suportul oamenilor de bună credință. Eu mi-am făcut datoria de om
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
s-a pus foc, altă dată s-a aruncat gaze lacrimogene în micuța cameră pe care o foloseau românii drept loc de închinăciune, apoi tot felul de șicanii care să exaspereze oamenii ca să plece sau să renunțe la slujbele lor creștine. La o ceremonie de la țiganca cunoscusem pe Vasile Iordăchescu, român din Ucraina, care mi-a confirmat ce se petrece la Hagi Curda și am înțeles că numai cumpărând o bucată de pământ care să fie proprietatea noastră se poate construi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care-l pune-n predici chiar Iisus. vinul e bun și nimeni nu se plânge, v-o spun poeții dacă nu v-au spus. Omar Khayyam s-a dus la Dromihete și fiindc-a scos butașii, l-a certat: sunteți creștini și vin sorbiți cu sete la fiece HRISTOS A ÎNVIAT. priviți și voi ce rânduri are via. parcă sunt versuri dintr-un manuscris. poetul ce va cânta bucuria n-a fost în vecii-vecilor proscris. eu simt că Dumnezeu mă ocrotește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
numit Bombay, iar așa cum am spus, schimbând numele comercial, în 1995 a fost numit Mumbai, care vine de la Mumba, numele hindus a lui Dumnezeu (Mumbadevi) și Aai, de la mamă în marathi. Religia majoritară este Hindusa, urmată de Zoroastriani, Budiști, Sikhși, Creștini și Ebraici. Ortodocșii reprezintă 5% din populație, ceea ce înseamnă 70 de milioane, mai mult decât în România, Grecia, Bulgaria și Iugoslavia la un loc. Câteva recomandări de vizitat, pe care vi le trimit și în pozele alăturate: 1. Poartă Indiei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care gustul bătrânului nu apucase a le deprinde. Mai aducea însă și cuie, si lame de coasă și sticle de lampă, era un fel de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul motorului, mâinile bătrânului tresăriseră și se strânse mai tare pe scândurile gardului ridicându-i trupul firav într-o zvâcnire scurtă. Ochii iscodiră drumul ascuns de coroanele verzi ale copacilor. Preț de câteva clipe, păru bărbatul falnic de odinioară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lui incertă, Deschizând prima coperta Din ceaslovul cu sfârșitul. Botezat cu ploi de stele, Sufletul primește harul Să iși poarte-n timp calvarul Glăsuit de cucuvele. Cartea Sfântă, în Lumina, A întors o filă nouă; Crucea înroșește ouă Care-ascund era creștină. Ziua crește dintr-o rază, Soarele din ea se naște, Moartea piere-n prag de Paste Când Hristosul înviază. Răsăritul iar vopsește Ceru-n sângele Luminii, Hăituiți mereu, creștinii Îl ascund sub șolzi de pește! EU, POETUL Eu sunt poetul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sensibil câine, generos mistreț cu colți diamantini și lunatici - oare sunt? Ce-ai vrea să fiu? Dincolo de toate-ndrăznelile inimii mele caut Graalul cel sfânt... 14 Ianuarie mă începe cu teamă. Cu Sfanțul Vasile în lacrimi de dor, cu puterea creștină pe săbii ce mor! Genarie scump! Gerar zgomotos înfășat în mătasuri de foc! Ghenarie veșnic iubitor de cadâne! Calindariu nescris pe ușă bisericii mele! Răsculați-vă zile și dați-mi binecuvântarea din urmă! De Sânpetru de iarnă mi-e teamă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Părinții bine știind că postul nu este omorâtor de trupuri precum patima desfrânării, ci factor de disciplinare a trupurilor pentru a fi înduhovnicite. Stomacul să fie pus la strâmtoare<footnote I.P.S. Nicolae Corneanu, Patristica mirabilia. Pagini din literatura primelor veacuri creștine, Edit. Polirom, Iași, p. 341. footnote> și pentru a putea fi înăbușite dorințele fără de măsură<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit, p. 175. footnote> este bine să se postească rațional, prin scularea fără a fi sătul de la masă, pentru a
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
constituie austeritatea și decența în gesturi, ținută, conduită și îmbrăcăminte<footnote Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 95. footnote>. Supravegherea comportamentului, a faptelor și gândurilor noastre, precum și a îmbrăcămintei, poate fi socotită un bun remediu împotriva patimii desfrânării. Un bun creștin se ferește, mai întâi de toate, de a fi o ispită, o sminteală, o cauză a căderii altora, după cum, în același timp, luptă cu putere împotriva unor astfel de conduite ale celorlalți. Un bun creștin trebuie să înlăture din ținuta
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
împotriva patimii desfrânării. Un bun creștin se ferește, mai întâi de toate, de a fi o ispită, o sminteală, o cauză a căderii altora, după cum, în același timp, luptă cu putere împotriva unor astfel de conduite ale celorlalți. Un bun creștin trebuie să înlăture din ținuta sa și din gândirea sa ce este rău și neputincios, iar cuvintele sale să fie ziditoare și mântuitoare. Cel ce luptă să-și controleze și să-și ordoneze moral gândurile și cuvintele, trebuie să-și
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
indecente, exprimă pofta și goana după plăcerea trupească și constituie o cauză de sminteală și cădere. Ceea ce trebuie să caute creștinul nu este a-și împopoțona trupul cu haine extravagante, după o modă ce nu are nimic comun cu morala creștină, ci a-și împodobi sufletul cu veșmântul virtuților: credința, temerea de Dumnezeu, înfrânarea, pocăința, paza minții și a inimii, nădejdea, smerenia, iubirea. Sfântul Nicodim Aghioritul consideră că hainele sunt prilej de amintire a căderii și izgonirii din rai a primilor
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
aminte de căderea bunătății și învățătura spre pedeapsă pe care pentru neascultare, neamul omenesc a primit-o<footnote Sf. Nicodim Aghioritul, op. cit., p. 110. footnote>. Cumpătarea și înfrânarea, decența și temperanța, modestia și smerenia trebuie să caracterizeze toate trăirile autentice creștine. Creștinul trebuie să fie caracterizat de verticalitate în gândire, faptă și cuvânt. Mântuitorul condamnă comportamentul duplicitar, arătând că omul nu poate sluji la doi stăpâni în același timp. De altfel, minciuna, fariseismul și ipocrizia, constituie cauze ale sciziunii interioare, surse
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Prefață la Sf. Vasile cel Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuv. Nichifor Theotokis, op. cit., p. 33. footnote>. Prin căsătorie, cei doi se fac părtași unui așezământ sfânt care susține echilibrul psiho somatic, moral și spiritual<footnote Ibidem. footnote>. În primele secole creștine, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că din cauză că tinerii sunt lăsați de capul lor<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, p. 694. footnote> gustă paharul plăcerilor păcătoase. Astfel, el recomanda căsătoria, pentru că, prin asumarea responsabilităților ei, se
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote>. Sfântul Apostol Pavel arată că și în căsătorie, soții sunt datori de a petrece un timp în castitate, mai ale în vremea posturilor rânduite de Biserică, pentru a se uni cu Dumnezeu. Din acest motiv Biserica Ortodoxă prezintă familia creștină ca pe o cale duhovnicească deosebit de importantă, ca pe un loc mistic în care bărbatul și femeia lupta interior pentru unirea cu Atotțiitorul.<footnote Michel Philippe Laroche, Un singur trup. Aventura mistică a cupluluiă, p. 42. footnote> În căsătorie sunt
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
a-l corupe complet, atingându-i însă în mod vital asemănarea, posibilitatea asemănării. În căderea lui, omul pare l ips i t nu de creșterea lui, ci de adevărata lui natură, ceea ce face să se înțeleagă afirmația Părinților că sufletul creștin este fundamental întoarcere la Rai, aspirație la starea normativă a firii sale<footnote Paul Evdokimov, Femeia și mântuirea lumii, trad. de Gabriela Moldoveanu, Asociația filantropică medicală creștină CHRISTIANA, București, 1995, p. 75. footnote>. Prin căderea în păcat, atât trupul cât
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
după Înviere, când a dăruit viață prin biruința asupra morții, a zis femeilor mironosițe: Bucurați-vă! (Matei 28, 9), și cea mai mare bucurie pentru o femeie este bucuria maternității<footnote Pr. Viorel Sava și Pr. Radu Brânză, Ghidul mamei creștine, Edit. Erota, Iași, 2001, p. 7. footnote>. Această bucurie a mamei o arată și Mântuitorul, când, cu ocazia Cinei celei de Taină, înainte de a se oferi pe Sine spre pătimire, zice: Femeia când trebuie să nască, se întristează, fiindcă a
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
dintotdeauna calea pe care a trasat-o Mântuitorul Hristos și Sfinții Părinți. Învățătura Bisericii este învățătura pe care Fiul lui Dumnezeu Întrupat a adus-o în lume. De aceea, Biserica, urmând învățăturii Mântuitorului și a Părinților Bisericii, apără valorile familiei creștine și dreptul la viață. Atât Biserica Ortodoxă, cât și Biserica Romano-Catolică, consideră avortul ca fiind o crimă. Astfel, teologia romano-catolică menționează că avortul este o ucidere directă și perfectă a unui nevinovat, deoarece scoțând fătul din sânul maicii sale înseamnă
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]