13,465 matches
-
a fost ziua și a unui alt mare triumf - triumful unei idei mari!a Primăvară (vară timpurie) este anotimpul obligatoriu pentru începutul unei povești de dragoste. O iubire care începe iarnă este inimaginabila". Dacă ar fi scris numai propoziția "Ion Creangă își alege 1 martie că data de nastere", Ioana Pârvulescu tot ar fi făcut dovada unei excepționale înzestrări literare. Într-o singură propoziție ea reușește să aducă un argument în plus în favoarea unei teze, să facă umor suprarealist, să intre
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
eu ca e bun, pentru că ne dădea halva. - Dar Măricica? Am facut-o praf amîndoi. Toanta, șleampăta, clăpăuga, am distrus-o. Ne-am distrat ceva... Fredi rîdea că la teatrul cu șfori, parcă dăduse strechea în el, se agață de crengile părului și-și dădea drumul. După care, se caută la coiut. - La mine nu se umflă. Și o lua de la capăt, cățărîndu-se mai sus. Am devenit atent. Ce vedeam mă uluia. Putulica lui era altfel. - Ia uite, făcea și-mi
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
Pe vremea lui Victor Ciorbea funcționa cuvântul de ordine că nu trebuie divulgat nimic despre situația reală a țării pentru a nu speria organismele financiare internaționale și investitorii străini. În această capcană grosolană au căzut, măi zgomotos decât iezii lui Creangă, oameni altminteri nu lipsiți de inteligență. Iar rezultatele se văd acum în aroganță fără limite și în obrăznicia cinica a sobolănimii iliesciene care a părăsit puntea vaporului pe trei sferturi scufundat. Urmărindu-l de curând pe dl Adrian Nastase într-
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
Romei, într-un decembrie (1998) însorit și cald că o primăvară. Casă artistului, în stil românesc, cu pereții acoperiți de tapiserii și obiecte țărănești "din spațiul romanic" - întins între România și Portugalia - cu o vatra ce amintește de lumea lui Creangă, este primitoare, caldă, familiară. Amintirile ne împresoară ca niște ființe vii, puterea de evocare a maestrului este impresionantă și...dialogul se înfiripa firesc. - Domnule Camilian Demetrescu, după o bogată și susținută activitate, desfășurată în cadrul exilului politic - articole în presa diasporei
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
practic imposibil că o făptura omenească să își poată duce întreaga existența în copaci, cum face Cosimo, personajul din Baronul din copaci? Nici lui Cosimo nu îi e ușor, mai ales la început, dar lumea lui verde și mișcătoare, de crengi și frunze, nu e prin convenție instantanee o lume posibilă, ci devine astfel, pe masura ce personajul o descoperă și o stăpînește. Cățărat într-un copac pe cînd era copil, în timpul unui conflict cu părinții, micul baron rămîne acolo pentru totdeauna. La
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
miraculosul ei. Baronul trăiește în universul lui, dar e, totodată, un om între ceilalți oameni, lucru de care el și povestitorul (fratele mai mic și mai puțin curajos al lui Cosimo) sînt chiar foarte mîndri. De acolo, dintre frunze și crengi, el are aventuri amoroase cu "pămîntence" (în sensul foarte literal al cuvîntului, adică femei care trăiesc numai cu picioarele pe pămînt), conduce mulțimi, participă la aventuri de necrezut, e invitat la dineuri festive. Cu alte cuvinte, duce o viață pămînteasca
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
fiecare din noi trăiește mai mult sau mai puțin în preajma copacilor, dar cît îi vedem, cînd nu mai sîntem copii? Cîți dintre noi pot fie și distinge un stejar de un ulm, un cireș de un vișin? Acea lume de crengi și frunze este una și aceeași privită de pe pămînt, dar ea devine un caleidoscop de detalii și nuanțe o dată ce nu mai e doar o parte din lumea noastră, ci un univers în sine. Fascinant univers! Oricît de pasionante ar fi
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
îl considera, pe drept, un an de răscruce pentru românul românesc, cînd au apărut nu mai puțin de 12 române importante, printre care Adela lui Ibrăileanu, Maitreyi de M. Eliade, Rusoaica de Gib Mihăiescu, Patul lui Procust de Camil Petrescu, Creangă de aur de Sadoveanu, Drum ascuns de Hortensia Papadat-Bengescu. Dar, atunci, în 1927, cînd și-a scris Ralea celebrul eseu (acest an 1927 a fost fecund pentru Ralea, pentru că acum publică și esențialul studiu Fenomenul românesc), nu i se părea
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
de imaginar. Călinescu, ăn schimb, e cucerit de predispoziții către ficțiune, conferind prioritate prozei, ăn mod deosebit românului. Paralel cu "Viața lui Eminescu", si an succesiune de "Opera lui Eminescu", recompunerea biografica include și pe I. Heliade-Rădulescu, Gr. Alexandrescu, Ion Creangă și alții. Iată că, ăntre timp, avansează pe teritoriul modalității amplu narative și adanc tipologice, prin Cartea nunții și Enigmă Otiliei. După instaurarea stalinismului, impune cu Bietul Ioanide, ăn 1953, atrăgăndu-si atacuri violente din partea dogmaticilor. Acum, să examinăm ce am
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
literări înclinând azi spre ipoteza Al. Russo. De remarcat, tot din anul 1981, (an foarte fecund an laboratorul autorului nostru) șanț studiile despre Dinicu Golescu și ardentul Ionică Tăutu. Mărturisesc că m-a frapat și m-a interesat studiul despre Creangă, modern prin analiza și calitatea opiniilor. Istoricul literar are dreptate când demonstrează că nuvelă Moș Nechifor Cotcariul e o capodoperă a stilului aluziv și că Malca este campioană simulării an această remarcabilă nuvelă, neprizata bine, cum se știe, la Junimea
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
că Malca este campioană simulării an această remarcabilă nuvelă, neprizata bine, cum se știe, la Junimea (inclusiv de Maiorescu care al sfătuia pe Iacob Negruzzi să nu o publice an Convorbiri literare), socotita a fi o corosiva de-a lui Creangă, odată an plus. Nuvelă va fi apreciată la valoarea ei mult mai târziu de Călinescu, Vianu, Vladimir Streinu, distingând aici jovialitatea și ironia, citând, ăn sprijin, teoreticieni literări notorii mai noi. Un studiu (articol?) concentrat din 1984 reia an discuție
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
ăncearcă să-și facă uitate complexele, ăn timp ce Ion Manolescu, și el una din "vocile" generației ^90, compune, vorba lui Lyotard, o delicioasă pagina de istorie literară pe ăntelesul copiilor (sau al americanilor, tot una-i), unde umorul lui Creangă seamănă cu cel al creatorilor lui "Beavis and Butt-head", iar Ioan Slavici scrie romanțuri cu "subiect similar" povestioarelor cu cowboys din Vestul ăndepărtat. Pasul al nouălea depășește "Un prag istoric: anul 1989" prin textele lui Caius Dobrescu, Gabriel Liiceanu, Nicolae
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
care, plantați de-a lungul gardului și udați, multă vreme, cu stropitoarea, au devenit o oază miraculoasă. Cel mai voinic, ca un staroste (fusese mai aproape de cișmea), țâșnea cu modestă fala pe vreo 20 de metri ănăltime și ași răsfira crengile monumentale, de căte 7-8 metri, ăntrecându-se cu mesteacănul argintiu, sădit an spatele lui. O singură dată, la ănceput, a ăndrăznit cineva, pe ascuns, să taie vârful unuia dintre ei (pom de Crăciun? de nuntă? de ănmormântare?), dar apoi, s-au
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
sí benefică), unii, din ămprejurimi, au șterpelit sí ei câte un brăduț, de la munte, care s-a prins (fără să-i egaleze, ansa, pe "ănaintasi", ba chiar, din păcate, li s-au retezat, după o modă locală, până spre vârf, crengile, rămânând ca niște scobitori, cu pete ulceroase pe trunchiurile măcelărite). Și - să ajungem la ziua de azi a baladei (dar sunt baladele timpurilor noastre, ale "tranziției", ale "reformei" sângeroase a comportamentelor românești, ăn care - spre stupoarea cuiva care cunoaște oarecum
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
mai mult legat de "exploatatori" -, iar "terenul" caselor era al Statului - mai concret, al "nimănui"!). S-au urcat pe trunchiul vânjos al monumentului naturii și s-au năpustit cu toporișca (nici macar, cum se cere, cu ferăstrăul), ciopârtind una, două, noua crengi, de jos, ale Bradului: nu făceau nici un râu, nu atingeau fire electrice (aflate la mare ănăltime față de ele), erau an curtea proprietarului, depășind puțin gardul. Orice minte ăntreagă se ăntreabă: "De ce?". "Păi": voise, tânărul vecin netot, să i se tragă
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
de electricitate (scurtcircuitat din vina lui) până la vârful stâlpului, musai an acea zi, fără să aștepte venirea autorizată, legală, a CONEL-ului, cu o scară lungă ori cu mașina cu scară ("utilajul"). Ca să ridice firul, au folosit, ilegal, Bradul, tăind crengile de jos ale superbului arbore, măcelărindu-l, distrugându-l iremediabil. A rămas, sus, o creangă care atingea firul electricității, dar nu ajungeau la ea fără scară specială: asta nu-i mai interesa. Au rămas sí două crengi mari și grele
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
aștepte venirea autorizată, legală, a CONEL-ului, cu o scară lungă ori cu mașina cu scară ("utilajul"). Ca să ridice firul, au folosit, ilegal, Bradul, tăind crengile de jos ale superbului arbore, măcelărindu-l, distrugându-l iremediabil. A rămas, sus, o creangă care atingea firul electricității, dar nu ajungeau la ea fără scară specială: asta nu-i mai interesa. Au rămas sí două crengi mari și grele, pe care le crestaseră și care atârnau, moarte acum, pește firele de telefon: nici de
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
ilegal, Bradul, tăind crengile de jos ale superbului arbore, măcelărindu-l, distrugându-l iremediabil. A rămas, sus, o creangă care atingea firul electricității, dar nu ajungeau la ea fără scară specială: asta nu-i mai interesa. Au rămas sí două crengi mari și grele, pe care le crestaseră și care atârnau, moarte acum, pește firele de telefon: nici de astă nu le mai pasă. Satisfăcuți că legaseră (cu ce preț!) firul, la stâlp, rânjeau, aruncând crengile, inutil sacrificate, ăn curtea proprietarului
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
interesa. Au rămas sí două crengi mari și grele, pe care le crestaseră și care atârnau, moarte acum, pește firele de telefon: nici de astă nu le mai pasă. Satisfăcuți că legaseră (cu ce preț!) firul, la stâlp, rânjeau, aruncând crengile, inutil sacrificate, ăn curtea proprietarului, iar unul, privind imensul Brad schingiuit, asimetric, cu crengi doar pe o jumatate a lui, si pe ale cărui cicatrici ăncepuseră să strălucească lacrimi de rășina, a decretat: Tre^ tăiat tot bradu^!". Mi-am amintit
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
care atârnau, moarte acum, pește firele de telefon: nici de astă nu le mai pasă. Satisfăcuți că legaseră (cu ce preț!) firul, la stâlp, rânjeau, aruncând crengile, inutil sacrificate, ăn curtea proprietarului, iar unul, privind imensul Brad schingiuit, asimetric, cu crengi doar pe o jumatate a lui, si pe ale cărui cicatrici ăncepuseră să strălucească lacrimi de rășina, a decretat: Tre^ tăiat tot bradu^!". Mi-am amintit, atunci, splendidele cuvinte ale lui G. Călinescu, relativ la Eminescu, si pentru care oricărui muritor
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
ce "izbutise să scoată zguduitoarea fantomă a lui Mircea la Cozia", C. Negruzzi, Kogălniceau. Față de Junimea și Convorbiri literare, N. Iorga e mai de grabă reticent, apreciază, mai mult decît pe Maiorescu, proza "blîndă" a lui Gane, a lui Slavici, Creangă, despre acesta din urmă avînd opiniii relativizante ("Creangă se ridică numai pînă la o anume înălțime, pînă la felul lui pitoresc cam vulgar, trebuie să o spunem: ("nu i se poate cere nimic din ceea ce formează elementul cel mai interesant
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
Mircea la Cozia", C. Negruzzi, Kogălniceau. Față de Junimea și Convorbiri literare, N. Iorga e mai de grabă reticent, apreciază, mai mult decît pe Maiorescu, proza "blîndă" a lui Gane, a lui Slavici, Creangă, despre acesta din urmă avînd opiniii relativizante ("Creangă se ridică numai pînă la o anume înălțime, pînă la felul lui pitoresc cam vulgar, trebuie să o spunem: ("nu i se poate cere nimic din ceea ce formează elementul cel mai interesant în sufletul omului modern"). Un capitol separat e
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
de Șeherazada care nu pentru viața ei povestește, ci pentru a urzi din pînzele înțelepciunii universului întreg, cu toate semințiile sale, o poveste fondatoare și atoateîncăpătoare. O poveste a poveștilor, cu toată conotația inevitabilă de licențios pe care familiaritatea cu Creangă o va include aici. În fond, gestul lui Carrière, de a concepe o colecție de Contes pentru oameni mari, e de un orgoliu, în sens bun, fără seamăn: căci poveștile adunate de el în acest volum te fac, cu adevarat
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
nu fără căința, căderea dintr-o vârstă ontologica a miracolului în altă a cercetării difidente și a desvrăjirii: "Înaintare prin cronică râului,/ sus/ odată cu soseaua-n iureș de roți/ pe unde tot eu, cel de demult/ încercăm lumea cu-o creangă de salcie,/ lăsându-mi acum din linii verzi-albe/ ochiu-n cantar,/ iar arcul ce-nchide perdeaua cu nimb/ despre cum nu m-aș despărți/ de mine cel amintit/ când mă-ntorc aievea prin calmul văii,/ tânăr,/ la povară ce ma strigă
Un crepuscular by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17604_a_18929]
-
Foarte tânără poeta are talent, cum se spune în limbaj popular, "cu carul" și îl folosește în deplină cunoștință de cauză (deși uneori îl mai și irosește, jucându-se cu cuvintele). an plus, este și neobișnuit de frumoasă ("că o creangă din livadă lui Alecsandri" - exclama, entuziasmat pe bună dreptate, Fănus Neagu, într-o prezentare publicată pe ultima coperta a volumului Săgetătorul). Poezie făcută din abstracții Spre deosebire de poeții din generația '80 și de propriii ei colegi de generație, care cultiva o
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]