1,224 matches
-
descifrării textului. Lucrul cel mai surprinzător e că autoportretul nu constituie punctul final, ținta și scopul mărturisirii scriitorului. Contemplarea propriei imagini (fărâmițată, fragmentată, alcătuită din umbre și reveniri) are loc sub presiunea unui substitut al supra-conștiinței. Aceasta modulează impulsurile involuntar creatoare care au transformat Înșiruirile de cuvinte Într-o realitate artistică. Voința de creație e, așadar, premersă (și dublată) În jurnalul intim de impulsul de a descoperi, de a interpreta/de a identifica. Ea ordonează, conform dorinței (În parte refulată, În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
care ai nevoie nu o poți obține". Gluma operează deci o deconstruire a sistemelor normative, demonstrînd caracterul retoric a ceea ce înainte consideram natural, evident; de aceea deconstruirea normei sau a sensului instituționalizat are o anumită forță subversivă și prin aceasta creatoare. 7.5. Calcul interpretativ și ierarhia competențelor A interpreta o glumă și a o sancționa prin rîs presupune o aplicare ierarhizată a sistemului competențelor asupra elementelor secvenței discursive. E vorba mai întîi de competența lingvistică care asociază semnificatul semnificantului conform
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
certifica evoluția ca gen care-și reclamă specificitatea și își asigură deopotrivă delimitările, condițiile necesare și suficiente pentru a le face concurență celorlalte? Ne-am simți oare mai îndreptățiți s-o catalogăm drept o accentuată formă de afirmare a individualității creatoare, cu accente pronunțat polemice, o delimitare critică față de un model, o "imitație răzbunătoare", cum o numea Ulrich Weisstein 10? O putem reduce la stadiul de "joc inocent al unor aristocrați ai spiritului" sau ar fi mai indicat să o apreciem
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
integra fluxului educațional contemporan și ar putea deveni piedici în realizarea unei educații care a început să fie informativă și prospectivă. Cultura modernă devine tot mai mult o cultură prefigurativă, în care modelele trecutului joacă un rol circumscris, integrat istoriei creatoare. Acest fapt trebuie să fie înțeles și de părinți, mai ales dacă ne gândim că și părinții pot și trebuie să contribuie la însușirea modelelor viitorului, modele tot mai active în formarea și educarea tinerilor. Este o idee călăuză în
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
să contribuie la însușirea modelelor viitorului, modele tot mai active în formarea și educarea tinerilor. Este o idee călăuză în munca metodică a cadrelor didactice cu părinții, și orice abdicare de la ea înseamnă o abdicare de la înfăptuirea educației cu adevărat creatoare de oameni noi și de noi relații sociale. Munca metodică a cadrelor didactice cu familia va trebui să facă pași hotărâtori în a determina posibilitățile de includere a părinților în procesul educației în școală și în afara școlii. Școala nu poate
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
1940. Prin Înaltul Decret Regal nr. 3 151 România a fost proclamată stat național-legionar (art. 1). Doar Mișcarea Legionară era singura structură politică recunoscută în stat, „avînd ca țel ridicarea morală și materială a poporului român și dezvoltarea puterilor lui creatoare” (art. 2). Generalul Ion Antonescu era „Conducătorul Statului și Șeful Regimului Legionar” (art. 3), iar Horia Sima „Conducătorul Mișcării Legionare” (art. 4). Înaltul Decret, între altele, mai preciza că, începând cu data publicării lui, „orice luptă între frați încetează” (art.
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
real. Modelul lui Rokkan, pe care-l folosim pentru a înțelege geneza sistemelor de partide, nu hrănește nici o ambiție universală: el vizează Europa Occidentală. El reține o revoluție, numită națională, care rupe unitatea creștinismului roman care perpetuează Imperiul Occidental: Reforma, creatoarea bisericilor naționale și naționalismul, combinînd-o cu o a doua revoluție, numită industrială, unde expansiunea economică este adusă de un capitalism privat și de piață. Modelul se dovedește a fi inoperant acolo unde nu exista nici catolicism universalizant, nici Reform(, nici
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ARGUMENT NECESITATEA EDUCĂRII POTENȚIALULUI CREATIV LA VÂRSTA ȘCOLARĂ MICĂ Motto: „Personalitatea creatoare este aceea care își dezvoltă la maximum toate posibilitățile și care funcționează din plin” (Rogers, C.R., 1959) Așa cum precizează T. M. Amabile, „creativitatea nu descrie un elev, ci expresii creative: idei, comportamente și produse originale și utile. (...) Orice elev normal
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
vasul borcan la preparatul hranei, fiind mult mai rezistent, mai practic, în special datorită rezistenței la foc. Apariția lui în această perioadă este legată, în special, de noua cultură materială, reprezentată de o populație eterogenă, care se definea ca o creatoare a ei. Primele vase realizate din această pastă au fost descoperite numai în așezările și necropolele din sec. IV d. Chr. Între ele notăm descoperirile de la Izvoare-Neamț, pe care autorul le numește oale poroase lucrate la roată, Lunca-Galați, Miorcani, Barcea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fi receptat ca un fenomen "specific", provocând o mutație semnificativă a gustului și a culturii sentimentului în spațiul public românesc 133. Așa se explică de ce Lovinescu nu mai judecă din perspectivă socio-morală erotismul eminescian, în care identifică simptomele unei "maladii" creatoare, caracteristice modernității în genere. "Degenerarea" devine, astfel, un termen conotat pozitiv, desemnând o formă de singularizare orgolioasă în raport cu mediocritatea condiției umane. În același sens, "perversiunile" amintite mai sus (masochismul, voyeurismul și fetișismul) se cuvin înțelese ca expresii sui generis ale
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
voyeur" și, nu mai puțin, de o venerabilă tradiție literară), îl surprinde Caragiale prilej pentru autor de a pune față în față două concepții opuse despre artă și, nu mai puțin, despre dragoste. Pentru Caragiale (dramaturg și prozator realist), conștiința creatoare "este o apă limpede", care nu reacționează la "farmecul" feminin: "femeia e mamă de familie; n-are ce căuta în viața profundă și cu atât mai puțin în procesul de creație al artistului". Atent observator al realității din jur, dramaturgul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
apele primor diale. Personificarea (realizată prin epitet personificator) grandioaselor palate prin sintagma săli orgolioase pune în evidență trufia omenirii care a durat monumente ce sfidează timpul. Potențată prin antiteza cu umedele caverne, sintagma personificatoare surprinde și progresul umanității, forța sa creatoare. 8. Din punctul meu de vedere, poezia lui Ion Barbu (care este inclusă în etapa parnasiană) poate fi considerată o formă particulară a lirismului obiectiv. Un argument este faptul că, deși prezența în text a eului liric nu poate fi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
clasic este scris și articolul Hamlet al lui Eliot, articol al cărui incipit reia atitudinea de respingere față de critica impresionistă, condamnând acel gen de critici "al căror spirit e din fire creator, dar care din pricina unui cusur al puterii lor creatoare, în loc s-o exercite ca atare, o exercită în domeniul criticii."287 Astfel de critici își proiectează propria personalitate asupra obiectului analizat, transformându-l într-un fel de alter-ego. Acesta este cazul și cu anumite interpretări ale tragediei Hamlet de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
se pare acceptabil în viață în afara producerii unei mari opere sau a delectării cu cele pe care le datorăm celor mai geniale minți ale omenirii. Wittgenstein respingea orice concesie care ar fi putut să aducă atingere acelui ideal de perfecțiune creatoare ale cărui ingrediente principale erau claritatea cristalină și simplitatea austeră. Cercetarea fundamentelor logicii îi apărea drept un domeniu de supremă puritate, comparabil, din acest punct de vedere, cu zonele înalte ale muzicii. În prima perioadă a relațiilor sale cu Russell
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ei efectivă la viața sa, a conceput legătura dintre limbă și realitate altfel, funcția magică a cuvîntului fiind eclipsată de funcția lui semantică, conferită de rolul lui în cunoașterea umană. Prin aceasta, facultatea vorbirii capătă locul central între activitățile umane creatoare de lumi noi, deosebite de lumea materială (așa cum indică filozoful grec Heraclit). În acest mod, arată Cassirer, s-a trecut (în cadrul filozofiei grecești) de la o filozofie a naturii la o filozofie a limbii. Dificultăți au apărut însă din nou cînd
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
străine directe. La începutul perioadei de tranziție, condițiile interne din România 8 au împiedicat intrarea unor fluxuri autonome (în principal investiții străine directe) consistente în scopul finanțării dezechilibrelor macroeconomice. Din acest motiv, a rămas doar varianta apelării la fluxuri compensatorii creatoare de datorie, care au provenit în principal din surse oficiale (FMI, BIRD, BERD, UE). Evoluția finanțării externe s-a realizat într-o corelație directă cu diferitele etape ale procesului de tranziție, trăsătura dominantă fiind reprezentată de reducerea ponderii deținute de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
complet. Așa este și contopirea noastră cu divinul, în același timp concretă și abstractă. Lumina și iubirea divină au un continuum în noi. Îi spunem conștiință pură, transcenzînd toate polaritățile întru unitate. Ea este infinită și finită, extatică și terifiantă, creatoare și distrugătoare... Așa-zisa identitate devine una cu Sursa într-un non-timp durabil. Conștiința cosmică nu este neapărat personală. Am pledat mereu pentru o bună înțelegere a vidului, ca gol primordial, de relevanță și proporții holistice, metacosmice. Dar numai ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
crescătoare. Înalta tehnologie, imaterială, creează valoare adăugată mare, potențial infinită, neconstrînsă de limitările rarității materiale. Opunîndu-se teoriei echilibrului general a lui Walras, școala schumpeteriană neagă virtuțile autoreglatoare ale economiei de piață și apără teza ciclicității, în care inovația și "distrugerea creatoare" au un rol important. Peisajul economic nu ar fi niciodată stabil, crizele sunt inerente sistemului și nu accidentale, dar ele generează progres. Cheia este inovația permanentă. Revoluția tehnologică actuală creează un adevărat șoc. Multe noutăți ne par străine, iar vechiul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
complet. Așa este și contopirea noastră cu divinul, în același timp concretă și abstractă. Lumina și iubirea divină au un continuum în noi. Îi spunem conștiință pură, transcenzînd toate polaritățile întru unitate. Ea este infinită și finită, extatică și terifiantă, creatoare și distrugătoare... Așa-zisa identitate devine una cu Sursa într-un non-timp durabil. Conștiința cosmică nu este neapărat personală. Am pledat mereu pentru o bună înțelegere a vidului, ca gol primordial, de relevanță și proporții holistice, metacosmice. Dar numai ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
varietatea inovațiilor determină dinamismul economiei, fără inovare economia rămânând Într-o fază de creștere slabă sau chiar stagnare. Se vorbește de distrugere creatoare atunci când aceasta este o etapă necesară pentru crearea unei valori suplimentare mai importante. În acest sens, distrugerea creatoare poate constitui un proces specific operațiunilor de fuziune și achiziție. Totuși, există un risc ca această distrugere de valoare să nu fie ulterior Însoțită de o creare suplimentară de valoare. În consecință, Înaintea realizării oricărei operațiuni de fuziune sau achiziție
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
încă se întâmplă) din modelul explicativ al proceselor specifice pieței. Partea cea mai dubioasă a acestei viziuni este că piața se autoorganizează și este ea însăși producătoare de ordine economică. Și, așa cum vom vedea în analiza următoare, pretinde că este creatoarea de sisteme și modele de economie. Lăsând la o parte animismul acestei viziuni, trebuie să spunem că piața nu are funcții de organizare decât în sensul sublimării fordiste a materialismului, adică în situații de extremă, în sensul de centrifugare a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
noi și pot interveni, chiar, în mod creator, - la o treaptă superioară de organizare, - pentru modificarea mediului, în vederea satisfacerii propriilor trebuințe. „Fenomenul frustrației” nu poate fi conceput, în lumea umană, în afara ideii de dezvoltare, perfecționare,, care pesupune capacitatea de acordare „creatoare”, de realizare treptată a unui proces de adaptare tot mai complex (sub forma unui proces dublu de „asimilare” și „acomodare” - J. Piaget). Mai mult chiar decât atât, la nivelul psihologic de integrare, există posibilitatea unei „autoreglări conștiente”. Bineînțeles, acest tip
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
acea zi, ea scrisese un poem, a continuat să-și amintească Faulques. Nu era teribilă la așa ceva, cum nu era nici la fotografie; era prea atentă să dea de dușcă viața Întreagă, arzând lumânarea la ambele capete. Nu era o creatoare. De nu s-ar fi lăsat dusă de căutarea intensității, de nevoia de a merge până la limita superioară a rațiunii, fără să renunțe la memoria și cultura ei, ori de-ar fi trăit suficient cât să-și ajungă din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
nici din Fiu, ci este generat prin efectul comun al Întregii Plerome și Înzestrat cu liber arbitru 186. Intenția sa de a aduce slavă Tatălui, motivată printr-un exces de iubire 187, nu este, propriu-zis vorbind, rea, Însă are efecte creatoare disproporționate și nu respectă legile Pleromei 188. În momentul acțiunii sale se stabilește o Limită, iar Logosul rămîne În afara Pleromei 189. Creația lui este Însă bună: „Nu se cuvine să criticăm mișcarea care este Logosul, ci să spunem că ea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a le face, sunt următoarele: Redefinirea problemelor. Conducătorii creativi definesc problemele diferit de ceilalți conducători. Analiza problemei și ideii. Ei analizează dacă soluția lor la o problemă este cea mai bună. Vânzarea soluției.Conducătorii creativi își dau seama că ideile creatoare nu se vând singure. Beneficiarii ideilor trebuie convinși de valoarea acestora. Admiterea faptului că într-o faza inițială de apariție a ideilor, gândirea logică poate să împiedice creativitatea. Dispoziția de asumare a unor riscuri practice.Nu întotdeauna soluțiile foarte originale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]