702 matches
-
amestecăm în mulțimea care inunda peronul, de-a lungul căruia bogate crengi de viță sălbatecă aruncau o umbră plăcută. La Roman, unde am ajuns pe la aprinsul lumânărilor, am putut admira alte lucruri noi și variate, între peronul animat și luminile crepusculului, văzute prin aburii ușori ce se ridicau în valea Siretului și a Moldovei. Am luat masa la Pașcani, cel mai important nod de cale ferată al Moldovei, pe atunci; destul de important de altfel și astăzi. Restaurantul gării, plin de lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Hiperboreea ele nu expirau niciodată... Două fecioare hiperboreene erau Înmormîntate la Delfi unde au adus obiectele sacre ale cultului lui Apolo și au murit În sanctuar. Sufletele lor transparente, sortite să trăiască Într-o eternă auroră, s-au stins În crepusculul care Înroșea pădurea În dreptul fîntînii Castalia... Cum zice Hegel, zilele frumoase ale artei eline au trecut. Dar nu și fascinația țărmurilor unde lumina e singura religie. Camoens, naufragiat, a Înotat spre țărmul mării ținînd Într-o mînă deasupra apei manuscrisul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
fi o oprimare dureroasă; și când, În sfârșit, grosolana bulă de aer se ridica și exploda din gura lui sobră, eu trăiam un minunat sentiment de ușurare, În timp ce tu, murmurând un fel de felicitare, te aplecai să-l depui În crepusculul tivit cu alb al pătuțului lui. Știi? Mai simt și acum În Încheieturile mâinilor ecourile dibăciei cu care manevram căruciorul, de pildă apăsarea rapidă În jos a barei pentru a ridica botul căruciorului ca să-l urc pe trotuar. Mai Întâi
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
nu ca lege a vieții în perpetuă primenire, ci ca moarte cosmică, e celălalt versant al genezei. Cosmogonia, cum spuneam, implică eshatologia. Auroralul și mortuarul nu sunt capetele unei succesiuni decât în reprezentarea dată de percepția noastră temporală. Însuși cuvântul „crepuscul” are ambele ̀ nțelesuri, de „zori” și de „amurg”. În germană Dämmerung vine de la dämmern = a licări ; în latină crepusculum de la creperus = obscur, ambiguu. În acel vers citat și comentat de Negoițescu : „De plânge Demiurgos doar el aude plânsu-și ”, în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mă aflu, în saloane, pe lîngă marea ducesă Maria Pavlova, văduva marelui duce Vladimir opoziția față de împărat era deschisă și adesea virulentă. "E un sărman om", mi-a fost dat să aud și era vorba de Nicolai al II-lea. Crepusculul Romanovilor, notat zi cu zi, în clipele tragice ale războiului din 1914, de pana ambasadorului Paléologue. Cît privește presa, căreia regimul absolutist al țarilor îi lăsase o mare libertate pentru a discuta despre problemele externe o găseam într-o fază
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
tripleta feminină delegată la Sportul cu Vîlcea n-arată deloc rău. Doamna de la centru, Cristina Ionescu, e roșcată și are coadă, la fel ca și asistenta Irina Mîrț, numai că aceasta e brunetă. La cealaltă linie, Fevronia Ion, aflată la crepusculul carierei, platinată ca Dalida, care, în loc să cînte Gigi Amoroso, ridică fanionul. Însă nu capitolul estetic primează, franțuzoaica despre care vorbeam adineauri e mică, bătrînicioasă, tunsă scurt și destul de asexuată. Cu toate acestea, se învîrte deja prin înalta societate. Ale noastre
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
însemne aici a-i conferi dorința mea taumaturgică de a-și redobândi lumina ochiilor, de a renaște ca văzător, lăsând în urmă evul beznei insondabile. Este momentul când, pe fondul proiecțiilor mele afectiv-învăluitoare, îmi apare din mijlocul interiorității, precum un crepuscul de răsărit înnobilant, imaginea celui care s-a eliberat de suferința ne-vederii, chipul orbului ce nu mai este orb, ce a fost vindecat descătușându-i-se ochii din infernul beznei neantice. Privesc această viziune-miraj drept icoana compasiunii mele pentru
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
nimicirii sale. Și atunci, privind imaginea ce-i prezice, aparent implacabil, involuția nefastă urmată de un sfârșit fără de glorie, Tezeu se revoltă. Firul și sabia Ariadnei îi scapă ușor din mâni, inteligența practică, curajul și răbdarea apun. Este singur în fața crepusculului amenințător ce stă să-l înghită. Dar, cu o secundă divină înainte de prăbușire, conștiința lui este pătrunsă vibrant de o aducere aminte. Și această amintire este imaginea nelegitimului său tată divin: Poseidon. Recunoscându-l, într-o astfel de tragică clipă
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
crucificării, el îi însoțește și pe torționarii săi, la fel cum i-a însoțit înainte de supliciu și cum îi va însoți și după acesta. Acești torționari sunt reprezentanți exemplari ai conștiinței non-religioase nocturne. Pe drumul crucii și în momentul de crepuscul al răstignirii, ei își revarsă noaptea spiritului lor peste ființa cristică. Asemeni erupției unui tezaur al demonizării, din fluxul de întuneric ce răspunde refuzând chemărea cristică, răsună ecourile mândriei nestăvilite, invidei agitate, vicleniei ce lovește de sub scutul ascunderii, ironiei perfide
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
naivă. Încep să resimt că separația, distanța spirituală ce subzistă dincolo de superficialul apropierii corporale dintre noi doi este mult mai întinsă decât mă așteptam. Pe măsură ce mărturisirea te iubesc nu ajunge încă la ținta propusă, mi se conturează, din ce în ce mai elocvent, un crepuscul al depărtărilor dintre sufletul meu și cel al persoanei iubite. Astfel, în inteioritatea mea, răsare credința că în spatele apropierii corporale conștientizate își cască prăpastia acest terifiant crepuscul, precum un hău de abis și vârtej, crepuscul pe care îl preconizam inițial
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
iubesc nu ajunge încă la ținta propusă, mi se conturează, din ce în ce mai elocvent, un crepuscul al depărtărilor dintre sufletul meu și cel al persoanei iubite. Astfel, în inteioritatea mea, răsare credința că în spatele apropierii corporale conștientizate își cască prăpastia acest terifiant crepuscul, precum un hău de abis și vârtej, crepuscul pe care îl preconizam inițial ca fiind o distanța firească și ușor abordabilă între două suflete ce se întâlnesc pe aleile sorții. Intervalul ce desparte așadar sufletele noastre este perceput de mine
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
se conturează, din ce în ce mai elocvent, un crepuscul al depărtărilor dintre sufletul meu și cel al persoanei iubite. Astfel, în inteioritatea mea, răsare credința că în spatele apropierii corporale conștientizate își cască prăpastia acest terifiant crepuscul, precum un hău de abis și vârtej, crepuscul pe care îl preconizam inițial ca fiind o distanța firească și ușor abordabilă între două suflete ce se întâlnesc pe aleile sorții. Intervalul ce desparte așadar sufletele noastre este perceput de mine acum drept o distanță mai întinsă decât o
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
florile prin glastre, De-a pururea ușor întredeschise, În mijlocul tăcerii lor depline. Ne risipim ca niște vechi dantele. Apare la N. Davidescu poezia plictisului duminical (Eternă duminecă) și a provinciei în decrepitudine, văzute prin lirismul caducității și al duioșiei grotescului: Crepusculul se stinge, și-nserarea Desfășură tăcutele-i vedenii Și-alungă, din grădină, orășenii Cu spatele boltit ca resemnarea. O babă însă și-o umbrelă veche Și pe-amîndouă cu putere-apasă Aspectul lor de veșnică pereche. Bătrână ca un lemn vechi de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scepticism de intelectual puțin obosit de întinderea lecturilor sale, încredințat că toate eforturile de gândire au o latură bună și una eronată, si, ca atare, toate pot fi utilizate, cu măsură, într-o nouă sinteză. Dincolo de aceste trăsături, nimic de crepuscul, de decadență, pentru că seninătatea clasică a autorilor se simte în lipsa unui conflict dramatic între cercetător și operă, provocat de refuzul ultimei în fața efortului disperat de cunoaștere al primului. O egalitate calmă se stabilește între cei doi termeni, cunoașterea este posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
în viziunea sociologilor clasici i.2.1. Alexis de Tocqueville în Despre democrație în America, sociologul francez analizează importanța religiei în formarea politicii și democrației Americane. Tocqueville a contrazis ideea că o societate democratică modernă presupune în mod automat un crepuscul al religiei, o scădere a vitalității religioase specifice unui popor. Dimpotrivă, societatea Americană a timpului său - și nu numai - trăia o impresionantă viață religioasă. Ea a avut și are o importanță majoră în viața cotidiană a cetățenilor Americani. Ideile de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
omega în viața fiecărui credincios musulman. b) Rugăciunea (Salat) presupune glorificarea lui allah, faptul de a binecuvânta. Există cinci momente zilnice ale rugăciunii, fixate în funcție de poziția soarelui: în zori, în miezul zilei, în intervalul dintre prânz și apusul soarelui, în timpul crepusculului, la apusul soarelui. „Orele variază așadar în funcție de anotimp și de locul geografic unde se află credinciosul.” Se caută îndeplinirea rugăciunilor la timp pentru ca moartea - care poate veni oricând - să nu-i surprindă cu obligațiile zilnice neîndeplinite. Rugăciunea este precedată de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
I, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1993, vol. II: Doamna, pref. Romulus Zaharia, București, 1995, vol. III: Duminică la ora șase, pref. Ion Rotaru, București, 1997, vol. IV: Cerșetorul, București, 1998, vol. V: Tati, București, 2002; Întâlnire în amurg - Rencontre au crepuscule - Meeting in the Twilight, ed. trilingvă, tr. Ana Luana Stoicea și Virginia Cucu, pref. Florin Vasiliu, București, 1994; Transilvania. O pagină de istorie, Oradea, 1995; Traista cu stele - Le Sac à étoiles - The Bag of Stars, ed. trilingvă, tr. Constantin
THEODORU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
pe vârful dealului. în acel moment, parcă Dumnezeu îmi ascultase ruga. Soarele a dispărut brusc la orizont și umbrele serii s-au întins peste tot pământul. Cu o repeziciune fantastică înainta noaptea, suprimând acele îngânări între noapte și zi, caracteristice crepusculului. Nu mai puteam fi văzuți de la distanță. În schimb noi, întorcându-ne capul pentru o clipă, am văzut pe o colină vecină, mai joasă ca a noastră, două siluete. Ce să facem? Pădurea în care ne aflam nu era nici
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
semn. Vraja s-a risipit și străzile răsunau de copite. Îmi imaginam șuvoaie de spumă ce răzbăteau la suprafață din rărunchii pământului, inundând aleile, invadând gardurile și înecând chiar turnul cu ceas. Dar nu a fost decât o iluzie a crepusculului. Când am deschis ochii, spuma dispăruse. Copitele erau doar copite obișnuite, iar orașul neschimbat. Animalele se scurgeau, asemenea unui râu, pe străzile pavate, întortocheate. Nu le conducea nimeni. Nu era nici un animal în frunte. Înaintau cu privirile plecate, într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
scriit. rom., II, 24-25; Ion Roșioru, Urechea de cârpă, TMS, 1999, 1; Alex. Ștefănescu, Al doilea Nichita al literaturii române, RL, 1999, 16; Mircea A. Diaconu, Nichita Danilov. Tablouri fără ramă, CL, 1999, 8; Ștefan Borbély, Spectacolul lumii (văzut dinspre crepuscul), APF, 2000, 10; Cistelecan, Top ten, 33-35; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 49-55; Pop, Viață, 191-195; Popa, Ist. lit., II, 331-332. R.D., L.H.
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
traduși În limba română, ca de pildă Emmanuel Adely. Lipsesc Pierre Michon și Pierre Bergounioux, doi dintre cei mai prizați romancieri În spațiul academic. Pentru a Încheia totuși această carte care vorbește despre vîrsta de aur - sau mai degrabă despre crepusculul vîrstei de aur - a literaturii franceze, cea care situează literatura Într-un Dincolo al cunoașterii, spiritului și pulsiunii, voi Încheia acest volum cu un comentariu la Umbrele rătăcitoare ale lui Pascal Quignard, un scriitor francez din stirpea esteților - sau a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de educație sentimentală” din perspectiva mentalității spiritului contemporan. Este și autoarea unui remarcabil eseu, de fapt un „portret de romancier”, dedicat Hortensiei Papadat-Bengescu (1976), unde pornește de la premisa că, în cazul unui mare creator, operele de început și cele de crepuscul includ un jurnal de creație ce-l dezvăluie pe autor, relevându-i atât însușirile de excepție, cât și slăbiciunile. SCRIERI: Capriciu la plecarea fratelui iubit, București, 1968; Dulce Brigitte, București, 1969; Nu ucideți femeile, București, 1970; Castelul vrăjitoarelor, București, 1972
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
de cuvânt și lucruri. Aceste caracteristici se regăsesc în Nori luminați (1979) și în Scara interioară (1980): „În frunza harnică a verii, în această uzină/ naturală,/ ușoară și vag iluminată, hipnotică lucrând/ în schimb prelungit,/ sau în aburii roșii ai crepusculului/ să intri gol/ ca sub un fascicul de raze X; un cearcăn/ (întuneric acvatic) să-ți fie carnea, cortină/ de carne clarobscură - înghețată ca apa,/ penetrantă” (Scara cu șapte trepte). Ingenuitatea se amestecă uneori cu ironia și autoironia. Demersul liric
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
obsesii frecvente în poezie (moartea, timpul, agresiunea, insecuritatea, eroticul distorsionat prin contextualizări thanatice etc.), particularizându-le prin reflectarea lor în cioburile amestecate ale unei conștiințe delicate, fragilă emoțional, definitiv melancolică, retrasă într-un teritoriu al umbrelor și al neliniștilor de crepuscul: „Când vor începe și pentru tine nopțile dimineața/ Ochii noștri fosforescenți vor coborî din pereți, niște nuci sunătoare,/ Te vei juca cu ele și se va revărsa un val prin fereastră,/ Unicul nostru naufragiu, podea străvezie prin care vom privi
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
estetică, RL, 1982, 29; Daniel Dimitriu, „Seară adolescentină”, CL, 1982, 8; Coșovei, Pornind, 94-97; Nicolae Oprea, „Secolul sfârșește într-o duminică”, „Calende”, 1991, 10; Ioan Holban, Cum se poate muri și învia într-un poem, CRC, 1992, 6; Romanița Constantinescu, Crepuscul duminical, RL, 1992, 33; Țeposu, Istoria, 104; Ioana Pârvulescu, Poezia cu ispite și regrete, RL, 1994, 34; Milea, Sub semnul, 149-151; Bucur, Poeți optzeciști, 49-50; Daniel Corbu, „Poetica temporalității”, CL, 2002, 1; Constantin Cubleșan, „Poetica temporalității”, VTRA, 2002, 3-4; Gheorghe
CHIOARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]