51,468 matches
-
potrivit căruia Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă identică, prin Decizia nr. 661 din 29 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 29 ianuarie 2020. Cu acel prilej, Curtea Constituțională, analizând problema calificării funcționarului bancar ca fiind funcționar public
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
alin. (2) din Codul penal. ... 31. Curtea a constatat că dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal nu sunt confuze, imprecise și imprevizibile, chiar dacă nu prevăd expres categoriile profesionale vizate, întrucât îndeplinirea condițiilor prevăzute de textul de lege criticat trebuie analizată pentru fiecare categorie profesională în concret, pornind de la normele speciale care îi reglementează statutul. Dispozițiile de lege criticate nu au o formulare neclară, ambiguă și imprevizibilă pentru un cetățean care nu dispune de pregătire juridică, ci, dimpotrivă
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
imprecise și imprevizibile, chiar dacă nu prevăd expres categoriile profesionale vizate, întrucât îndeplinirea condițiilor prevăzute de textul de lege criticat trebuie analizată pentru fiecare categorie profesională în concret, pornind de la normele speciale care îi reglementează statutul. Dispozițiile de lege criticate nu au o formulare neclară, ambiguă și imprevizibilă pentru un cetățean care nu dispune de pregătire juridică, ci, dimpotrivă, îndeplinesc cerințele de claritate, accesibilitate și previzibilitate a legii. În plus, destinatarii textului de lege criticat sunt persoane avizate și diligente
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
reglementează statutul. Dispozițiile de lege criticate nu au o formulare neclară, ambiguă și imprevizibilă pentru un cetățean care nu dispune de pregătire juridică, ci, dimpotrivă, îndeplinesc cerințele de claritate, accesibilitate și previzibilitate a legii. În plus, destinatarii textului de lege criticat sunt persoane avizate și diligente, care au obligația de a rămâne la curent cu normele legale în materie. ... 32. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
că legalitatea și temeinicia unei decizii de pensie sunt hotărâte, în final, de către o entitate fără personalitate juridică împotriva unei entități cu personalitate juridică. Această situație răstoarnă principiul de drept potrivit căruia qui potest maius, potest minusqam. Neconstituționalitatea reglementării criticate este și mai evidentă dacă se are în vedere competența casei de pensii sectoriale, prevăzută de art. 88 lit. d) din Legea nr. 223/2015, de a aplica prevederile convențiilor internaționale de asigurări sociale la care România este parte, precum și
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
6. În ceea ce privește art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, susține că sintagma „procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional“ este contrară prevederilor art. 21 alin. (4) din Constituție. În acest sens, arată că textul de lege criticat stabilește că activitatea comisiilor de contestații reprezintă procedură administrativă fără caracter jurisdicțional, însă, în realitate, această procedură are caracter jurisdicțional, deoarece, prin examinarea contestațiilor, comisiile hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale conform art. 98 alin.
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 5 martie 2018, paragraful 60. ... 8. Autorul excepției arată și că textele de lege criticate retroactivează, întrucât trimit la nivelurile de salarizare din anii anteriori. Astfel, se aplică o normă nouă la o situație trecută, facta praeterita, și asta cu atât mai mult cu cât normele juridice/actele normative menționate au avut o acțiune limitată în
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
personalului plătit din fonduri publice care s-au aplicat succesiv începând cu anul 2009, fiecare act normativ nou a retroactivat față de cel anterior și, mai ales, față de primul. ... 9. De asemenea, autorul excepției arată că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) și art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, deoarece, exceptând Legea-cadru nr. 330/2009 și Legea-cadru nr. 284/2010, celelalte acte normative de salarizare anuală emise ulterior nu sunt legi organice. ... 10. Curtea de Apel
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
330/2009 și Legea-cadru nr. 284/2010, celelalte acte normative de salarizare anuală emise ulterior nu sunt legi organice. ... 10. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că cele învederate de autorul excepției nu sunt de natură a demonstra neconstituționalitatea procedurii administrative prealabile reglementate de art. 98 alin. (1) coroborat cu art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015. Astfel, legiuitorul
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
în principiu de mai lungă durată, din fața instanțelor de judecată și numai în situația când nu sunt mulțumiți de hotărârile acestei comisii pot să le supună analizei instanței de judecată. ... 11. Totodată, apreciază că textele din actele de salarizare criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate în cauză. Astfel, arată că pensia militară de stat, reglementată de Legea nr. 223/2015, constituie un tip de pensie mai avantajos decât alte tipuri de pensii, acordate altor categorii profesionale, iar legiuitorul are atribuția de
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea acestor dispoziții de lege, așa cum a fost sesizată. Textele de lege criticate au următoarea redactare: – Art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015: „Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional. “ ; ... – Art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015: „Comisiile de contestații care funcționează în
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
efectelor juridice pe care le produc. Reținând că, raportat la rațiuni ce țin de politica economico-financiară a statului, legiuitorul are libertatea de a reglementa salarizarea în sistemul public, evident cu respectarea prevederilor Constituției, Curtea a constatat că, prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul a urmărit, în esență, garantarea cuantumului drepturilor salariale și evitarea scăderii drepturilor salariale ale personalului bugetar. ... 22. Curtea a arătat că textele de lege criticate nu au semnificația repunerii în vigoare a unor acte normative abrogate și a apreciat
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
apreciază că, neintervenind elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, considerentele și soluția Deciziei nr. 624 din 7 octombrie 2021 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 24. Cât privește susținerea autorului excepției potrivit căreia dispozițiile de lege criticate ar contraveni art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, Curtea apreciază că, raportat la obiectul de reglementare al textelor de lege care constituie obiectul excepției de neconstituționalitate, ce privește salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aceste prevederi constituționale nu
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece se dispune aplicarea imediată de noi exigențe unor persoane care au îndeplinit condițiile legale pentru ocuparea posturilor în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, conform legii vechi. Din perspectiva autoarei excepției de neconstituționalitate, articolele criticate ca fiind neconstituționale încalcă și dispozițiile art. 131 alin. (1) și ale art. 132 alin. (1) din Constituție, prin punerea tuturor procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție în incapacitatea de a mai funcționa la data intrării în vigoare a Ordonanței
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
privire la excepția ridicată. ... 6. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 7. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în structura Ministerului Public, exigență rezultată din art. 1 alin. (3) și art. 131 din Legea fundamentală. Curtea reține că, în acest mod, este justificată și urgența reglementării normei criticate. ... 16. În aceste condiții, Curtea constată că preambulul ordonanței de urgență cuprinde o motivare in extenso a soluțiilor legislative promovate în cuprinsul său, fundamentarea pentru adoptarea normei criticate regăsindu-se în toate acestea, coroborate. Soluția legislativă criticată privește funcționarea în
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
urgența reglementării normei criticate. ... 16. În aceste condiții, Curtea constată că preambulul ordonanței de urgență cuprinde o motivare in extenso a soluțiilor legislative promovate în cuprinsul său, fundamentarea pentru adoptarea normei criticate regăsindu-se în toate acestea, coroborate. Soluția legislativă criticată privește funcționarea în parametri constituționali a justiției, care include și „funcționarea normală a instanțelor judecătorești“ - astfel cum se specifică în preambul, câtă vreme experiența profesională necesară pentru accederea pe diferitele niveluri ierarhice este o garanție pentru îndeplinirea rolului constituțional al
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
ordonanței de urgență, și nicidecum situațiilor juridice constituite sub imperiul vechii legi, respectându-se astfel dispozițiile în vigoare la data constituirii lor. De altfel, Curtea reține că o eventuală retroactivitate a legii ar fi putut fi constatată dacă ipoteza normei criticate ar fi vizat și modificările și completările condițiilor de numire și promovare a procurorilor în cadrul structurilor specializate ori la parchetele imediat superioare, survenite prin intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018. ... 18. Curtea nu poate
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
duratei mandatului în exercitarea unor funcții de conducere de către magistrați. De asemenea, prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012, Curtea a constatat că reglementarea criticată, care stabilea că în anul 2012 alegerile pentru autoritățile administrației publice locale vor avea loc la data alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat, precum și că primarii, președinții consiliilor județene, consilierii locali și consilierii județeni în funcție își exercită mandatul
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
și Justiție, context în care, însă, aceasta apreciază că normele deduse controlului de constituționalitate nu sunt contrare prevederilor Legii fundamentale în raport cu care s-a ridicat excepția. Prin urmare, nu sunt arătate motivele care susțin pretinsa neconstituționalitate a normelor criticate, așadar, nu este o veritabilă excepție de neconstituționalitate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 5 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 37.127/3/2013*, Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă a
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]
-
acestora este garantată, nu constituie o discriminare. Așadar, revine statului atribuția să prevadă prestațiile medicale suportate de propriul sistem de securitate socială, respectiv modalitatea și limitele în care acestea pot fi acordate. ... 8. De asemenea, instanța reține că dispozițiile legale criticate nu par să contravină dispozițiilor art. 22 din Constituție referitoare la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, în contextul în care dreptul la sănătate este reglementat și garantat în condițiile Legii nr. 95/2006. Tot în acest context
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]
-
excepției de neconstituționalitate. ... 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]
-
contrarietate existente între cele două texte. Motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. ... 18. Analizând îndeplinirea acestor cerințe, Curtea observă că textul criticat este reprezentat de prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, iar temeiurile de referință pentru contestarea legitimității constituționale a prevederilor ce fac obiectul sesizării sunt cele cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 22
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]
-
16 - Egalitatea în drepturi, art. 22 - Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și art. 44 - Dreptul de proprietate privată. ... 19. Însă, în ceea ce privește motivarea excepției de neconstituționalitate și arătarea elementelor de contrarietate existente între textele criticate și cele constituționale de referință, Curtea constată că, în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său prin care să se susțină răsturnarea prezumției de constituționalitate a textului criticat, ci, dimpotrivă, se arătă că prevederile art.
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]