703 matches
-
37 Bl. D. Camil Ressu - nr. 39 - 43 Bl. D. Camil Ressu - nr. 45 - 49 Bl. D. Camil Ressu - nr. 51 Str. Câmpia Libertății - nr. 64 - 66; Str. Călușarilor Str. Chiciurei Ale. Coconi Str. Constantin C. Nottara Int. Cortinei Str. Crivățului Int. Detașamentului Str. Discului Str. Doliei Str. Drumeagului Str. Drumețului Str. Eșarfei Int. Eufrosina Popescu Str. Eufrosina Popescu - nr. 54 - 74 Ale. Florin Ciungan Ale. Fuiorului - nr. 1 - 9; Ale. Fuiorului - nr. 2 - 10 Ale. Gura Câlnăului Ale. Ianca Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Gării Cățelu - nr. 100 - 140 Șos. Gării Cățelu - nr. 2 - 98 Str. Gheorghe Doja Str. Gheorghe Pană Ale. Giurgeni Str. Gologanului Str. Grindeiului Str. Grota Lacurilor Drm. Gura Arieșului Drm. Gura Bădicului Drm. Gura Caliței Drm. Gura Călmățui Drm. Gura Crivățului Drm. Gura Făgetului Drm. Gura Gârliței Str. Gura Ialomiței - nr. 1 - 9 Str. Gura Ialomiței - nr. 2 - 10 Str. Gura Ialomiței - nr. 12 - 26 Drm. Gura Putnei Drm. Gura Racului Drm. Gura Sărații Drm. Gura Siriului Drm. Gura Solcii Drm
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Chiper Ion Iuliana-Laura; 12. domnului agent șef principal de poliție Ciobanu Gheorghe Floricel; 13. domnului agent șef principal de poliție Coman Florea Ion; 14. domnului agent șef principal de poliție Constantin Stan Marian; 15. domnului agent șef principal de poliție Crivăț Mogoș Dănuț; 16. domnului agent șef principal de poliție Dascălu Ștefan Dumitru; 17. domnului agent șef principal de poliție Degeratu Marin Gheorghe; 18. doamnei agent șef principal de poliție Dorobanțu Niculae Elena; 19. doamnei agent șef principal de poliție Dumitru
DECRET nr. 10 din 12 ianuarie 2016 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268234_a_269563]
-
fiecare an în februarie iarna de ziua mea sufletul intră-n vibrații un uter frumos deasupra mormintelor goale încerc mereu să privesc dincolo de marginea trupului doar amintirile care te locuiesc invers pixelii era noaptea de februarie iarna ningea bătea crivățul dinspre răsărit steaua roșie bucile ei zdravene străluceau printre ostrețe ceasloave călimări și parastase mama voia să nu mai nască îi venise sorocul mugea și se ruga ca o sfântă în ieslele putrede aici LINIȘTE pacea noroadelor înfrățite singuri cu
pixelii leana bădălana și păcala făgețelului by Petruț Pârvescu () [Corola-website/Imaginative/2651_a_3976]
-
aflat în apropierea râului. Clima este mai ales continentală, media fiind de 92 de zile de îngheț pe an (16 zile cu temperaturi sub -10 °C), dar și cu 92 de zile de vară, calde și secetoase. Vânturile locale includ Crivățul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) și Austrul, vânt care bate dinspre sud-vest și aduce vara aer uscat și cald și iarna conduce la ridicarea temperaturii. Temperaturile medii, minime și maxime lunare înregistrate în
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
la 10 august 1951. Calculele de specialitate arată că municipiul Călărași beneficiază de un potențial caloric ridicat, a cărui valoare ajunge la 125 kcal/cm2. În ceea ce privește vânturile, zona în care se află localizat orașul este sub influența celor de nord-est (Crivățul), a celor de sud-est (Austrul) și a celor de sud (Băltărețul). Vânturile reci accentuează frigul în lunile de iarnă, iar cele secetoase (Austrul în special) intensifică arșița și uscăciunea din timpul verii. Legat de frecvența și intensitatea vânturilor, stația meteorologică
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
-28,6 grade Celsius. În timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de peste 10 grade C. Repartiția anuală a precipitațiilor este neuniformă, cele mai mari cantități de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse. Vântul predominant este Crivățul, care reprezintă 29% din frecvența anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este Austrul, cel din sud, cu o frecvență de 16%, bate mai mult vara și este destul de uscat. Pe teritoriul județului mai bate un vânt mai puțin cunoscut
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
o tendință generală de îmbunătățire a calității solurilor, dar și de degradare pe anumite suprafețe. Reducerea calității solurilor se datorează accelerării proceselor de pseudogleidizare activă. Clima este temperat-continentală cu influențe baltice. Sectorul predominant de influență climatică este continental, cu frecvența crivățului în perioada iernii. Pe teritoriul municipiului Rădăuți se fac resimțite influențele climatice scandinavo-baltice, cu circulația maselor de aer polare în anotimpul rece. Temperatura medie anuală oscilează între 6 °C și 8 °C, cu temperatura maximă de 32 °C în luna
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
este iunie (70,2 mm), media anuală a precipitațiilor fiind de 456 mm. Cantitatea maximă de precipitații la Slobozia în 24 de ore a fost de 69,8 mm și s-a înregistrat la 20 august 1949. Vânturile predominante sunt crivățul iarna și vara băltărețul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Slobozia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,02%), cu o minoritate de romi (2
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
coborând pantele împădurite în șopotul pâraielor până în vatra satului. Lunca Obrejii cu vârful Dâlmii la răsărit, Colnicul de Jos cu Culmea Runcului la apus și Priporul la miazăzi, stau ca niște diguri uriașe și-l înconjoară, scutindu-l de bătaia Crivățului ce se avântă cu furie de pe Vârful Țarcu. Despre istoricul satului Borlova se vorbește în "Istoria românilor din Banat între anii 1600-1800" scrisă de Nicolae Stoica de Hațeg, în "Istoria Banatului de Severin" și în "Cronica" părintelui Elisei Dragalina. În
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
Argeșului, la confluența celor două râuri, la limita cu regiunea Silistra din Bulgaria. Este traversată de șoseaua națională DN41, care leagă Oltenița de Giurgiu. La Chirnogi, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ411, care duce spre nord-vest la Radovanu, Crivăț și mai departe în județul Giurgiu la Hotarele (unde se termină în DN5A. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chirnogi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
Crivăț (denumită în trecut și Crivețile) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în extremitatea de vest a județului, la limita cu județul Giurgiu, pe malul drept al
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]
-
Este traversată de șoseaua județeană DJ411, care o leagă spre vest în județul Giurgiu de Hotarele (unde se termină în DN5A) și spre sud-est de Radovanu și Chirnogi (unde se termină în DN41. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crivăț se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,48%), cu o minoritate de romi (4,28%). Pentru 4,1% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]
-
revenit raionului Oltenița din regiunea București, după care, în 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat, ea fiind atunci desființată, satul ei trecând la comuna Budești. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Budești (împreună cu satul Crivăț) la județul Călărași. Comuna Budești a devenit oraș în 1989, iar comuna Crivăț a fost reînființată în iunie 2006, când satul Crivăț s-a desprins pentru a forma din nou o comună de sine stătătoare. Două obiective din comuna Crivăț
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]
-
județul Ilfov, reînființat, ea fiind atunci desființată, satul ei trecând la comuna Budești. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Budești (împreună cu satul Crivăț) la județul Călărași. Comuna Budești a devenit oraș în 1989, iar comuna Crivăț a fost reînființată în iunie 2006, când satul Crivăț s-a desprins pentru a forma din nou o comună de sine stătătoare. Două obiective din comuna Crivăț sunt înscrise în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]
-
trecând la comuna Budești. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Budești (împreună cu satul Crivăț) la județul Călărași. Comuna Budești a devenit oraș în 1989, iar comuna Crivăț a fost reînființată în iunie 2006, când satul Crivăț s-a desprins pentru a forma din nou o comună de sine stătătoare. Două obiective din comuna Crivăț sunt înscrise în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat la 1
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]
-
Crivăț) la județul Călărași. Comuna Budești a devenit oraș în 1989, iar comuna Crivăț a fost reînființată în iunie 2006, când satul Crivăț s-a desprins pentru a forma din nou o comună de sine stătătoare. Două obiective din comuna Crivăț sunt înscrise în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat la 1 km vest de lacul Bondoc în punctul „Islaz”, și cuprinde urmele unei așezări datând din secolele al IV
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]
-
județul Călărași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat la 1 km vest de lacul Bondoc în punctul „Islaz”, și cuprinde urmele unei așezări datând din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n. Celălalt, dintre Crivăț și Budești, construit la începutul secolului al XX-lea, este clasificat ca monument de arhitectură.
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]
-
care leagă Slobozia (7 km) de Buzău (84 km). Climatul este continental de stepă, cu veri călduroase (temperatura medie 22-23 °C) și diferențe mari de la zi la noapte. Iernile sunt relativ reci, vânturile sunt predominente iarna dinspre nord-est, caracteristic fiind Crivățul. Temperatura medie anuală este de 10,5-11 °C precipitațiile medii însumează 450-500 mm/an. Nebulozitatea este redusă în timpul verii, cu o medie de de peste 125 zile senine în timpul anului. Structura geologică aparține depozitelor cuaternare, predominând loessul. În ce privește flora și fauna
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
mai mari cantități căzând în luna iunie (60 - 70 ml/m, în medie), iar cele mai mici în lunile februarie - martie (20 - 25 ml/m, în medie). Vânturile sunt neregulate, bătând frecvent dinspre nord-vest, nord, sud-est și vest. Uneori suflă crivățul, mai ales iarna, cu viteze ce ating 30 - 35 m/sec., aducând zăpadă, furtuni de zăpadă și ger, și sporadic vara, aducând un aer fierbinte și uscat din răsărit. Rețeaua hidrografică din zonă este alcătuită din râul Bahlui, pârâul Bahluieț
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Mănești este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Băltița, Coada Izvorului, Gura Crivățului, Mănești (reședința) și Zalhanaua. Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Dâmbovița, într-o zonă de câmpie, pe malul drept al Prahovei. Este traversată de șoseaua județeană DJ101A care o leagă spre nord de Filipeștii de Târg
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
adventiști de ziua a șaptea (2,05%). Pentru 3,41% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se afla în plasa Filipești a județului Prahova, fiind formată din cătunele Mănești, Coada Izvorului, Gura Crivățului și Comănacul, totalizând 1028 de locuitori. Avea o școală cu 74 de elevi (din care 9 fete) și 3 biserici — două în Mănești și una în Coada Izvorului. În această comună se afla castelul lui Teodor Văcărescu. Anuarul Socec din
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
Mănești și una în Coada Izvorului. În această comună se afla castelul lui Teodor Văcărescu. Anuarul Socec din 1924 o consemnează în plasa Târgșorul a aceluiași județ, cu o populație de 2075 de locuitori, în satele Mănești, Coada Izvorului, Gura Crivățului și Zalhanaua (ultimul preluat de la comuna Vlădeni-Mărgineni). În 1931, satul Zalhanaua a fost atașat comunei Brătășanca, în vreme ce satele Coada Izvorului și Gura Crivățului au format o comună de sine stătătoare, comuna Coada Izvorului. În perioada interbelică, comuna a trecut la
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
Târgșorul a aceluiași județ, cu o populație de 2075 de locuitori, în satele Mănești, Coada Izvorului, Gura Crivățului și Zalhanaua (ultimul preluat de la comuna Vlădeni-Mărgineni). În 1931, satul Zalhanaua a fost atașat comunei Brătășanca, în vreme ce satele Coada Izvorului și Gura Crivățului au format o comună de sine stătătoare, comuna Coada Izvorului. În perioada interbelică, comuna a trecut la plasa Ploiești a aceluiași județ, apoi în 1950 la raionul Ploiești din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. În 1968
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
nu erau pregătiți pentru a colecta integral o asemenea cantitate de petrol brusc eliberată, deseori izbucnind și incendii devastatoare. Topoclimatul acestui sector în care se află Scorțeni are un caracter de adăpost, atât față de circulația vestică, cât și față de pătrunderea crivățului din nord-est. Bat vânturi cu caracter de foehn. Temperatura medie multianuală este +9,5 °C. Maxima pozitivă a verii a fost de +37,1 °C înregistrată în luna iulie a anului 2000, iar valoarea minima de -21 °C, în luna
Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/301726_a_303055]