2,383 matches
-
peste 100 de ani va fi cunoscută ca cea mai renumită în sud-vestul (actual) județului Dolj. Necunoscându-se ctitorul, documentele au evidențiat pe Dobromir din Runcu, mare ban al Craiovei, pentru dania către mănăstire, dar și pe Dragomir din Plăviceni, ctitor al altei mănăstiri, din lemn, construită alături. Prima mențiune documentară privind localitatea Lipovu este datată 4 octombrie 1569 în vremea lui Alexandru Voievod: „Dă domnia mea această poruncă cinstitului și primului sfetnic al domniei mele Dobromir, mare ban al Craiovei
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
Împărați Constantin și Elena", împărăteasa Elena a Bizanțului fiind cea care a construit pentru prima dată o biserică de plan rotund, deasupra mormântului lui Iisus Hristos de la Ierusalim. Hramul inițial al bisericii (Sf. Constantin și Elena), în afară de legătura cu numele ctitorului, era o trimitere către ctitorii Bisericii Sfântului Mormânt de la Ierusalim. În Diata marelui logofăt Constantin Balș din 30 ianuarie 1822, publicată în “Uricariul”, XI, p. 337-359, boierul lăsa suma de 1.000 de lei pentru a fi trimisă, cu pomelnic
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
Elena a Bizanțului fiind cea care a construit pentru prima dată o biserică de plan rotund, deasupra mormântului lui Iisus Hristos de la Ierusalim. Hramul inițial al bisericii (Sf. Constantin și Elena), în afară de legătura cu numele ctitorului, era o trimitere către ctitorii Bisericii Sfântului Mormânt de la Ierusalim. În Diata marelui logofăt Constantin Balș din 30 ianuarie 1822, publicată în “Uricariul”, XI, p. 337-359, boierul lăsa suma de 1.000 de lei pentru a fi trimisă, cu pomelnic, la Sf. Mormânt, devenind astfel
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
Bisericii Sfântului Mormânt de la Ierusalim. În Diata marelui logofăt Constantin Balș din 30 ianuarie 1822, publicată în “Uricariul”, XI, p. 337-359, boierul lăsa suma de 1.000 de lei pentru a fi trimisă, cu pomelnic, la Sf. Mormânt, devenind astfel ctitor al Bisericii Sf. Mormânt. Mult timp s-a crezut că pisania originală a bisericii a fost pierdută, dar ea a fost descoperită în 1924, sub pardoseala bisericii. Pisania se află amplasată în prezent deasupra intrării în bisericii și conține următorul
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
cu binecredincioasa sa soție, Ana, unul trăgându-se din neamul lui Balș, cealaltă din al lui Catargiu, amândoi boieri de neam mare, ca prin rugăciunile sfinte ale Sfinților, să apară cu credință vrednici sprijinitori”". Găsirea pisaniei a dus la aflarea ctitorilor bisericii: marele logofăt Constantin Balș și soția sa, Ana (din familia Catargi). Ctitorul bisericii, Constantin Balș "Ciuntul" (n. 2 iunie 1744 - d. 1828, Dresda), era fiul logofătului Lupu Balș (1691-1782) și a îndeplinit următoarele demnități: medelnicer (1768), stolnic (1772), clucer
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
din al lui Catargiu, amândoi boieri de neam mare, ca prin rugăciunile sfinte ale Sfinților, să apară cu credință vrednici sprijinitori”". Găsirea pisaniei a dus la aflarea ctitorilor bisericii: marele logofăt Constantin Balș și soția sa, Ana (din familia Catargi). Ctitorul bisericii, Constantin Balș "Ciuntul" (n. 2 iunie 1744 - d. 1828, Dresda), era fiul logofătului Lupu Balș (1691-1782) și a îndeplinit următoarele demnități: medelnicer (1768), stolnic (1772), clucer (1782), ban (1783), vornic (1790) și logofăt (1800-1814). El a fost căsătorit de
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
de lei la Sfântul Mormânt și 500 de lei la Muntele Sinai, pentru pomenirea numelui său. Din cauza faptului că inscripția nu este datată, nu se știe când a fost construită biserica, perioada clădirii sale putându-se încadra cronologic doar pe seama ctitorului. Istoricul Nicolae Stoicescu afirma că biserica ar fi fost rezidită în 1802, bazându-se pe o inscripție grecească din 1802 publicată în "Revista istorică" din 1925 (la pagina 228) și tradusă în "Revista istorică" din 1933 (la pagina 203). Cercetătorul
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
șase ani de prigoană comunistă, într-o groapă aflată la rădăcina unui brad. Inițial pe locul actualei mănăstiri a fost un schit cu hramul "Nașterea Maicii Domnului". Piatra de temelie a fost pusă în anul 1933 de catre preotul Iosif Achirilei, ctitorul acestui așezământ, pe locul proprietății familiei sale. Mormântul său se află astăzi în naosul bisericii mari acoperit de o lespede de marmură. Schitul a fost sfințit la 8 septembrie 1933, de către Mitropolitul Bucovinei, Nectarie Cotlarciuc. Prin Decretul 410/1959 schitul
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
satul Uiești, azi situat pe raza comunei Bucșani,județul Giurgiu, așa cum rezulta din inscripția care se află pe peretele de la intrarea în biserică: ACEST SFÂNT LOCAȘ DIN SATUL UIEȘTI - VLAȘCA CĂRUIA NU I SE CUNOAȘTE NICI ANUL ZIDIRII, NICI NUMELE CTITORULUI, A FOST REPARATĂ ÎN ANUL 1937, ADĂUGÂNDU-I-SE PRIDVORUL DE LA INTRARE ȘI SFINȚINDU-SE DIN NOU LA 27 FEBRUARIE 1938. LUCRĂRILE S-AU EXECUTAT DUPĂ PLANURILE ARHITECTULUI PAUL SMĂRĂNDESCU, CU CHELTUIALA LUI ȘI A SOȚIEI SALE ELISABETA, NĂSCUTĂ C.P.
Paul Smărăndescu () [Corola-website/Science/319272_a_320601]
-
-șef al Ministerului de Interne. A făcut mai multe călătorii de studii în străinătate, astfel: O listă aproape completă a lucrărilor proiectate de arhitectul : ACEST SFÂNT LOCAȘ DIN SATUL UIEȘTI-VLAȘCA CĂRUIA NU I SE CUNOAȘTE NICI ANUL ZIDIRII, NICI NUMELE CTITORULUI, A FOST REPARATĂ ÎN ANUL 1937, ADĂUGÂNDU-I-SE PRIDVORUL DE LA INTRARE ȘI SFINȚINDU-SE DIN NOU LA 27 FEBRUARIE 1938. LUCRĂRIRE S-AU EXECUTAT DUPĂ PLANUTILE ARHITECTULUI PAUL SMĂRĂNDESCU, CU CHELTUIALA LUI ȘI A SOȚIEI SALE ELISABETA, NĂSCUTĂ C.
Paul Smărăndescu () [Corola-website/Science/319272_a_320601]
-
pe perioada domniei lui vasală Imperiului Otoman. Neagoe Basarab a făcut donații generoase mănăstirilor ortodoxe (în Țara Românească și în toate țările din Balcani). În timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeș, în jurul căreia s-a născut legenda Meșterului Manole. Este ctitorul complexului monahal și al bisericii monument din Curtea de Argeș (1517). Pe lângă multe alte ctitorii a reedificat biserica de la Argeș care era căzută în ruină "ca sa nu fie spre batjocură limbilor străine" Reprezentările de pe fațade exterioară a bisericii prevestesc - înainte de apariția reformei
Neagoe Basarab () [Corola-website/Science/297451_a_298780]
-
pe locul celei vechi în perioada 1855-1857. Ea a fost construită tot din lemn și era mai încăpătoarea decât cea veche. O contribuție importantă la construirea acestei biserici a avut-o Ioniță Dominte Șalvariu din Fundu Moldovei, acesta fiind considerat ctitor atât în decretul de sfințire din 1858, cât și în Șematismul Arhiepiscopiei Cernăuților din 1908. Pe lângă acesta, au contribuit în măsură mai mică și enoriașii Parohiei „Nașterea Maicii Domnului”. Printre aceștia, s-a remarcat enoriașul Elie Popescu-Dorneanul și soția sa
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
de florini. Biserica a fost sfințită la 5 mai 1858, de sărbătoarea Sf. Mucenițe Irina, de către arhimandritul Artemon Bortnic, starețul Mănăstirii Putna și trimis al episcopului Eugenie Hacman al Bucovinei. În decretul de sfințire este menționat Ioniță Dominte Șalvariu drept ctitor al lăcașului de cult, fiind evidențiată și activitatea unor parohieni. În timpul păstoririi preotului Nicolai Prodanciuc (1868-1900) s-a construit o casă parohială pe un teren cumpărat de la Paraschiva, văduva lui Vasile Tiță Corlățan, s-au efectuat reparații ale bisericii, s-
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
Moaștele au fost aduse în Biserică Sfanțul Silvestru la data de 3 noiembrie 2002. Slujitorii sfanțului lăcaș în perioada 1732-1963 sunt menționați în pomelnicul bisericii: Lungimea bisericii reconstruite la 1907 depășește 25 de metri, pronaosul fiind extins peste mormintele primilor ctitori. Peste pronaos se află două turnuri cu tambur răsucit, după modelul turlelor mănăstirii Curtea de Argeș. Deasupra naosului se înalță turla principala. Pictură este realizată în stil neo-bizantin cu multe ornamente și decorații florale de către maestrul Costin Petrescu. Catapeteasma, desi făcută în
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
Biserica "Sf. Nicolae" din Țigănești este o biserică ortodoxă construită în jurul anului 1841 în satul Țigănești (comuna Munteni, județul Galați). Ctitorul bisericii este considerat a fi marele logofăt și poet Costache Conachi (1777-1849), proprietarul moșiei Țigănești (unde avea și un conac) și unul dintre cei mai bogați boieri din Principatul Moldovei. Edificiul se află în cimitirul satului. În secolul al XVIII
Biserica Sfântul Nicolae din Țigănești () [Corola-website/Science/324003_a_325332]
-
mai vechi, lăcașul ar fi ctitorira domnească a lui Constantin Brâncoveanu și a soției sale Maria, de la anul 7202 al erei bizantine. Conform pisaniei, biserica a fost refăcută din temelii între anii 1883-1887, prin primarul Nicolae Poenaru și mulți alți ctitori locali. Se remarcă drept una dintre cele mai ambițioase și îndrăznețe biserici de lemn din Oltenia prin planul treflat și dimensiunile mari, chiar unică pentru această regiune în modelul adoptat. Ridicată într-un sat de foști clăcași, împropietăriți prin reforma
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
cât și prin Stăruința lor, fiind Arhitect ...: Istrătoiu Costandin, Popa Dinca, Mărin Sandu, Tâmplar Mărin Predescu, Pictor I. P. Leulanu, sau ânpodobit și ânfrumusețat după cum să vede spre pomenire ân Veci. Dumnedzeu să le primească Prinoasele. Anul 1887 Mai 19”". Între ctitorii bisericii se remarcă soții Poenaru, pictați în interior, în dreapta intrării, dar și mulți alți localnici, practic întreaga elită locală, și chiar contribuitori din localitățile vecine. După terminarea bisericii noi de zid, de la șosea, în 1937, biserica de lemn a devenit
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
păstrată la interior, opera pictorului călător Ioan P. Leuleanu, marchează de asemenea o delimitare clară față de tradiția bizantină. Pictată într-o manieră neoclasică, se remarcă îndeosebi prin efortul de a reda cât mai natural figurile umane. Este de reținut tabloul ctitorilor de la intrare, în veșmintele lor tradiționale pline de detalii și farmec. De asemenea, tabloul lui Iisus în glorie, "„biruitorul morții și al păcatului”", din centrul bolții naosului, înconjurat de cei patru evangheliști pictați pe pandantivi.
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
bisericii doamnei Maria. Nu se cunosc nici un fel de detalii cu privire la dimensiunile sau aspectul bisericii. Construcția bisericii datează probabil de la mijlocul secolului al XVI-lea fără a se putea preciza anul din lipsa documentelor sau a pisaniei. De altfel nici ctitorii nu sunt bine cunoscuți. Despre Stana se știe că a fost fiica voievodului Mircea Ciobanu și soție a marelui vornic Ivan Norocea, personaj marcant al perioadei și mare feudal. Despre doamna Maria doar se presupune că ar fi prima soție
Biserica Doamnei Maria și a Doamnei Stana din București () [Corola-website/Science/302068_a_303397]
-
a monumentelor istorice, LMI 2004: . O biserică de lemn mai veche a fost ridicată în locul „Munteni”, probabil cea ridicată de Antonie, egumenul mănăstirii Bistrița, în anul 1751. Pe o evanghelie, ce aparținuse bisericii din Grușetu, se păstrează o însemnare a ctitorului, care amintește că "„la biserica cea din lemn de la satul Costești, fiind și noi ctitori acolo la leat 7259; iar cine s-ar ispiti a o înstrăina de la această sfântă biserică, să aibă a se judeca cu Maica Precista. Antonie
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
de zidărie au fost executate de o echipă condusă de un anume Căsăndroiu din Tata. Biserică a fost ridicată pe terenul donat de Ana Nic. Anghelescu situat la marginea drumului de creastă cunoscut sub numele de Plaiul Domnesc. În rândul ctitorilor locașului mai sunt incluși: Nicolae Rujan, învățător din Brebu, Moise N. Ene, Ion Ghiță Manea, Ion Cristoiu, Spiridon Arzoiu zis Zărnescu și Grigore Grigorescu. Sfântul locaș a fost construit sub formă de navă, fiind compartimentat conform canoanelor obișnuite: Altar, Naos
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
Mănăstirea Galata este ctitorie a lui Petru Șchiopul (1583-1584). Prima biserică a mănăstirii s-a ruinat la puțin timp după ridicare, astfel încât ctitorul a hotărât ridicarea unei a doua biserici pe un deal ce domină valea râului Nicolina, la sud de Iași, în 1583. În ceea ce privește numele, unii istorici cred că acesta vine de la numele cartierului Galata din Constantinopol (azi Istanbul). Numele provine de la
Alabala by Inst. BUGALETE FELICIA () [Corola-journal/Imaginative/573_a_711]
-
aduse din țara temelia schitului Prodromul,biserica și trei corpuri de chilii,care se ruinaseră aproape cu desăvârșire.În anul 1860,biserica a fost sfințită de arhiereul român Isaia Vicol,episcop de Roman.Apoi ,ieroschiomonahul Nifon,numit pe drept cuvânt ctitorul schitului,adună în jurul lui până la 60 de călugări, care se nevoiau la Muntele Athos,punând bazele celui mai mare schit românesc de acolo,cunoscut până astăzi ca schitul românesc "Prodromul". Între anii 1852-1866,în timpul lucrărilor de ridicare a schitului "Prodromul
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
distanță egală între Sibiu, Rm. Vâlcea și Curtea de Argeș, Atestata în 1233, într-un document din colecția Hurmuzaki. Pământ străvechi de locuire dacica, pe cetățile cărora s-au ridicat cnezatele lui Seneslau, apoi a lui Tihomir, tatăl lui Basarab apoi Basarab, ctitorul țării dintre Carpați și Dunăre. Aici, în apropiere de Perișani, într-un clește de stânci, a fost Posada înfrângerii lui Carol Robert d'Anjou, de către Basarab Întemeietorul, pecetluindu-se în 1330 ființă Munteniei și implicit libertatea Loviștei. În această "țara
Țara Loviștei () [Corola-website/Science/309614_a_310943]
-
domniei voievodului Vasile Lupu (1634-1653). Nu se cunoaște anul exact al zidirii acestui lăcaș de cult, dar prezența unei pietre de mormânt datată în 1649 atestă faptul că biserica era finalizată la acea dată. Istoricul Nicolae Stoicescu îl consideră drept ctitor al acestei biserici pe marele paharnic (vel ceașnic) Gheorghe Coci, fratele domnitorului, care a fost proprietarul moșiei Bozieni. Un argument în favoarea aceste ipoteze este faptul că soția marelui ceașnic Gheorghe Coci, răposată în 1649, a fost înmormântată în această biserică
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]