1,003 matches
-
Dimitrie 1680 Martie 7 - este amintită ctitoria lui Badea Bălăceanul conte al Sacrului Imperiu Roman (de Națiune Germană), Matei Bălăceanul și Constantin aga Bălăceanul. Bisericii i se spune "„Biserica de jurământ Sfeti Dimitrie”". Nu se arată de când ori cine a ctitorit biserica, dar este clar că fusese ridicată anterior acestei date, poate chiar ante 1652. 1692 Februarie 13 - biserica e pomenită într-un act de vânzare-cumpărare. Locul tranzacționat era situat "„lăngă biserica unde iaste hramul lui sfeti Dimitrie"” C "Reconstituirea ipotetică
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
, se află în cătunul Piscu Calului din localitatea Morărești, comuna Morărești, județul Argeș. Poartă hramul „Sf. Treime” și este datată de anul 1832, incizat la intrare. Prin trăsăturile ei caracteristice se înscrie în seria de biserici de lemn ctitorite pe domeniul Mănăstirii Cotmenei, la cumpăna secolelor 18 și 19, precum bisericile de lemn din Bărbălani, Valea Cucii, Cârcești, Drăguțești. Se distinge prin structura de bună calitate, bine păstrată, portal, funie mediană și elemente decorative de interes la pridvor, sub
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
un ansamblu valoros, amplasat în mijlocul comunității. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Catagrafiile de la 1808 și 1824 vorbesc despre o veche biserică de lemn în Piscu Calului, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, pe moșia Mănăstirii Cotmeana, ctitorită de Constantin Drăguț, administratorul mănăstirii. Tradiția susține că aceasta a fost adusă înainte de anul 1800 din Uda, unde a fost construită în 1715 de ctitorul Mihai Tureacu. Se cunoaște o cruce sculptată datată din anul "„7300 oct[ombrie] 20”" al
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Dolheștii Mari este o biserică ctitorită în secolul al XV-lea (anterior anului 1481) de hatmanul Șendrea sau de înaintașii săi în satul Dolheștii Mari din comuna Dolhești (județul Suceava). Ea se află situată la o distanță de 15 km est de municipiul Fălticeni, pe drumul
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Balș, renumit istoric de artă, îl consideră singurul exemplar de sculptură armenească în arhitectura bisericească din secolele XIV-XVI. Arhimandritul dr. Zareh Baronian îl consideră opera unui pietrar armean rătăcit printre pietrarii poloni, germani sau sași care lucrau la ridicarea bisericilor ctitorite de voievozii și boierii moldoveni. Fereastra din peretele nordic al naosului și corespondenta ei din peretele sudic, ca și cea din absida altarului, au fost lărgite și alungite, având în prezent formă semicirculară. Cu prilejul lărgirii s-au distrus și
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
le-a încurcat sexele; el trebuia să fi fost femeie." Conspirația a fost apoi descoperită și Ana a fost forțată să renunțe la proprietăți și la statutul imperial pe care îl deținea, fiind apoi exilată la o mânăstire din Kecharitomene, ctitorită de mama sa. Mama Anei, Irina și sora sa Eudochia au fugit impreună cu ea. În mod ironic, Nicefor a rămas în palatul imperial și a devenit cu timpul unul dintre cei mai apropiați consilieri ai împăratului Ioan. În claustrare
Ana Comnena () [Corola-website/Science/308761_a_310090]
-
Pîntea și al Malinei (n. Costan), s-a născut în satul lăpușean Măgoaja (astăzi în județul Cluj, pe granița sudică a actualului județ Maramureș), într-o famile de nobili din care a făcut parte și Ioan Cupșa, care în 1681, ctitorind mănăstirea Nicula din județul Cluj, dăruiește călugărilor celebra icoana a Maicii Domnului care plânge. Pe domeniile aceleiași familii Cupșa s-a întemeiat actuala comună Cupșeni din județul Maramureș. În timpul împăratului Leopold I, obligațiile fiscale și militare introduse de stăpânirea austriacă
Pintea Viteazul () [Corola-website/Science/300052_a_301381]
-
Ideea de a ctitori bolnița „Sf. Spiridon” aparține lui Ștefan Bosie în 1743, cu banii primilor donatori numiți epitropi: A.V. Kogălniceanu, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul. În 1754 este ctitorită Biserica Sf. Spiridon din Iași și în jurul ei o bolniță pentru 30-40 bolnavi
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
Ideea de a ctitori bolnița „Sf. Spiridon” aparține lui Ștefan Bosie în 1743, cu banii primilor donatori numiți epitropi: A.V. Kogălniceanu, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul. În 1754 este ctitorită Biserica Sf. Spiridon din Iași și în jurul ei o bolniță pentru 30-40 bolnavi. În 18 iulie 1755 Matei Ghica recunoaște Epitropia „Sf. Spiridon”, prima atestare documentară aparținând domnitorului Cehan Racoviță în 1 ianuarie 1757 "hrisovul" de înființare și organizare a
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
județul Botoșani, Moldova, România. Biserica din satul Corjăuți, parohia Hilișeu-Crișan a fost construită în anul 1813 în următoarele împrejurări: între anii 1811-1813, Ioniță Bașotă ridică în satul Pomîrla, unde își avea conacul, o biserică nouă din zid. Bisericuța din lemn, ctitorită de C. Bașotă, este cerută de locuitorii satelor Corjăuți și Hliboca, ambele situație pe moșia Bașotă. Iscându-se ceartă între aceste două sate cu privire la biserica de lemn, proprietarul de atunci Ioniță Bașotă, are cuvânt hotărâtor și poruncește ca de îndată
Corjăuți, Botoșani () [Corola-website/Science/300904_a_302233]
-
de meridian sau continet, în februarie 2011 face o donație de 4000 de volume de carte nouă pentru prima biblioteca românească din Canada la Montreal. Pe 24 iunie 2011, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, prin demersul direct al directorului Ardelean, ctitorește o nouă bibliotecă la Mănăstirea Scărișoara Nouă din jud. Satu Mare.
Teodor Ardelean () [Corola-website/Science/305319_a_306648]
-
Mănăstirea Dragomirna este menționată pentru prima dată într-un document din 4 septembrie 1605 prin care a primit danii de la marele logofăt Lupu Stroici. Într-un document din 20 august 1616 se menționează faptul că biserica cea mică a fost ctitorită de mitropolitul Anastasie Crimcovici, de marele logofăt Lupu Stroici și de soția lui, Pascalina. Urmașii logofătului Stroici menționau la 22 august 1641 că mănăstirea a fost construită de Lupu Stroici și de mitropolitul Anastasie Crimca. Mitropolitul Petru Movilă a afirmat
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
împreună cu Antim Ivireanul au înființat la 1705 prima tipografie în limbă română (Mănăstirea Hurezu), Radu cel Mare și Matei Basarab(Mănăstirea Govora). De asemeni biserica „Buna Vestire” din municipiul Râmnicu Vâlcea, din fosta cetate a lui Mircea cel Bătrân, este ctitorită de domnitorul Mircea Ciobanul (1545 -1552, 1553 - 1554, 1558 -1559). Unice în întregul pesaj al "arhitecturii medivale românești" sunt cele două "cule" (case boierești), prima construită la 1516 de "Nan Paharnicul" și a doua la 1812 de Gheorghe Măldărescu, în
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
școala tehnică de maiștri, și 3 scoli postliceale). Învățământul superior este reprezentat prin Facultatea de Inginerie Hunedoara din 1970, iar în 2010 s-au aniversat 40 de ani de învățământ superior hunedorean. - Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae, monument istoric categoria A, ctitorită la 1458, - Catedrala ortodoxă Sfinții Împărați Constantin și Elena, monument de arhitectură categoria B, ctitorită la 1947, - Biserica ortodoxă Strei, la 10 Km. - Mănăstirea Prislop la 20 Km. spre Hațeg - Biserica de lemn de la Almașu Mic la 5 Km. - Biserica
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
Inginerie Hunedoara din 1970, iar în 2010 s-au aniversat 40 de ani de învățământ superior hunedorean. - Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae, monument istoric categoria A, ctitorită la 1458, - Catedrala ortodoxă Sfinții Împărați Constantin și Elena, monument de arhitectură categoria B, ctitorită la 1947, - Biserica ortodoxă Strei, la 10 Km. - Mănăstirea Prislop la 20 Km. spre Hațeg - Biserica de lemn de la Almașu Mic la 5 Km. - Biserica reformată Sfânta Fecioară din Sântămărie Orlea - Biserica cetății COLȚ - Biserica din Densuș, ce este un
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
pro-saxonă nu a fost acceptată de fratele lui Venceslau, Boleslau, și se presupune că aceste neînțelegeri au fost motivul principal al asasinării lui Venceslau la 28 septembrie 929. Prințul a fost îngropat în Rotonda Sfântului Vit, biserica pe care o ctitorise în timpul vieții, aflată pe locul în care se înalță azi Capela Sfântului Venceslau din Catedrala Sfântului Vit. După câțiva ani, Venceslau a fost canonizat și a devenit cel mai iubit sfânt protector al Boemiei. El este „Bunul rege Venceslau” din
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
vecin cu "Staré Město" - Orașul Vechi. Carol a reconstruit Castelul Praga și Vyšehradul, a reconstruit unul dintre podurile ruinate de pe Vltava, care poartă azi numele său - Podul Carol. Tot în timpul domniei sale a început construirea Catedralei Sfântul Vit și au fost ctitorite numeroase alte biserici mai mici. În 1355, Carol a fost încoronat la Roma Împărat al Sfântului Imperiu Roman. Praga a devenit capitala Sfântului Imperiu Roman. Noul împărat a dorit să facă din Praga cea mai frumoasă capitală europeană și orașul
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
o ediție a "Cazaniilor lui Ilie Miniat", tipărită la Buda în anul 1718, în care face o interesantă genealogie a propriei familii. Devenind (prin căsătoria cu fiica lui Gh. Cuza, Ecaterina), noul proprietar al moșiei Bârzești, marele vornic Constantin Vârnav ctitorește în 1845 o biserică din zidărie de cărămidă cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" iar pe cea din lemn o mută în satul vecin Dobroslovești(al cărui proprietar era) aflat la 6 km.est de Bârzești și unde se află și
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
o donație ordinului călugăresc ospitalier. În cursul verii anului 1172, după moartea regelui Ștefan al III al Ungariei, soțul Anei a urcat pe tronul Ungariei ca "regele Béla al III-lea", s-au mutat în Ungaria. În anul 1179 a ctitorit Mănăstirea cisterciană de la Igriș, abație-filială a mănăstirii călugărilor cistercieni de la Pontigny. Împreună cu regele Bela, a avut șase copii: Ana a murit în 1184, la vârsta de 30 de ani, și a fost înmormântată în orașul Székesfehérvár. În anul 1848, mormântul
Ana de Châtillon () [Corola-website/Science/305024_a_306353]
-
Biserica "Sfântul Procopie" din Bădeuți a fost o biserică ortodoxă ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1487 în satul Bădeuți (înglobat astăzi din punct de vedere administrativ orașului Milișăuți din județul Suceava). Biserica a fost distrusă de armata austro-ungară în anul 1916. În prezent, din biserică s-au mai păstrat
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața." În perioada 1514 - 1574, localitatea s-a aflat sub dominație turcească. În anul 1574, Vijnița a revenit în componența Principatului Moldovei. În anul 1710 a fost ctitorit aici un schit de maici de către episcopul Nicolae al Rădăuților. Cu ocazia recensământului realizat de generalul Spleny în 1776, pe teritoriul anexat atunci la Austria, s-a consemnat că Schitul Vijnița deținea o falcă și jumătate de teren . La acea
Vijnița () [Corola-website/Science/308536_a_309865]
-
de chilii pentru maici, o bucătărie și o trapeză, în ziua de 15 august 2008. În prezent mănăstirea are un efectiv de 59 de vițuitoare și 2 ieromonahi slujitori. Biserica din piatră a mănăstirii a fost construită între 1901-1916, fiind ctitorită de episcopul Partenie Clinceni. În 1909, lucrările au fost reluate din inițiativa P.S. Nifon Niculescu. Au fost ridicate zidurile și acoperișul, inclusiv biserica de la subsol, în baza planului întocmit de arhitectul Toma Dobrescu din București. Destinația inițială a bisericii de la
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
la Constantinopol și s-au căsătorit în 1558, la Peră. era de origine italiană și provenea dintr-o familie catolică. Atunci cand soțul său a fost înscăunat Domn, a fost nevoită, că Doamna a Țarii Românești, să treacă la ortodoxism. A ctitorit Mănăstirea Slătioarele din Ocnele Mari. În 1573 a înființat, împreună cu domnitorul, prima tiparnița din București, la Mănăstirea Plumbuita. Când fiul ei, Mihnea al II-lea, inca minor, a fost înscăunat Domn în Țară Românească de către sultanul Murat al III-lea
Ecaterina Salvaresso () [Corola-website/Science/299777_a_301106]
-
ortodoxă din România situată în orașul Orșova, județul Mehedinți. este situată în orașul Orșova pe defileul Dunării, unul dintre cele mai frumoase locuri naturale din țara noastră. Ea este așezată pe coama Dealului Moșului, care domină orașul Orșova. A fost ctitorită de către ziaristul interbelic Pamfil Șeicaru, care a luptat în zona Orșovei în calitate de sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie în Primul Război Mondial. În 1935 a fost construit un drum de acces pietruit și lung de un kilometru și jumătate ce urca
Mănăstirea Sfânta Ana () [Corola-website/Science/312525_a_313854]
-
astăzi dar moare în bătălia pierdută de la Tomnatic. Sub acoperirea unui război între pretendenții unui ducat (Chanadinus era un fost general de-al lui Ahtum) regele Ștefan a ocupat Banatul. Mai tarziu, Chanadinus, după ce l-a înfrânt pe Ahtum, a ctitorit o biserică de riț grecesc închinata Sfanțului Gheorghe la Oroslanos (astăzi Maidan în Șerbia) și a așezat aici noi călugări. Mai tarziu, numele Morisena va fi înlocuit cu Cenad. În anul 1054, cănd biserică s-a despărțit între ortodocși și
Ahtum () [Corola-website/Science/299770_a_301099]