8,169 matches
-
de cicatrici ce mă apasă, știind că încă nu e prea târziu ca-n al lui zbucium să mă simt acasă. Numai tristețea că n-am reușit să-i fiu menirii mele pe măsură în inimă-mi s-a-nfipt ca un cuțit și râde de a sângelui tortură. Anatol Covali Referință Bibliografică: Nu-mi pasă Numai tristețea... Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1875, Anul VI, 18 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NU-MI PASĂ NUMAI TRISTEŢEA... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380258_a_381587]
-
vedere câteva aspecte ce privesc respectivul volum. Cu fiecare carte pe care am scris-o, încolțită din semințele gândului, mi-aș recăpăta măcar pentru o zi libertatea și liniștea, dacă nu abia de acum înainte ar începe tocatul mărunțel în cuțitul comentariilor. Nimic nu dăunează mai mult publicității decât publicitatea! După cam cinci ani apăruți azi târzii în raport cu secunda așternerii primului cuvânt în cartea „Timp fără ani. Oglinzile unui veac”, am aflat că gloria e rudă cu decăderea și nimic mai
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
pe rug...” Și avem a reține că seraficul NINI, ne oferă o mare lecție de viață, bineștiind că orice prietenie își are destinul ei, dar... pentru Aurel, Stela și Laura (familia Covaci) a fost cuvânt șuierat printre tâmple: „Băgase cineva cuțitul în o stea / De tot cu raze sângera / De-mi sparse osul de sub frunte...” Pentru Nichita, „Istoria este un mormânt”, în sensul că-n ea (în marea carte a lumilor) se conservă Totul. În ea „se-nmulțesc singurătățile”, iar fiecare
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]
-
așteptam la altceva, după cum se așteptau și milioanele de români răbdători. Cum vor stabili istoricii, până la urmă, să denumească evenimentele din decembrie 1989, contează mai puțin. Cert este că ele ne-au adus eliberarea de sub comunism, fiindcă românilor le ajunseseră cuțitul la os. Comunismul degenerând în URSS, iar după acest model și în alte țări, devenise un regim opresiv, cu o politică dură luată în spatele ușilor închise, în prim plan situându-se cultul personalității. Cortina de fier trebuia să cadă! În
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94168_a_95460]
-
în vis de trei ori Dumnezeu în care i-a reamintit de promisiunea făcută. Atunci Ibrahim și-a lut fiul, pe Ismail, l-a îmbrăcat frumos și a plecat cu el spre locul sacrificiului. În momentul în care a ridicat cuțitul, Dumnezeu, văzând cât e de neclintit Ibrahim în credința, a trimis un berbec pentru a fi sacrificat în locul lui Ismail. De atunci credincioșii musulmani sărbătoresc, timp de patru zile, una dintre cele două cele mai mari sărbători religioase musulmane: Kurban
KURBAN BAYRAM ( Sarbătoarea Sacrificiului) [Corola-blog/BlogPost/94216_a_95508]
-
Covaci, destinul unei prietenii) Și avem a reține că seraficul Nini, ne oferă o mare lecție de viață: orice prietenie își are destinul ei, dar... pentru Aurel, Stela și Laura (familia Covaci) a fost cuvânt șuierat printre tâmple: „Băgase cineva cuțitul în o stea / De tot cu raze sângera / De-mi sparse osul de sub frunte...” Pentru Nichita, „Istoria este un mormânt”, în sensul că-n ea (în marea carte a lumilor) se conservă Totul. În ea „se-nmulțesc singurătățile”, iar fiecare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
țel. Este doar o mascaradă A dreptului scris prin legi, Ziua când ca la paradă Mergi crezând că tu alegi. Totuși am să pun ștampila Ca un cetățean cinstit, Dar promit de luni că pila Fi-va-n lama de cuțit Să pot ascuți creionul Ce va scrie ne-ncetat Despre cel ce azi piounl E la șah și ne-anșelat. 04.06.2016 Referință Bibliografică: secretele votului / Ilie Marinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1982, Anul VI, 04 iunie 2016. Drepturi
SECRETELE VOTULUI de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378160_a_379489]
-
și iată de ce poezia e lumina, atunci când “bătaia aripilor de îngeri nu face doi bani”. Pe o cale doar pentru cei aleși, gata să îl ia pe Dumnezeu în brațe, poetul știe că este o monedă plătită, când pe lama cuțitului spus la nervi, când în țara gata să îi ia viața în schimbul iluziei că îi aparține, când tresărind în crini, frumos ca femeia, când devenind clovn odată cu ea, dar mereu promovat la cel mai înalt rang, “funcția de Ștefan Doru
“CUVINTE ORDONATE PENTRU TINE, FIINŢĂ DEZORIENTATĂ” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378235_a_379564]
-
străin de o astfel de activitate, întrucât mă deprinsesem cu ea în cadrul atelierului școală. Am fost repartizat la un meseriaș în vârstă, pe un strung „antic”, de tip Iosif Rangheț. Bătrânul tocmai își montase o plăcuță videa, marca Poldy, pe cuțitul de degroșat și, dornic de o țigară, m-a instruit rapid punându-mă să execut o operație simplă. Înainte de a pleca, m-a avertizat asupra posibilității ruperii cuțitului, așezând potențialul eveniment sub incidența pedepsei soldată cu smulgerea urechilor. În pofida avertismentului
PRACTICA PRODUCTIVĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378267_a_379596]
-
Iosif Rangheț. Bătrânul tocmai își montase o plăcuță videa, marca Poldy, pe cuțitul de degroșat și, dornic de o țigară, m-a instruit rapid punându-mă să execut o operație simplă. Înainte de a pleca, m-a avertizat asupra posibilității ruperii cuțitului, așezând potențialul eveniment sub incidența pedepsei soldată cu smulgerea urechilor. În pofida avertismentului, am făcut țăndări plăcuța la primul contact cu materialul. Am oprit strungul și am tulit-o înainte ca bătrânul să mă înhațe și să-și pună în practică
PRACTICA PRODUCTIVĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378267_a_379596]
-
dacă foc ori de roua pe lunci ne-a fost trupul foșnind în atâta târziu. În felinul alint, sferic vis mă visai Sub scâncite șoptiri mâna mea te-adora. Un leșin înflorit între noi ne vindea trupul tot pe-un cuțit. Pe un crin . Pe un nai. Lupi flămânzi ne-am fost noi, căi în flori adăpând un narcotic fior peste urme de dinți zgâriind pătimi lungi pe goi umeri de sfinți În beții vișinii ne-am fumat ... Citește mai mult
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
tăi -haine-adânci-Nu mai știu dacă foc ori de roua pe luncine-a fost trupul foșnind în atâta târziu.În felinul alint, sferic vis mă visaiSub scâncite șoptiri mâna mea te-adora.Un leșin înflorit între noi ne vindeatrupul tot pe-un cuțit. Pe un crin . Pe un nai.Lupi flămânzi ne-am fost noi, căi în flori adăpândun narcotic fior peste urme de dințizgâriind pătimi lungi pe goi umeri de sfințiîn beții vișinii ne-am fumat ... III. DAR NICI EU, DE MĂ
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
din arcuș de viori Calcă talpă nisip pe adâncuri de mari Și pe umbră ce sunt, un oraș osândit la prăpădul tăcut al atâtor iubiri Uit pe umerii lor și acum trandafiri și pe buze le scriu un oftat de cuțit Vin în liniștea mea patru scânduri de pom Despre viața citesc ochii mei într-un zar Despre moarte învăț dintr-un vechi calendar Sunt o roată de tren într-o haină de om Unde-ai fost, unde ești timp al
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
tot lutul, cu pătimirea oamenilor vii. Ca un abis cu fumegări de tei te-am învelit în salcii de candoare și m-am făcut poteca sub picioare de cerbi, de prăbușire și de miei... Aproape te-am iubit că un cuțit în scoarță unor brazi, sub luna plină ți-am picurat apoi, ți-am fost lumină și ți-am fost vreasc în focul nerostit. Fă-mă iubire, eu mai știu să cânt cu acest sânge, cântec despre toate. Mestecenii cad albi
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
cireșe, vișine, chiar și afine; pe a doua, banane, tangerine, kiwi, pere și câteva mere din soiul Renet de Canada înconjurau un ananas. Poame uscate - caise, smochine, curmale, stafide - te-mbiau de pe ultima. În fața tuturor apărură platouri mici, tot alămite, cuțitele și furculițele trebuincioase, boluri pentru sâmburi ori coji. Se cam codeau, deși parfumul amestecat al fructelor readuse prospețime în atmosferă. Papa, vigilent, îi alarmă pe toți când văzu că Flower-Power începe să se servească cu nădejde: -Ce faci, fato?! Vrei
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
de piper. Nu le spuse nimic celorlalți, mulțumindu-se doar cu un zâmbet discret. -Vouă, Papa și Babacule, fiindcă îmi sunteți tare dragi, vă voi face câte un dar, în felul meu! Și toți observară cu surprindere cum, mânuind fructele, cuțitul, furculița, scobitorile și boabele bucuclașe, încropise vrăjitorește o pisică dolofană și un șoricel. După ce le termină, se uită cu drag la micile bijuterii vegetale, apoi le oferi beligeranților, în râsetele aprobatoare ale asistenței: -Babacule, pisica e pentru tine! Papa, tu
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
articulația corpului realizat dintr-o legumă întreagă, poziționată cu rotunjimea în jos, nu înainte să decupeze meșteșugit, ziceam eu, urechile - din fâșii de coajă, ochii - scobiți în pulpa vinetei, îmbogățiți cu două lucioase măsline ce însuflețeau chipul animăluțului. Tot din cuțit, desenase prin decupaj, liniile gâtului, niște pararele verticale, cele ale capului, ale trupului, o minunăție multilineară dând expresie micuței zebre, ce mai?! În final, unise componentele printr-un smoc de scobitori de plastic, păgubindu-mă de niște accesorii multicolore pentru
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
n-a avut obiceiul ăsta !”. Și cum termină el vorba, se-auzi din senin, întâi mai încet, apoi din ce în ce mai tare urletul sirenelor. Iar fac ăștia exerciții de alarmă !” - își dădu cu părerea Praporică. Mie parcă mi s-a înfipt un cuțit în inimă...și mă întreabă Praporică :,, Da’ ce dom’ sergent ți-e frică de moarte ?” ,, Mi-e frică, Praporică, eu am mai trecut prin prăpădul ăsta!” ,, Și dacă vin,ce, dom’ sergent, o moarte are omu și-o gaură-n
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
dusă fata, cum a reușit să scape de sub supravegherea răpitorului și să fugă, cum a fost apărată de un tânăr american - student la Cluj, Facultatea de medicină - aflat în vacanță pe litoral împreună cu prietenii săi, care a fost rănit cu cuțitul în lupta cu Bozgorul și alte multe amănunte importante și interesante, în paralel cu portretizarea personajelor, realizată prin dialoguri, relatări, descrieri. Emoțiile sunt în creștere pe măsură ce trecem de la o pagină la alta. Suspansul își intră în rol, este bine fructificat
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
Un deținut român condamnat la închisoare pe viață a încercat să omoare un gardian, într-un penitenciar din nordul Greciei, românul atacând cu un cuțit și afirmând că a fost neîndreptățit de justiția elenă, afirmă surse regionale. Incidentul a avut loc luni dimineață în Penitenciarul din Trikala, în nordul Greciei, conform site-ului GreekReporter În timpul unui control de rutină, un deținut român a scos un
Un deţinut român condamnat pe viaţă a atacat un gardian într-un penitenciar din Grecia [Corola-blog/BlogPost/93123_a_94415]
-
și afirmând că a fost neîndreptățit de justiția elenă, afirmă surse regionale. Incidentul a avut loc luni dimineață în Penitenciarul din Trikala, în nordul Greciei, conform site-ului GreekReporter În timpul unui control de rutină, un deținut român a scos un cuțit artizanal și a încercat să omoare un gardian, strigând: „Sistemul m-a neîndreptățit”. Deținutul a fost imobilizat de alti gardieni fără a răni pe nimeni. Românul ispășește o sentință de închisoare pe viață în Grecia pentru comiterea unei crime. Deea
Un deţinut român condamnat pe viaţă a atacat un gardian într-un penitenciar din Grecia [Corola-blog/BlogPost/93123_a_94415]
-
dictaturii proletariatului, opera rusofonilor Pantiușa, Nicolski și Valter Roman. [...] Valter Roman, Pantiușa și Nicolski, cu sprijinul nemijlocit al lui Ion Iliescu sunt autorii organizării celor 46 de închisori și 72 de lagăre de muncă forțată, în care, începând din “noaptea cuțitelor lungi” din 15 mai 1948 când s-a început cu arestarea a 20.000 de legionari, apoi s- a continuat cu arestarea țărăniștilor, liberalilor și chiar a social democraților, a militarilor și a întregului aparat de stat, oameni calificați de
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
cele de gândire). Vă repet: cercetați arhivele! Cei numiți - și mulți alții pe care nu i-ați numit - erau evrei comuniști, dar observ că vă este teamă să rostiți adevăruri. Eventual, verificați-vă cunoștințele cu un „detector de minciuni”... Noaptea cuțitelor lungi (în limba germană - Nacht der langen Messer) sau „Operațiunea Colibri”, a avut loc în Germania, între 30 iunie și 2 iulie 1934, nu în România. Amnezia, bat-o vina! Ce să facem, nimeni nu-i perfect! Prof. octogenar T.B.
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
Văd poeți ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere: / Cichindeal, gură de aur, / Mumulean, glas de durere, / Prale, firea cea întoarsă, / Daniil, cel trist și mic, Văcărescu cântând dulce a iubirii primăvară, / Cantemir croind la planuri din cuțite și pahară, / Beldiman vestind în stihuri pe războiul inimic.// Liră de argint, Sihleanu, Donici, cuib de-nțelepciune, // S-au dus toți, s-au dus cu toate pe o cale nenturnată, / S-a dus Pann, finul Pepelei, cel isteț ca un
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
în care a fost moderată de regizor mi-a plăcut, în ciuda amenințărilor de tip Die Hard prin prezența incasabilului Bruce Willis, acompaniat însă de un actor de marcă, Samuel L. Jackson. M. Night Shamalian își joacă filmele pe muchie de cuțit, la marginea cu kitsch-ul ordinar, utilizînd formule de succes care se pot întoarce împotriva sa ca regizor, cum se întîmplă în acest film, dacă facem abstracție de succesul de piață al producțiilor lui. Revizitarea anumitor formule senzaționaliste (extratereștri, stafii
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]