675 matches
-
ca stare manifestă a dihotomiilor lăuntrice, este invocat în descântece "de spăriet", pentru a dezlega farmecele, prin utilizarea repetitivă a numerelor magice: "Șarpe roșu-proroșu, / în țarină fătat, / în țarină crăpat; / să crape diochitura, / dipocitura, / spărietul de la Maria, / să meargă unde cucoș negru nu cântă / și fata cosiță albă nu împletește. / Eu luni m-am sculat, / în sus și în jos am cătat, / pe nimeni n-am văzut, / numai nouă frați betejiți; / s-au dus nouă, / au venit opt, / s-au dus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
puternică (palpitații, tremurături, lipsă de încredere în sine, timiditate, anxietate) și dificultate în luarea deciziilor și în managementul timpului. Ritmul vorbirii (lent, normal, alert) este un parametru paraverbal care poate să influențeze nivelul calitativ al procesului instructiv-educativ. Astfel, după Constantin Cucoș (2000), un profesor cu abilități de comunicare știe să varieze viteza expunerii sale în funcție de receptori, de mesajul propriu-zis, de timpul disponibil și spațiul utilizat. De obicei, se recomandă la începutul expunerii utilizarea unui ritm mai lent, de introducere, care va
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
People's Minds from Their Actions, Transworld Publishers, Londra), 2003/2005. Collett, Peter, Cartea gesturilor europene, traducere de A. Răsuceanu, Editura Trei, București (Foreign Bodies. A Guide to European Mannerism, Simon & Schuster Ltd. A Paramount Communication Company, Londra), 2006/1993. Cucoș, Constantin, Psihopedagogia pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași, 2000. Darwin, Charles, Expresia emoțiilor la om și animale, Editura Academiei R.S.R., București (The Expression of Emotion in Man and Animals, John Murray, Londra, traducere de E. Margulius
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
31, 35, 49, 96, 104-106, 108, 151, 181 Chelcea, Septimiu / 20, 23, 26, 31, 35, 49, 66, 96, 104-106, 108, 135, 151, 181 Chiru, Irina / 148, 181 Collett, Peter / 25, 32-33, 43, 57-59, 109, 153, 181 Crețu, Tinca / 36, 183 Cucoș, Constantin / 88, 90, 92, 181 D Darwin, Charles / 20,23-24, 26, 35, 146, 181 Davies, Rodney / 25, 181 DeVito, A. Joseph / 96, 182 Dinu, Mihai / 21-22, 24, 27, 42, 79, 82, 182 Dospinescu, Vasile / 91-92, 182 E Eco, Umberto / 16-17
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
91 Traian Stănciulescu, op. cit., 2004, p. 81. 92 Constantin Sălăvăstru, op. cit, 1994, pp. 141-144. 93Charles Morris, apud Constantin Sălăvăstru, op. cit., 1994, pp. 142. 94 Mihai Dinu, op. cit., 2004, pp. 256-261. 95 Mihai Dinu, op. cit., 2004, pp. 69-70. 96 Constantin Cucoș (coor.), Psihopedagogia pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 77. 97 Idem, p. 77. 98 Gabriel Albu, Comunicarea interpersonală, Editura Institul European, Iași, 2007, p. 214. 99 Constantin Cucoș (coor.), op. cit., 2000, p. 227. 100
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
op. cit., 2004, pp. 69-70. 96 Constantin Cucoș (coor.), Psihopedagogia pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 77. 97 Idem, p. 77. 98 Gabriel Albu, Comunicarea interpersonală, Editura Institul European, Iași, 2007, p. 214. 99 Constantin Cucoș (coor.), op. cit., 2000, p. 227. 100 Emil Stan, Managementul clasei, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Institutul European, Iași, 2009, p. 15. 101 Luminița Iacob (1998), apud Cucoș, op. cit., 2000, p. 234. 102 Laurențiu Șoitu, op. cit., 1997, p.
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
interpersonală, Editura Institul European, Iași, 2007, p. 214. 99 Constantin Cucoș (coor.), op. cit., 2000, p. 227. 100 Emil Stan, Managementul clasei, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Institutul European, Iași, 2009, p. 15. 101 Luminița Iacob (1998), apud Cucoș, op. cit., 2000, p. 234. 102 Laurențiu Șoitu, op. cit., 1997, p. 120. 103 Vasile Dospinescu, Semiotică și discurs didactic, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 110. 104 Gabriel Albu, Grijile și îngrijorările profesorului, Editura Paralela 45, Pitești, 1998, pp.
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de Eliza Galan. Iași: Polirom. Coșeriu, E. (1985). Determinare și cadru. Două probleme ale unei lingvistici a vorbirii. In Ferdinand de Saussure. Școala geneveză. Școala sociologică. Direcția funcțională. Școala britanică. Lingvistica saussuriană și postsaussuriană. Texte adnotate. București: Universitatea din București. Cucoș, C. (1991). Discursul didactic în perspectivă semiotică. Revista de pedagogie, 7-8, 20-27. Curelaru, V., & Criu, R. (2010). Managementul comunicării și al conflictului în clasa de elevi. In Gherguț, A., Ceobanu, C., Diac, G., Curelaru, V., Marian, A. & Criu, R. Introducere
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interacționale, sociopragmatice, discursive etc. care au completat, în literatura de specialitate, această teorie, vezi Brunet, Cowie, Donnan, Douglas-Cowie, 2011, p. 2. 27 În alte lucrări, pentru realități similare (cel puțin din anumite puncte de vedere) se folosesc sintagmele "comunicare pedagogică" (Cucoș, 1991, p. 21), "comunicare profesorală" (Leroy, 1974, p. 97) etc. 28 Vezi, în acest sens, și Sălăvăstru (2004, pp. 190-191), unde se prezintă comunicarea didactică (act intenționat, vizând "schimbări în cunoașterea, afectivitatea, comportamentul sau acțiunea celui ce receptează comunicarea", derulat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
39 În dinamica procesului comunicării, "profesorul își asumă un dublu rol; de interlocutor "egal", care "coboară" la nivelul de înțelegere al elevului, dar și de observator, conducător și reglator al orizontului discursiv în cazul apariției unor disfuncțiuni în "negocierea" sensurilor" (Cucoș, 1991, p. 23). 40 Exemple de tipuri de context implicate (Rovența-Frumușani, 2000, p. 31): verbal; referențial (realitatea vizată sau lumile posibile); situațional (situația de discurs, ierarhia interlocutorilor, canalul utilizat etc.); acțional (al fragmentelor discursive ca acte de limbaj: sfat, rugăminte
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ianuarie 1919 se publică recenzia la primele două numere din „Florile Dalbe”, iar St. C. Dumbravă semnează articolul „Reînceperea activității Societății muzicale „Armonia” din Bârlad. Libertatea din 6, 15 și 27 februarie 1921 se ocupă de procesul socialiștilor bârlădeni N. Cucoș, P. C onstantinescu, I.C. Iacomi și Gh. Candel, puși în libertate până la judecarea procesului, dar și scrisori ale unora din ei pr in care mulțumesc celor care i‐ au ajutat să fie liberi. În Libertatea au semnat: P. Nechifor, Gh.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tribuna Tutovei a fo st și organ al opoziției unite : Liga Poporului și Partidul Conservator‐ Național, când organ al opoziției unite sub conducerea generalului Averescu și Take Ionescu. Tribuna Tutovei din 15 ianuarie 1921 scria: „Ce i 4 socialiști (N.Cucoș, P. Constantinescu, I.C. Iacomi și Gh. Candel n.a. ) deținuți în arestul preventiv au fost puși în libertate până la judecarea procesului.” Ziarul a apărut în perioada 1918 - 1928, redacția și administrația fiind în strada Dobranici nr. 13 iar Tipografia la Haber
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revista a publicat materiale specifice, teme de pedagogie, de psihologie generală, de psihologie modernă a copilului, de metodologie și practică pedagogică, de pregătire cultural - artistică a viitoarelor cadre didactice, contribuind la lărgirea ariei de cunoștințe și deprinderi în specialitate. Profesorul Cucoș Ștefan, directorul liceului, în cuvântul „La început de drum” spune că: „un important țel al revistei este acela de a pregăti sărbătorirea centenarul ui școlii - care a luat ființă la 29 noiembrie 1870 și de care ne desparte puțin timp
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Jugănaru la Bârlad, ceva 442 mai târziu (după 1937) au editat revista Vitrina care era inspectată de poliție (vezi Gheorghe Ioniță, membru al Academiei Bârlădene”). Volumul Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” Bârlad la 100 de ani 1870 -1970 De profesor Ștefan Cucoș și prof. Gh. Gohoreanu, cuprinde un material valoros și interesant pentru cititori. După cuvântul oficialităților prezente la ceremonia l sunt cuprinse: în partea I, relatări de la Adunarea solemnă de la Teatrul „Victor Ion Popa”, scrisori, telegrame, evocări; materi alele prezentate la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cele elegiace. Sprințara scenetă O adunare a trii cucoane, unde sunt ironizate cochetăria și mania clevetelii, vădește predispoziții de autor dramatic. În colaborare cu Costache Conachi și Dumitrache Beldiman, scrie Comedie banului Costandin Canta, ce-i zâc Căbujan și cavaler Cucoș, unde e creionată figura grotescă a unui avar. I s-a atribuit și piesa Sfatul familiii (publicată de Șerban Cioculescu în 1961), una dintre primele comedii românești originale. Din câteva linii mai îngroșate, autorul știe să surprindă un profil. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286768_a_288097]
-
a atribuit și piesa Sfatul familiii (publicată de Șerban Cioculescu în 1961), una dintre primele comedii românești originale. Din câteva linii mai îngroșate, autorul știe să surprindă un profil. SCRIERI: Comedie banului Costandin Canta, ce-i zâc Căbujan și cavaler Cucoș (în colaborare cu Costache Conachi și Dumitrache Beldiman), în Începuturile teatrului românesc, îngr. și pref. Tiberiu Avramescu, București, 1963, 40-46; Poezii, în Poezia română clasică (De la Dosoftei la Octavian Goga), I, îngr. Al. Piru și Ioan Șerban, pref. Al. Piru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286768_a_288097]
-
Mircea Eliade. (pag. 351). Toate experimentele arată că omului îi sunt accesibile atât raționamentele pragmatice, cât și cele prin trăire, contemplative. Experiența religioasă permite ființei umane să primească semnificații prin referire la niște repere, care transcend lumii obiective, spune C. Cucoș, iar Mircea Eliade atestă această convingere a existenței lumii reale, dar și a unui mult mai real inductibil la lume. Conștiința unei lumi reale și semnificative este intim legată de „descoperirea sacrului”. Experiența religioasă constituie acea mișcare religioasă involuntară, care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Conștiința unei lumi reale și semnificative este intim legată de „descoperirea sacrului”. Experiența religioasă constituie acea mișcare religioasă involuntară, care situează omul în fața misterului totalității, în care este înglobat, îl interpretează și îl aduce la chestiunea existenței sale, arată C. Cucoș (psihopedagog). Întreg universul în care se află îl poate strivi, dar omul singur gândește despre acest univers, fiind „o trestie cugetătoare” (Blesse Pascal). El este creatorul uneltelor cu care lucrează, aspiră la cunoaștere, la dreptate, la bine, la frumos. Și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
constatăm și că dispunem de tot atîtea moduri operaționale de a minți cîte semne (cuvinte/sintagme) definitorii avem asociate pentru acest act. O pertinentă sinteză a formelor pe care minciuna le poate îmbrăca în relația sa cu adevărul realizează Constantin Cucoș [1997:28-29], care deosebește: minciuni totale și minciuni amestecate cu o doză oarecare de adevăr, minciuni care ocultează adevărul sau îl prezintă sub forma unor afirmații neverificate, a unor demonstrații incongruente logic sau neadecvate situației concrete avute în vedere, minciuni
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Sfînta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, Societatea Biblică, Rumanian Bible, 099-40-053. Blaga, Lucian, Trilogia culturii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Cathale, Henri Pierre, Epoca dezinformării, Editura Militară, București, 1991. Cocagnac, Maurice, Simbolurile biblice. Lexic teologic, Humanitas, București, 1998. Cucoș, Constantin, Minciuni, contrafacere, simulare. O abordare psihopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1997. *** Dicționar biblic, Editura "Cartea Creștină", Oradea, 1995. *** Dicționar explicativ al limbii române, Editura Academiei, București, 1975. Damaschin, Ioan, Dogmatica, Editura Scripta, București, 1993. Dima, Teodor, Explicație și înțelegere, volumul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fonetica analitico-sintetică, exercițiul fonetic, exercițiul grafic, jocul didactic, elemente de problematizare, jocul de rol, povestirea, jocul ritmic. Material didactic: jetoane/imagini, jucării, flipchart, fișe de lucru structurate pe nivel, material lingvistic selectat (strofe din poezii, ghicitori, cântecel), marionete. Bibliografie: 1. Cucoș C. (coordonator), 1998 „Psihologie pentru examenele de definitivare și grade didactice”, Ed. Polirom, Iași; 2. Georgescu-Boștină M., 1986 „Îndrumător pentru folosirea abecedarului”, E. D. P., București; 3. Șerban I., 1991 „Metodica predării limbii române la clasele I-II”, E. D. P., București; 4. Ungureanu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
explicația, demonstrația, instructajul, exercițiul grafic, exerciții motrice, observația dirijata, imitația, joc ritmic însoțit de text și cânt. Material didactic: Planșa demonstrativa, fișe diverse cu sarcini gradate că dificultate, coli albe/caiete de desen, markere, carioca, creioane HB, caiet tip. Bibliografie: ¾ Cucoș C. (coordonator), 1998 „Psihologie pentru examenele de definitivare și grade didactice”, Ed. Polirom, Iași; ¾ Georgescu-Boștină M., 1986 „Îndrumător pentru folosirea abecedarului, E. D. P., București; ¾ Șerban I., 1991 „Metodica predării limbii române la clasele I-II”, E. D. P., București; ¾ Ungureanu A. (coordonator), 2003
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
din poezie, recitând expresiv. Obiective afective: Educarea simțului patriotic: dragostea de țară, respectul pentru limba română și pentru strămoși. Strategia didactica: Metode și procedee: Conversația, explicația, demonstrația, problematizarea, exercițiul lexical Material didactic: Fișe colective și individuale Durată: 50 minute Bibliografie: ¾ CUCOȘ, C. (coord.), 1998 Psihopedagogie pentru examenele de definitivat și grade didactice, Ed. Polirom, Iași; ¾ BOTEZATU, V., RAUS, G., 2004 Ghid metodic. Aspecte privind procesul educațional terapeutic pentru elevii cu cerințe speciale de învățare, Ed. Pim, Iași. 72 D E S
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Cozma Ț., 1988 „Școală și educațiile paralele”, Ed. Universității „Al.I. Cuza”, Iași; 9. Cozma Ț., Gherghuț A., 2000 „Introducere în problematică educației integrate”, Ed. Spiru Haret, Iași; 10. Cretu C., 1999 „Curriculum diferențiat și personalizat”, Ed. Polirom, Iași; 11. Cucoș C., 1996 „Pedagogie”, Ed. Polirom, Iași; 12. Dima S., Pâclea V., Candrea A, 1995 „Veniți să ne jucăm, copii! Antologie de jocuri didactice”, Revista Învățământului Preșcolar, București; 13. Gherguț A., 2001 „Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale strategii de educație integrată
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
reamintim altora sau nouă înșine, printr-un fel de vorbire interioară, cunoștințele despre lucrurile materiale dobândite prin percepere directă, pe când la cunoașterea inteligibilă se poate ajunge doar printr-o iluminare interioară. Limbajul devine, cauza indirectă a cunoașterii. Așa cum sesizează Constantin Cucoș, constructele lingvistice sunt privite de către Augustin ca mediatori, ca simple instrumente utilizate de ființa noastră sensibilă pentru a întreține un raport cu realitatea. Adevărata sursă a cunoașterii se află în Hristos. În general, înțelegerea lucrurilor nu o datorăm celui care
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]