1,631 matches
-
în legătură cu care nu se puteau naște suspiciuni privind conivența „părților”) - și cu un „autor” corect definit - „Răpitori se chiamă aceia ce vor apuca de vor răpi muiarea cuiva cea de cinste, de-ș vor râde de dânsa, sau vreo fată cucoană, sau văduvă, sau călugăriță, sau vreun copil, când vor lua pe fiecarii cu de-a sila și-i vor duce de într-acel loc unde va fi voia, de să vor mesteca trupéște...”394 - era pedepsită cu severitate (împăratul Constantin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
muierea mireană, iară de va fi călugărăță, atunce-i va da judecătoriul putére să se hrănească cu venitul ce va fi de la acéle bucate în toată viața ei”395; sau: „Certarea răpitorilor iaste nu numai spre cela ce răpéște fată cucoană, ce încă și spre cela ce răpéște muiare cu bărbat, sau văduo, sau roabă sau fată de suflet, veri bogată, veri săracă, veri cinstită, veri fără cinste, tot într-un chip și cu o certare se vor certa”396; răspunzători
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sau, alteori, prin evenimente colective, precum construirea unui stadion. Cu partea a doua a cărții, Din amintirile lui Toderică Pințu, se avansează în istoria locală câțiva ani, iar schimbările pot fi observate și în ascensiunea socială a personajelor. Fata Kâțoaiei, „cucoană mare-n București, [...] muiere țeapănă, întunecată ca un nap”, face Universitatea de Partid, doctorul Veiza este chemat „la centru” etc. Și în Pragul de sus, roman cu structură narativă solidă, este urmărit destinul unor oameni transferați, într-o etapă istorică
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
pare că Hogaș scria singur cea mai mare parte a gazetei, în care se combăteau, cu o violență ce transformă unele articole în pamflete politice, abuzurile administrației locale (Procurorul C. Iancicof sau Dosarul cu doi cai). Folosind pseudonimele Agache Frige-Linte, Cucoana Zarifa și Leiba Samsarul, scriitorul se ocupă și de afacerea Strousberg (într-o spirituală scenetă) sau ripostează celor care se amestecau în treburile gimnaziului. Un alt pseudonim, Catone, e întrebuințat atunci când, în articole obiective și curajoase (Un răspuns meritat), Hogaș
SITUAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289710_a_291039]
-
trecerii ireparabile a timpului, ca în Balada chiriașului grăbit, unde realitatea cotidiană, tratată epic (modalitate caracteristică liricii lui) și tonul jucăuș relevă în subtext un sens filosofic: „Trec anii, trec lunile-n goană,/ Și-n zbor săptămânile trec./ Rămâi sănătoasă, cucoană,/ Că-mi iau geamantanul și plec!// Eu nu știu limanul spre care/ Pornesc cu bagajul acum,/ Ce demon mă pune-n mișcare/ Ce taină mă-ndeamnă la drum./ Dar simt că m-apasă păreții,/ Eu sunt chiriaș trecător:/ În scurtul
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
românul Religia iubirii), Eugen Boureanul, Coriolan Bărbat, Petru Bănescu, iar Const. Rîuleț publică piesă Urechea mahalalei. Apar recenzii la cărți de Henriette Yvonne Stahl (Voica), Panait Istrati (Chira Chiralina), Ion Minulescu (Roșu, galben și albastru), Ștefan Petica (Poeme), Lucia Mantu (Cucoana Olimpia). Ion Foți traduce, probabil prin intermediar, din lirica persana. A. S.
ŢARA VOEVOZILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290075_a_291404]
-
parte de niște medici ruși și așa am scăpat. Deoarece o parte din familie a murit de tifos - de frică să nu mor și eu -, am plecat de la Panciu; am fugit la Nicorești. Aci m-am băgat slugă la o cucoană, care avea o vie. Îi păzeam vacile prin vie. Tot la propietăreasă (în 1917) sta și un general de brigadă, artilerist - Gheorghiu mi se pare că îl chema -, care avea obiceiul ca din când în când să se plimbe prin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
este constant subliniat: de mic copil „am păzit vitele altora”, la 11 ani „am intrat ucenic la un cojocar în sat”, la 15 ani eram „servitor la o prăvălie” în Pitești, la 16 ani păzea vacile ca „slugă la o cucoană” din Nicorești. Ca să-și facă studiile, I.C. a fost copil de trupă la Roman, sergent de stradă și pedagog la o școală de meserii la Brașov, supraveghetor la Parcul Etnografic de la Hoia (Cluj). Munca, munca fizică, era premisa formării noului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
imediat le dă afară. ș...ț Când intri în magazinele de stat, îți amintești de comunism, doar că nu mai trebuie să umbli cu săru’ mâna la vânzătoare pentru o cutie de ness sau bomboane de pom... Nu mai sunt cucoane, ca pe vremuri... Când intri la privat, lucrurile se schimbă, parcă intri în altă lume... (S1) Adesea subiecții se referă la privilegiile și statutul gestionarilor în vechiul regim, își amintesc că trebuia să le facă „curte”, că erau „cineva”. Uneori
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
romanului, însă ajută într-o măsură la caracterizarea personajului și motivează în cele din urmă cursul acțiunii, amenințat de idilic și de melodramatic. Nu se poate spune același lucru și despre „colocviile” dintre erou și dublurile sale (Domnul X sau Cucoana Conștiința), acestea fiind nu numai superflue, ci și parazitare. Romanul, poate o replică la Adela lui G. Ibrăileanu, înfățișează, totuși, credibil și cu finețe înfiriparea iubirii dintre cincagenarul Andrei Codru și studenta Irina Severeanu, în ciuda numeroaselor obstacole exterioare sau interioare
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
vizează, de regulă, obiective ce au stat frecvent în atenția criticii junimiste: politicianismul (Tachi Zâmbilă, om politic), demagogia (Ștefan și Mihai), mania latinistă (Vespasian și Papinian), veleitarismul literar (Poeticale). Scrutând atent moravurile contemporane, N. realizează câteva portrete remarcabile: Părintele Gavril, Cucoana Nastasiica, Ioniță Cocovei, Cuconul Pantazachi. O contribuție deosebită la campania începută de Junimea pentru cultivarea limbii populare și pentru îndepărtarea neologismelor o au cele cinci Scrisori, susținute de o argumentare ce dovedește cunoașterea aprofundată a istoriei naționale și atașament față de
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
1968, Chișinău), poet și prozator. Este fiul lui Miron Ponomari. A studiat matematica la Institutul Pedagogic „T.G. Șevcenko” din Tiraspol (1934-1939). Versuri i-au apărut mai întâi în gazeta „Moldova socialistă”. Debutează editorial în 1940, cu poemul de inspirație folclorică Cucoana și argatul. În poemul Prietenie (1948) și în versurile din culegerile Baștina norocului (1954), Pe făgașul vieții (1959), Luceferii pământului (1962) ș.a. se află mai toate rețetele ideologice ale momentului, autorul prezentând prozaic, dar mai cu seamă denaturat, realitatea. Se
PONOMARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288880_a_290209]
-
o emotivitate căreia nu îi poate fi pusă la îndoială sinceritatea. Proza - culegerile de schițe și povestiri Pământ reînnoit (1953), La umbra nucului bătrân (1956) ș.a. - are, de asemenea, un caracter minor publicistic, vehiculând clișee și lozinci caracteristice epocii. SCRIERI: Cucoana și argatul, Tiraspol, 1940; Prietenie, Chișinău, 1948; Pământ reînnoit, Chișinău, 1953; Răspuns fiicei, Chișinău, 1953; Baștina norocului, Chișinău, 1954; La umbra nucului bătrân, Chișinău, 1956; Pe făgașul vieții, Chișinău, 1959; Floarea satului, Chișinău, 1960; Luceferii pământului, Chișinău, 1962; Pagini alese
PONOMARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288880_a_290209]
-
și cinci cârlani (1849), probabil o adaptare, e o farsă fără aplomb, cu o atmosferă idilică. Muza de la Burdujăni, după un proverb dramatic al lui M.-Th. Leclercq, întreprinde o satiră a cosmopolitismului și a exagerărilor lingvistice, nu numai latiniste. Cucoana Caliopi, un fel de Chiriță a Burdujenilor, vorbește un jargon imposibil, franțuzist, ciunist etc. Carantina (1851), după Eugène Scribe și Édouard Mazères, e croită în maniera farselor clasice. N. a mai tradus din Victor Hugo (Angelo tiranul Padovei și Maria
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
Millo mort, Millo viu) nu sunt chiar inocente. Haine vechi sau Zdrențele politice, sugerată probabil de Vieux habits, vieux galons! de Béranger, provoacă, astfel, un răsunător scandal în cercurile politice ale vremii. În Chirița la expoziția de la Viena și în Cucoana Chirița la carantină reapare, sărăcit în haz, popularul personaj al lui Alecsandri, de care M. este influențat covârșitor nu doar în „cânticelele comice” și cu care a colaborat (Lipitorile satelor în Moldova, Nunta țărănească în Moldova). E greu de spus
MILLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
furnizează doamnelor oasele de balenă pentru corsete. Dar cererea pentru aceste articole e în scădere de multă vreme. Oasele de balenă au cunoscut apogeul gloriei lor pe vremea reginei Ana, cînd era la modă așa numita farthingale; la fel cum cucoanele de pe vremea aceea se mișcau voioase, între fălcile balenei, ca să spunem așa, obișnuim noi să ne ferim capetele de ploaie, vîrîndu-le, cu aceeași nepăsare, sub o umbrelă, care, nu-i altceva decît un cort întins peste pomenitele oase de balenă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
multă mișcare și umblă mereu, deși, ce-i drept, rareori în aer liber. Eu unul afirm sus și tare că mișcarea cozii unui cașalot răspîndește deasupra apei o mireasmă, cam ca aceea ce se degajă din rochia foșnitoare a unei cucoane parfumate cu mosc, cînd trece printr-un salon încălzit. Cu ce aș putea oare compara cașalotul, din acest punct de vedere, ținînd seama de dimensiunile lui, dacă nu cu acel faimos elefant uns cu smirnă, cu colții împovărați de juvaeruri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la fel de ușor de făcut ca un arac de viță. Numai că vreau să iasă frumos. Dac-aș avea timp, i-aș face un picior pe cinste îstrănută), mai grozav decît oricare dintre picioarele care s-au îndoit vreodată în fața unei cucoane. Protezele alea din piele de căprioară ori de vițel, pe care le-am văzut în vitrinele unor prăvălii, nici nu s-ar putea compara cu piciorul făcut de mine. Alea iau apă și. firește, se-mbolnăvesc de reumatism și atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca un simplu exponent al unei mărfi ce nu se poate desface, sau care se desface prea puțin, ce aduce un prea neglijabil profit! Aceasta era „concepția” care stătea la temelia „culturii”, la baza „mișcării literare” de pe atunci, În indiferența cucoanelor din „lumea bună” care trăiau În ah-uri și oh-uri fie după lumea lui Somerset Maugham, fie după aceea a unui autor care cultiva cu nemiluita zarzări și flori de cireși În volumele sale, sau ale unui ofițeraș care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ce nu păstra decât titlul de „literatură” furat glorioaselor tradiții ale lui Alecsandri, Eminescu, Creangă, Caragiale, Coșbuc. Despre ce vorbea ea, și cui se adresa? Un „Poet” al timpului, cuprins de un acces subit de sinceritate, recunoștea că scrie pentruă cucoanele ce se plictisesc În garsonierele din blocuri. Adulterul și crima, trădarea și renegarea, aventurile erotice și exaltarea instinctelor animalice - iată cercul Înlăuntrul căruia se Învârteau - În zeci și zeci de variante - subiectele romanelor lui Octav Dessila & Co. Vitrinele librăriilor gemeau
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care trăiește detectivul: În anul acela locuiam pe Yucca Boulevard, înspre Laurel Canyon. Casa era mititică, într-o fundătură de pe colină. Avea o scară lungă de lemn de sequoia până la ușa de la intrare și un pâlc de eucalipți chiar vizavi. Cucoana care mi-o închiriase cu mobilă cu tot plecase în Idaho ca să stea un timp la fiica ei rămasă văduvă. Chiria nu era mare, fie din cauză că proprietăreasa voia să se poată întoarce când avea chef, fie din cauza scărilor. Îmbătrânise și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ora 10 și 30 de minute: “două scuturături zdravene în Transilvania”, notează un preot pe o carte religioasă. Dintr-un manuscris al unui diac, Petrache Venin, “sluga dumneaei Coniții”, aflăm: “Însemnat-am ca să se știe de cînd au răposat dumneaei cucoana Anastasia Spătăreasa, soția dumnealui cuconului Ioniță Hurmuzachi, la leat 1793, noiembrie 28, sâmbătă spre duminică, la 2 ceasuri din zi, în care zi s-a întâmplat și un cutremur foarte mare, la 6 ceasuri din noapte. Și au ținut cutremurul
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
burgheze”, apreciind că n-ar fi existat între ele diferențe de fond, întrucât odată venite la putere „căutau să satisfacă poftele nelimitate ale clientelei lor politice”1. În opinia lor, erau inutile discuțiile contradictorii în rândurile feministelor, etichetate drept niște „cucoane”, care, chipurile, n-ar fi vrut „drept de vot decât pentru ele și pentru un număr restrâns de femei pe care credeau că le pot amăgi ușor”. După fruntașele U.F.M., tributare unei viziuni stângiste, dominante în mișcarea socialistă nu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
consecințe ale activității P.C.R. în rândurile femeilor, așa cum se pretinde în analizele făcute în mai multe rânduri la ședințele Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. în cursul anului 19453. Vasile Luca găsea intolerabil faptul că în rândurile U.F.A.R. predominau cucoanele, în timp ce „masa femeilor muncitoare” nu era suficient reprezentată. Astfel, explica liderul comunist de ce se acorda o atenție predilectă problemelor de asistență socială în detrimentul muncii politice al cărui scop trebuia să fie câștigarea femeilor pentru programul F.N.D.1 După recunoașterea guvernului
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
spune, o caracterizare a propriilor încercări dramatice. Inspirate din realitatea imediată, scrierile lui (câteodată prelucrări, de fapt) sunt comedii de moravuri și de caractere: Leonil sau Ce produce disprețul, O soaré la mahala sau Amestec de dorințe, Îngâmfata plăpămăreasă sau Cucoană sunt. După revoluție, semnează și alte piese: Doi coțcari sau Păziți-vă de răi ca de foc, Învierea morților (Șarlatani de provinție sau Morți rechemați la viață), Urmarea coțcarilor în Moldova sau Lupu păru-și schimbă, dar năravul nu! ș.a.
CARAGIALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286092_a_287421]