2,064 matches
-
ROMÎNUL", ÎNREGISTRÎND... "] "Romînul", înregistrînd cu bucurie părerile favorabile ale presei asupra mesajului de deschidere, citează și din "Timpul" pasajul: "Nu mai rămâne acum decât lucrul de căpetenie: ca guvernul să se țină de vorbă, nu una să zică, alta să cugete a face". Apoi urmează: Câtă depărtare este de la rostirea acestui deziderat, prin care se recunoaște că bune angajamente a luat guvernul prin actul cel mai solemn, la acuzarea pe care tot "Timpul" a aruncat-o de sute de ori în contra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
românilor s-a terminat, din fericire, prin intrarea României în concertul european, este timpul să ne ocupăm mai serios de cestiunile cele grave ce ridică organizarea noastră din întru. Și de aceea, încă din ziua proclamării regatului, partidul conservator a cugetat să puie în vedere țării un program complet de organizare interioară care să proceadă din nevoile noastre, să răspunză la trebuințele noastre și să fie în raport atât cu datinele și cultura noastră cât și cu mijloacele noastre de aplicațiune
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prefăcută naivitate, argumentul de căpetenie al "Romînului" contra noastră. rămâne tot insinuațiunea calomnioasă pe care am demascat-o într-unul din numerile trecute: "Camerile nu sânt cu voi! Țara nu e cu voi! De la cine oare cereți guvernul? Publicul va cugeta". Noi sîntem vânduți străinilor! Iacă cum înțelege ziarul "Romînul" discuțiunea ideilor, iată cum argumentează. Dar, dacă acest argument se poate întrebuința, aveți voi dreptul să-l întrebuințați contra noastră? Noi oare sîntem aceia cari, știind că o mare putere voiește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Brun pare a fi asociat cu Laboulaye, în care d. Wallon, modestul istoric al Virginei de Orleans, [î]și pune autoritatea în cumpănă cu ateistul Littre, o astfel de coalițiune ne pare, în momentul în care ar trebui să se cugete numai la consolidarea Republicei, ca foarte îngrijitoare. Nu discutăm argumentul adus des în discuțiunea literară asupra acestui subiect mai cu seamă de Laboulaye, Renan și Taine. Acești bărbați - și ei imitează numai pe Tocqueville - acești bărbați cer concurența liberă, căci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
espune o națiune cei cari, luptând pentru ambițiuni personale, și chiar cei cari, luptând pentru că vor binele îndată și întru toate pe deplin, pierd inteligența politică, nu mai văd câțiva pași mai departe etc. Lăsăm ca, înșii cititorii noștri să cugete, să compare și să-și reguleze calea pe care vor voi să meargă. Vom trage însă câteva linii cari pot servi de călăuză celor cari vor fi dispuși de-a studia și capabili de-a înțelege etc. Acele câteva linii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe Englitera și pe Franța. Toate acestea pentru că nu avem o atitudine bine definită, francă, loială. Finețele unui stat născut de ieri sânt copilării pentru vechea diplomație a Europei. Nu ne trebuiesc advocați diplomați, ci adevărați oameni de stat, cari cugetă, vorbesc și lucrează ca buni români. Ca buni romîni? Cine e bun român, cine rău? Fiecine se crede la noi a fi cel mai bun român și, până la un grad oarecare, nu fără cuvânt. Chiar daca n-am voi să fim
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Pesti Naplo" se esprimă într-un mod și mai clar. El publică o conversație cu un înalt personaj politic din Viena (d. de Haymerle), a cărei esență iată-o: Nici curtea, nici ministerul de externe nu doresc războiul. Nimeni nu cugetă la întreprinderi militare de felul ocupării Bosniei. Ministerul de Externe ar voi să mănție statu quo în Orient. Dar, dacă nu va fi cu putință, monarhia va fi asemenea obligată de-a părăsi rolul ei de spectator pasiv. Va face
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e eventualitatea pe care monarhia austro-ungară n-ar suporta-o cu indiferență. Diplomația austriacă se silește în acest moment de-a mănținea acest punct important al Tratatului de la Berlin. Pentru a păzi acest interes vital al monarhiei ea trebuie să cugete la alianțe. Germania e în prima linie aceea al cărei veto ar putea modera pe Rusia și ar garanta pacea. Dar, dacă Rusia nu va urma sfatului acestuia, monarhia austro-ungară va fi obligată ca, sprijinindu-se pe Germania, să-și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ungaria, partida independenților kossuthiani - zice "Telegraful romîn" - sporește din zi în zi. Șovinismul maghiar, din fel de fel de motive, a ajuns la culme, pentru că guvern și partide se întrec în a face imposibilă existența oricării suflări omenești care nu cugetă, nu vorbește, nu scrie ungurește. Aceasta este cum s-ar zice obiectul de politică internă ce s-ar pune înaintea unei conferințe a ardelenilor. Cât despre politica externă, "Telegraful romîn" crede că ea trebuie să provoace pe românii din Ardeal
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Franceze, având rangul de ministru plenipotențiar. E clar că Franța, dacă nu aprobă, desigur înclină a nu dezaproba ideile stângei maghiare asupra raportului de stabilit între cele două părți ale monarhiei habsburgice. Acum, când știm ce e înclinată Franța a cugeta în privirea sorții Ungariei, s-o vedem ce cugetă asupra României, Serbiei și a celorlalte state dunărene. Citim în "Le Temps" al doilea articol prin care ni se dă sfatul a ne alege stăpân. Iată-l în toată întinderea. Nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Franța, dacă nu aprobă, desigur înclină a nu dezaproba ideile stângei maghiare asupra raportului de stabilit între cele două părți ale monarhiei habsburgice. Acum, când știm ce e înclinată Franța a cugeta în privirea sorții Ungariei, s-o vedem ce cugetă asupra României, Serbiei și a celorlalte state dunărene. Citim în "Le Temps" al doilea articol prin care ni se dă sfatul a ne alege stăpân. Iată-l în toată întinderea. Nu putem reciti Tractatul de la Berlin din 1878 făr-a recunoaște
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ivi controversa. Chipul firesc și neapărat al înlănțuirii argumentelor, acesta e obiectul logicii. Cu privire la ceea ce numim argument, adică înlănțuirea unei idei relativ nouă a noastră cu ideile pe cari le au mai dinainte alții, nu se poate cineva opri a cugeta la chipul cu care, din veacul de mijloc și până mai anii trecuți, s-a făcut cultura generațiilor tinere. Ca exemple de absurditatea metodei de a procede prin definiție și prin teză dată, profesorul citează un pasaj dintr-un curs
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi declarat că în orice moment d. prezident al Consiliului și majoritatea pot dispune de portofoliul Internelor. Se spune, în cercuri parlamentare - nimic nu ne autorizează încă a pune temei pe acest zgomot - că d. Conta ar fi început să cugete serios daca n-ar fi bine să asculte de pe acuma, de bună voie, de sfaturile ce i le dau "amicii" și să se retragă. [ 30 noiembrie 1880] ["CE PROGRESE IMENSE... Ce progrese imense nu s-ar putea realiza în patrie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e rău administrată în toate ramurile, pentru că trebuisc hrănite nulitățile rebele, abstracție făcând de celelalte resurse nelegiuite pe cari știu a și le crea acei oameni a căror impunitate e asigurată prin politica de partid. Iată la ce trebuie să cugete d. Brătianu. Domnitorul are marea justificare că națiunea românească nu se-ncheie cu generația actuală. Lui Carol II nu va mai îndrăzni nimeni să-i prezinte decretele pe care le subseamnă Carol I. Dar d. Brătianu nu are această justificare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
republicanilor de la Ploiești se strică un popor și mai mult decum ar fi, iar un popor stricat piere. Ceea ce am zis noi prin formula de mai sus nu e așadar un sfat, cum crede "Romînul", ci o imputare că Domnul cugeta, în adevăr la mănținerea expresiei geografice a țării, dar îngăduie coruperea sistematică a ființei etnologice a poporului. Când nulitățile se distrag de la ocupațiunile lor pentru a se face demnitari ai statului se naște în societatea întreagă tendința câștigului fără merit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acestui rege Matia, după întâmplări felurite și nefericite, a venit asupra acestei țări și următoarea nenorocire vrednică de plâns. Câtă vreme regele acesta pustia regatul Poloniei, față de care se purta cu atâta dușmănie, încât nu-i mai rămânea timp să cugete la binele și la folosul țării sale, Ungaria însăși, parcă ar fi fost văduvită de principele său, își trăia zilele tihnite și pace în tăcere. Dintr-odată însă turcii, acești prea înfricoșați dușmani ai creștinătății, explorând o parte a țării
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
război nordic. Când s-a conturat această coaliție antisuedeză, Carol preluase frânele conducerii doar de trei ani. Era, deci, novice. Trebuia să intuiască și să cântărească foarte exact tabăra adversă. El a scrutat și analizat câmpurile posibile de confruntare. A cugetat și procedat genial. I-a atacat rând pe rând pe dușmani, fiindcă erau, fiecare în parte, puternici. Astfel, cu o flotă modernă de 43 de vase, a debarcat în insula daneză Sojaelland. A anihilat trupele regelui danez Frederick și l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
gândirea eminesciană specifică nu numai poetului, ci și ziaristului o continuare a ideilor kantiene și schopenhaueriene și nicidecum manifestarea lor epigonică, lucrurile se complică nejustificat. În pofida faptului că Eminescu afirmase cândva: "Mă opun ideii kantiene că prin simțuri nu poți cugeta nimic; dimpotrivă, ele stimulează gândirea filosofică" și că, în privința existenței sau nonexistenței divinității, părerea acestuia contravenea celei schopenhaueriene, aceste opinii au fost ocolite cu grijă și trecute sub tăcere. Dar astăzi, ori din perspective istorică și filosofică putem spune că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ale spiritului sub forma zicerilor fulgurante. Pledoaria pentru scrisul scurt, de maximă concentrare, incitant, vine imperios din imboldul esențializării, împotriva prolixității. De pildă, Maiorescu scrie concis, pe câtă vreme Gherea e dezlânat. "Meritul lui Borges de a fi scris atât de scurt", cugetă Lamparia. Dintr-o sumă de asemenea "fragmente" laconice se constituie un adevărat breviar estetic, în care problemele artei sunt privite din cele mai diverse perspective, în multiplicitatea lor caleidoscopică. Rețin, minumum minimorum, meditațiile asupra geniului, motiv recurent, poate chiar prea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Întreba: dacă nu cumva această corelație ar ține și de domeniul moralei? El răspunde convingător: „Morala, cu tot caracterul său activ și afirmativ, nu comportă ea cu adevărat nici Într-un fel, categoria «permisului». Este cu totul imprevizibil de a cugeta la o morală a activităților «permise»? Pe de altă parte, nu există oare, În morală ca și În drept, drepturi subiective, corelative obligațiilor morale: un drept moral către cineva este oare de neconceput de exemplu, un drept moral la afecțiunea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
intenție odioasă, când cineva de exemplu, urăște fără motiv pe altcineva, zicem că are obligația morală să nu o facă. În acest caz, după ce constatăm o stare psihică, cu antecedentele ei cauzale, facem să intervină un fel specific de a cugeta, deosebit de această constatare, și condamnând moralmente pe vinovat. Cum ajungem astfel să-i atribuim o obligație morală? Nu gândindu-ne numai la procesele psihologice care s-au produs În conștiința lui, ci, după ce le-am constatat, judecându-le dintr-un
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
refacem singuri spre a ne convinge prin propriile noastre mijloace intelectuale. În cazul acesta cercetarea logică nu se mai Îndreaptă desigur asupra cauzelor psihice subiective și sociale care ne-au provocat o idee, ci asupra obiectului pe care l-am cugetat prin acea idee, spre a vedea dacă ea corespunde sau nu adevărului: nu mai cercetăm atunci legătura psihică dintre stările noastre de conștiință, ci studiem fenomenele naturii care ar duce În exemplul dat la concluzia că pământul se mișcă. A
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pentru națiunea lor cât li va ordona națiunea ca să ceară, și nu vor cede nici o iotă din pretensiunile lor, căci nu vor avea astuția de a o face. Dacă mai are cineva o singură îndoială despre importanța unui congres, acela cugete numai cât de degradați trebuie să fim noi românii, dacă până și maghiarii, poporul cel mai decăzut al Europei moderne, au ajuns să fie stăpânii noștri și să-și bată joc de noi în ședințele acelei adunăture ce se pretinde
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pregătească și să se creeze ceva cu minte, dacă, e ca să scoatem odată carul din noroi, trebuie ca din nici o parte să nu ne punem alene mînele în sân. Credem a fi trecut pentru totdeauna timpii aceia în cari poporele-și cugetau încorporată înțelepciunea cea mai mare în eventualele sfere nalte ale guvernului; timpi în cari popoarele lăsau orice inițiativă pre sama cercurilor acelora, pre când ele însele se dedeau letargici și unei neiertate negligențe spirituale. Acuma nu mai poate succede o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în cultură. întîia rațiune prin care un popor poate egemoniza pre altul e superioritatea morală. Măsurariul civilizațiunei unui popor în ziua de azi e: o limbă sonoră și aptă de a esprima prin sunete - noțiuni, prin șir și accent logic - cugete, prin accent etic - simțăminte. Modul de a înșira în fraze noțiune după noțiune, o caracteristică mai abstractă ori mai concretă a noțiunilor în sine, toate astea, dacă limba e să fie națională, sunt ale limbei, căci de nu va fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]