1,159 matches
-
și a continuat să apară sub aceeași direcție a lui Iacob Negruzzi timp de 28 de ani. Datorită acestei longevități la conducerea unei reviste, se glumea pe seama redactorului șef, care se contopise cu opera. Se spunea că el este autorul, culegătorul, corectorul,directorul „ba chiar și cetitorul Convorbirilor literare”. Unde mai pui că și soția redactorului șef era numită „Consoarta Convorbirilor”. Revista a apărut la Iași timp de 18 ani (1867 - 1885Ă. Pentru ca revista să aibă cât mai mulți și valoroși
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
operei lui Eminescu, în "Cuvânt înainte" la volumul "Eminesciana", Junimea, 1983, precizează: "Chipul în care Eminescu derivă poeme dintre cele mai originale din sugestiile, când nu și din stihurile transfigurate ale cântecelor de lume, e o temă demnă de urmărit... Culegător de folclor de toate speciile și magician inspirat, este capabil să transforme, prin necontenite filtrări, materialul brut al basmului în supracelesta poemă a "Luceafărului". Poetul nostru național s-a aliniat tradiției folclorice din literatura română pe care a slujit-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și navigînd în cyberspațiu și în noile lumi ale informației și divertismentului, constituie o uimitoare etapă de dezvoltare în evoluția omului, o noutate absolută în evoluția umană. Tinerii epocii actuale, obsedați de media și tehnologie, sînt considerați ca "vînătorii și culegătorii" de informație și divertisment, obligați să supraviețuiască unei supradoze de "infotainment" și să proceseze o varietate uluitoare de imagini și idei. La fel cu mutantul portretizat de David Bowie în cartea Omul care a căzut pe pămînt, noii supuși postmoderni
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dacă nivelul lor de pregatire nu este cel corespunzător ? Un lucru este clar: finanțarea slabă = pregătire slabă = lipsa de interes pentru învățamânt din partea studenților, dar și a cadrelor didactice = falimentul învățământului. Dorim oare acest lucru? Dorim să transformăm tineretul în culegători de căpșuni, de ceapă și de morcovi, pe ogoarele Vestului? Dacă se dorește așa ceva, nu avem decât să scădem în fiecare an finanțarea, așa cum se preconizează în acest an. Rezultatul este garantat în următorii doi ani. Acestea și multe altele
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
țară lipsită de mână de lucru, constituie problema principală a agriculturii americane. Concursul de culegere a porumbului, În fiecare toamnă, merită toată lauda. Se acordă premii foarte mari, cu o largă și bine meritată publicitate. Se obțin adevărate recorduri. Un culegător bun poate obține 12,7 bl pe oră, aproape ½ hectar, cu Îngăduință să rămână necules cel mult un știulete din 50 și cel mult 226 grame de foi pe știuleții culeși. Uneori, la cules sunt aduși porcii În așa numita
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
obținut la cules e nevoie și de concursul cailor. Ei sunt docili, bine dresați, Încât pornesc și se opresc la cea mai mică comandă. Astfel fermierul poate culege porumbul de la distanță, de unde azvârle știuleții direct În căruță. În partea opusă culegătorului, căruța are o scoarță mult mai Înaltă, Împiedicându-se astfel căderea știuletului pe câmp. O deosebită dexteritate au fermierii În organizarea muncii la descărcarea căruței și urcarea știuleților În porumbar cu ajutorul elevatorului. În multe ferme porcii consumă porumbul azvârlit din
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Aviator Gagea nr.4, România. Revista se tipărea la Tipografia Institutului de orbi și surdomuți din Cernăuți, ceea ce explică mențiunea de pe coperta ultimului număr (7) din septembrie decembrie 1936: „Pentru orice greșeală de tipar rugăm a fi scuzați, căci micii culegători sunt copii surdomuți de la Institutul de surdo-muți „Regina Maria” din Cernăuți. Revista de față e opera elevilor ce învață tipografia sub conducerea dlui maistru T. Cernățean” (p.3). Publicația apărea din inițiativa Asociației Corpului Didactic medicopedagogic din România și era
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să mă ajute să tipărim primele numere. I-am dat niște bani și, În anii aceia când tipografii erau „stăpânii presei” În fabricația ei, În anii de dinainte de apariția informaticii, Olga știa foarte bine: cutare maestru, paginator, zețar, corector sau culegător, linotipist este „sensibil” și la ce anume „tip de atenție”, și ea a aranjat Într-adevăr lucrurile așa Încât primele două numere au apărut - Într-un tiraj de vreo sută de mii de exemplare - fără colaborarea redactorilor ei salariați, totul dirijat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
românii s-au atașat mult de Italia și de Spania, mai ales În urma adevăratului exod al celor care caută de lucru În străinătate. Au ajuns să fie primele două comunități românești din Europa Occidentală, depășind-o pe cea din Germania („culegătorii de căpșuni“ din Spania au intrat deja În folclorul românesc, la fel ca „mâncătorii de lebede“ de la Viena). Cu englezii, românii se pot Înțelege mai bine astăzi, grație... englezei. Cu observația că aceasta s-a impus nu prin Anglia, ci
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
spiritist, Stino Dr. Weiselberg , și când ne vom vedea, Îți voi spune și ce am mai cules În jurul acestui cerc. Nu știu dacă te interesează, dar eu voi găsi o plăcere să văd ce ai să spui mata, care ești culegătorul de date. Și pe la Casa de Cultură se mai frământă lucruri noi, dar nu prea caut să fiu În centrul sau chiar marginile acestor probleme. Eu voi vedea ce voi face cu pictura mea. De asemenea, am fost la Dl.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu plată, o lucrare a mea Istoria lectoratului românesc la Univ. din München (În vreo 1.000-2.000 exemplare)? Vă rog să Vă interesați. Ar fi vreo 2 coale de tipar, dar și cu câteva texte germane (Dacă n-au culegători de limbă germană, redau numai traducerile În românește). Mă bucură activitatea d-lui Moscaliuc - și Monografia A. Stino, ca și Galeria Ion Irimescu. Poate, la vară, să văd și eu tot ce s-a realizat - și sau realizat multe - la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
constituie calea prin care pragul existențial este depășit; departe de a fi arbitar, el vine ca „un dar al zeilor, care ne ajută să participăm în felul acesta la puterea lor”. De aceea, vom respecta întru totul modul în care culegătorii de folclor au transcris informația orală, chiar dacă grafia pe care o considerăm potrivită este diferită. Vor apărea deci fragmente ce utilizează simboluri fonetice pentru fenomene precum africatizarea, palatalizarea și altele, dar și texte care au o transpunere minimalistă a pronunției
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de oameni și animale invadau dealurile acoperite de vițele ruginite și pline de roada multicoloră. Un "Vivat!" izvorât din sute de glasuri străbătea dealurile dintr-o parte În alta, la deșertarea primului bot de struguri, spre marea delectare a tuturor culegătorilor. În noaptea următoare culesului, bărbații tescuiau și depozitau mustul În butoaie de stejar, spălate și afumate din vreme cu floare de sulf (benzi de pucioasă), iar femeile și copiii legau strugurii destinați conservării. Dintr-un fir de ață (fuior de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
fixa de plafonul camerei mai răcoroase sau chiar În podul casei. Se Înțelege de ce, după culesul viilor ne Îmbulzeam să ne urcăm În pod după cele trebuincioase gospodăriei. * Botul era un vas din lemn, În care botașii preluau strugurii de la culegători, Îi zdrobeau cu un băț din lemn de porumbel prevăzut În partea terminală cu ramuri de cca.5cm și-i transportau În butea colectoare de 500-1000 l fixată În car. Nu pot uita din timpul culesului, via părintească din "heveș
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
voce ivita în literatura română din secolul al XIXlea, autor al unei opere rapsodice în care se manifestă un scriitor cult, o conștiință spontană, un moralist clasic, dublat de un umorist spumos, de o jovialitate cuceritoare. Considerat, rând pe rând, culegător de basme, rapsod popular, geniu oral etc., Creangă scăpa, în mod evident, unei caracterizări unice. Opera să nu se raportează la nimic din ce s-a scris în literatura română, considerându-se într-un microunivers închis și inexplicabil, suficient sieși
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
care scade foarte mult calitatea artei naive pure. Acest lucru nu este valabil în cazul Paulei Iacob, care se distinge prin stilul concis și puternic personalizat, atât prin culori cât și prin motive, amintesc aici celebra lucrare a Paulei Iacob, ,,Culegătorul de stele”. Sigur că tema aceasta a apărut sub diverse forme sau modulații și în alte tablouri ale pictoriței, dar asta este ceva caracteristic multor pictori naivi, dacă nu tuturor, repetarea tematică a unor idei sau subiecte, de detaliu sau
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
satisface o nevoie umană, tehnologia transformă invariabil resursele În deșeuri. Să nu credem că aceasta se datorează unui caracter artificial, adică abiotic, al tehnologiei, pentru că tehnologie Înseamnă și biotehnologia, poate prima practicată de om atunci când a Încetat a fi un culegător și a devenit agricultor. Iar tendința actuală spre biotehnologii care să Înlocuiască tehnologiile clasice sunt doar aparent o Încercare de a Închide un cerc. În fond, un aminoacid, de exemplu, poate fi produs prin sinteză chimică, folosind câteva substanțe din
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
singurul criteriu valabil deocamdată este cunoașterea perfectă a fiecărei specii. Cândva, această știință se transmitea și se mai face Încă, din generație În generație, prin puterea exemplului. Sau, poate, și pe o cale puțin deosebită, similară tehnicii fântânarilor, prin care culegătorul “simte”, pentru fiecare ciupercă În parte, dacă e bună sau nu, oricum, o cale neconștientizată. O măsură de precauție poate fi aruncarea apei În care au fiert ciupercile. Poate ar trebui să ne Întoarcem mai mult spre natură, Învățând fiecare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
proverbului românesc “În calul care trage, În acela se bate”. Copaci Încorsetați În asfalt ori beton, Înnăbușiți de umbra construcțiilor ce-i depășesc cu masivitatea lor, ciuntiți din motive de circulație ori În Încercarea de a-i feri de vandalismul culegătorilor de flori de tei, de exemplu. Sau pur și simplu tăiați pentru a le folosi lemnul, În majoritatea cazurilor pentru fleacuri; sau pentru că unii oameni, care se consideră desigur zei, sunt alergici. Sau pentru că le umbresc locuința. Nu vreau decât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
diferite alte moduri, de la una dintre prerogativele sale: reglarea, pentru supraviețuirea și evoluția Vieții În ansamblul ei, nu doar a celei umane. “Radiosfera”, 11 decembrie 1995, ora 12,45 60. O ulcică e doar atâta? În zorii existenței sale omul, culegător, dar mai ales vânător, ducea o viață nomadă, În căutarea hranei. Așa de exemplu, acum vreo 40 de mii de ani America, până atunci exterioară ariei de formare a speciei, s’a trezit colonizată. De impact asupra mediului nici nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
unul până la 5 procente. Deci, doar cel mult două procente și jumătate din această energie poate fi prelucrată de biosferă, În particular de Viața ce sălășluiește În România, iar asta doar jumătate de an. Cum poate fi valorificată? Făcând agricultură. Culegător, vânător ori mai târziu agricultor, omul a folosit Întotdeauna exclusiv această sursă de energie. Și n’a fost rău: am arătat adesea că tot ceea ce e bazat pe ea, ca necesități de hrană și de energie, nu e dăunător naturii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu ritualul, respectiv războiul. Țăranul egiptean nu era numai ultimul din societate, dar și constrâns, chiar prin tortură, la a ceda produsul muncii lui, tot În favoarea preotului și soldatului. Cât despre Biblie, ea Îi rezervă lui Adam, după stadiul de culegător, o agricultură trudnică, ca pedeapsă: “Fiindcă ai ascultat de glasul nevestei tale, și ai mâncat din pomul despre care Îți poruncisem: «Să nu mănânci deloc din el», blestemat este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ți scoți hrana
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
animalele propriu-zise, adică a rațiunii și, Încă, a calității sale de a fi nu numai omnivor, dar singurul animal capabil a-și schimba continuu regimul de hrană. Și-o mai poate face Încă. Și astfel, dintr’un vânător Înveterat și culegător ocazional, omul a devenit cel ce este astăzi, rezistând În consecință schimbărilor survenite În mediu dar și propriei sale Înmulțiri care, pentru oricare altă specie animală, ar fi Însemnat sinuciderea prin Înfometare. Aceasta, pentru că mărirea ponderii hranei vegetale a Însemnat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o parte, suntem excluși de la valorificarea unor surse de hrană, ajungând la extrem la Înfometare, deci la reducerea populației. Pe de altă parte, dacă nu Înțelegem mesajul, e și mai rău, căci ne expunem la eliminarea fizică prin intoxicare. Iar culegătorul nu are posibilitatea analizei mediului, și Încă, a recoltei, ciupercă cu ciupercă, cu atât mai mult cu cât În privința diversității alcaloizilor ciupercile dau dovadă de o imaginație de invidiat. Și, de fapt, culegătorul are În față aceeași morfologic cunoscută ciupercă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
expunem la eliminarea fizică prin intoxicare. Iar culegătorul nu are posibilitatea analizei mediului, și Încă, a recoltei, ciupercă cu ciupercă, cu atât mai mult cu cât În privința diversității alcaloizilor ciupercile dau dovadă de o imaginație de invidiat. Și, de fapt, culegătorul are În față aceeași morfologic cunoscută ciupercă bună, dar modificată biochimic. Poate voi fi acuzat de nedelicatețea de a aborda, atât de degajat, niște - pentru unii dintre noi - tragedii. Dar ele sunt propria noastră operă, concretizată În suprapopulare și poluarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]