1,806 matches
-
ajungă cunoscut.” („Biblia”) Pentru că atunci cînd nu ne descoperă alții, ne descoperim noi Înșine prin mărturisirile propriei conștiințe. De adevăr n-ai cum să te ascunzi: „Adevărul iese la suprafață ca untdelemnul” (proverb). * „Adevărul este un fruct care nu trebuie cules, decît dacă este bine copt.” (Voltaire) Insuficient Înțeles, el exprimă mai mult o contradicție. * „Hainele Îl acoperă și-l descoperă pe om.” (Miguel de Cervantes) Doar În puține cazuri, „vestimentația” este În acord cu interiorul sufletesc al celui care o
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
consecvent de informatori, de diferențierea lor în funcție de talent, și totodată cel dintâi care a scris biografia unui informator, Mărcea Giuca din Ticvanul Mic („Familia”, 1866). În unul din apeluri formulează și un scurt chestionar pentru culegerea obiceiurilor. Pe baza materialului cules, cerea, în spiritul epocii, să se facă „reconstituirea”, din mai multe variante, a unui prototip, considerând, eronat, că forma primară, perfectă, s-a degradat cu timpul. Aceasta este metoda la care a recurs și în alcătuirea epopeii Novăceștii, a cărei
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
era preocupat de braconaj și furt, acestea afectând veniturile obținute din lemn sau calitatea vânatului regal, Însă, cu toate acestea, de cele mai multe ori, ignora practicile sociale complexe, negociate și larg răspândite legate de pădure și de activități precum vânătoarea și culesul, pășunatul, pescuitul, fabricarea cărbunelui, punerea de capcane, culegerea de produse destinate alimentației și de minerale utile, precum și importanța pădurii ca loc cu valențe magice sau religioase, ca loc de refugiu și așa mai departe. Statul utilitarist nu vedea pădurea reală
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
este recoltat. Este relativ ușor de stocat pentru perioade lungi, cu pierderi insesizabile. În schimb, zmeurul are nevoie de un anumit sol pentru a da roade, trebuie curățat În fiecare an, necesită multiple recoltări, iar fructele sunt practic imposibil de cules cu mașina. O dată Împachetate, ele nu rezistă decât câteva zile și doar dacă sunt ținute În cele mai bune condiții. Dacă sunt prea Înghesuite sau dacă temperatura este prea ridicată, se strică În câteva ore. Așadar, fiecare etapă a cultivării
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dovedit sistematic diferite de cele sălbatice Înrudite. Din motive de confort, am Început preferăm plantele cu semințe mai mari, care germinează ușor, care au mai mulți muguri și dau, deci, mai multe roade, ale căror fructe sunt mai ușor de cules sau de curățat. De pildă, În cazul porumbului cultivat, planta are doar câțiva știuleți cu boabe mari, În vreme ce soiurile sălbatice sau semi-domesticite au știuleți foarte mici, cu boabe mărunte. Diferența este cel mai bine redată de contrastul Între uriașa floare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
obținute În cele din urmă erau hibrizi de statură mică și cu vârstă de maturizare identică, ce produceau fructe de aceeași mărime, cu coaja groasă, de consistență tare și fără denivelări. Ele erau culese verzi, pentru a nu suferi În timpul culesului efectuat de mașină și erau coapte artificial cu etilenă În timpul transportului. Astfel, se obțineau roșii mici și uniforme de iarnă, vândute În pachete de câte patru, care au dominat rafturile magazinelor decenii la rând. Gustul și calitatea nutrițională erau mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
uimit de cât de variate erau competențele vecinilor mei și de cât de multe știau despre condițiile naturale locale. Următoarea Întâmplare este reprezentativă În acest sens. În curtea casei unde locuiam, creștea un mangotier foarte cunoscut În sat. La momentul culesului, veneau În vizită toate rudele și cunoștințele, cu speranța că vor primi câteva fructe și, mai ales, că vor putea păstra câteva semințe pe care să le planteze În propria gospodărie. Cu puțin timp Înainte de sosirea mea, arborele fusese atacat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ploaia. Într-un vacarm infernal, ca și la Coșbuc, trece prin sat laia țiganilor. Șiruri de atelaje țărănești zoresc spre iarmaroc și iată, la orizont, orașul cu „larma vieții zbuciumate”. Partituri de un decorativ artificios, unele secvențe agreste (Secerișul, La cules) denotă un pitoresc în exces. Secerătoarele poartă „roșu mac” în păr și „vinete cicoare”, fete vesele „înoată” prin grâu, iar tineri țărani hăulesc pe lângă carele pline, „pocnind din bice”. Undeva, în podgoria răsunând de „chef și chiot”, apare, ca într-
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
Geografie conține o descriere de un relief artistic pronunțat a fantasticului tărâm al morții. Deși se apropie tematic de lirica preromantică a mormintelor, meditația lui F.-B. nu este tributară izvoarelor străine, ci imaginarului popular. SCRIERI: [Poezii], în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, publ. Aron Pumnul, III, Viena, 1862, 512-517, PAU, 79-83. Repere bibliografice: Ioan Rațiu, Vasile Fabian-Bob, Blaj, 1907; Densusianu, Lit. rom., II, 35-36; Călinescu, Ist. lit. (1941), 111-112, Ist. lit. (1982), 110-111; Popovici, Romant. rom., 329-330; Piru, Ist.
FABIAN-BOB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
atmosferă socială, dar și percepția individuală a unor întâmplări din anii copilăriei, petrecuți într-un sat bănățean. Eu și ai mei evocă o primă etapă a vieții naratorului, Romolos, desfășurată într-un cadru strict delimitat de îndeletniciri vechi (cultivarea pământului, culesul porumbului, paza strugurilor copți), de tradiții, obiceiuri, ceremoniale specifice, care dăinuie până la intervenția bruscă a evenimentului major, primul război mondial, implicând, prin plecarea la luptă a bărbaților satului, pierderea coeziunii comunitare. Cei care au plecat continuă, tot într-o structură
FABIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
o certă promisiune pentru poezia românească modernă: Rodnicie și Interior (ambele în 1939) și Din refugiu (1940). Influențat de poezia bucolică a lui Mircea Streinul, în Rodnicie F. etalează o avântare, o grandilocvență entuziastă, ca în tabloul participării generale la culesul roadelor câmpului (Cântul belșugului). Pământul străbun, considerat singura moștenire sfântă în succesiunea generațiilor, revine în versuri imnice în cele mai multe dintre poemele plachetei. Orientarea definită de Mircea Streinul în cadrul cenaclului Arboroasa este respectată și în Interior, autorul ilustrând mai toate ipostazele
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
considerate „informații secrete”, trebuie neapărat să aibă loc un proces prin care să fie puse în mod sistematic la dispoziția oficialilor guvernamentali într-o formă utilizabilă. Un serviciu de informații preia deseori această activitate. Informațiile nu includ numai „materialul brut” cules prin metode de spionaj sau în alt mod, ci și analize și evaluări care se bazează pe ele. Acest rezultat, denumit și „produs” informativ, are o importanță deosebită pentru strategi. Proporția în care acest produs informativ face posibilă prezentarea unei
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
descrisă este larg răspândită - așa cum arată termenul „eschimos”- printre vânători și culegători. Motivul este că orice factor care izolează familia nucleară crește probabilitatea apariției respectivului tip terminologic. Or, în cazul populațiilor ce își bazează modul de existență pe vânătoare și cules, din cauza fluctuației de resurse biotice și a densității scăzute a populației, familia tinde spre forma nucleară pentru a putea face față mobilității geografice necesare în căutarea hranei. Iar în cazul populațiilor euro-americane contemporane, același model terminologic reflectă intruziunea statului și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un simbol. În Sărbători trupești laitmotivul este dansul, și titlurile sunt sugestive: Danț pe aproape de păcat, Melodie pentru dansul pântecului. În Vedenii sălbatice poetul recurge la imagini a căror simbolistică trimite spre peisajul autohton, ca fundal al unor ocupații ancestrale: culesul viei, poveștile ce „curg în ulcele”, „raiul turnat într-un picior de plai”, „câmpuri împușcate cu flori neîncepute”, iezii, alături de care cerul paște în ochii uzi, într-o figurație ușor stranie, cu o nuanță de fantastic. Alt ciclu, Veac și
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
se apropie prin simplitate de poezia populară, dar tezismul unor idei oficiale supără. Pâlpâirile de talent nu lipsesc, ca atunci când lumea miraculoasă a eroilor din basmele românești se vrea transplantată în lumea poeziei: „totul e s-ajungi/ înaintea florilor/ la cules de păpădii/ nu mai merge nimeni,/ se întoarce/ ultimul fluture în lut/ și cade la picioarele mele./ M-așteaptă Făt-Frumos în copaci/ să-mi aleg ortacii/ pe rând când se vor ivi/ din revolta lutului/ în zodia furtunii”. Încercând să
RUSU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289413_a_290742]
-
de I. Heliade-Rădulescu. Polemica împotriva latinizanților ardeleni va continua în „Steaua Dunării”. Entuziast al creației folclorice încă de prin 1839, într-o pornire romantică R. începe să adune balade și doine. În studiul Poezia poporală, schițând anumite generalizări asupra materialului cules, ajunge la o clasificare a poeziilor populare (cântece bătrânești, de frunză, doine și hore), preluată și de V. Alecsandri. Valoarea documentară a acestor producții, păstrătoare ale limbii și obiceiurilor străvechi, o cântărește în spiritul gândirii lui Herder („Datinile, poveștile, muzica
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
Întorcându-se de la fântână cu urcioarele pe creștetul capului, fiecare dintre ele având În mână o ceapă pe care o mirosea frecvent. Epidemia avea caracteristicile unui synochus 69, iar câteva persoane decedaseră pe neașteptate, fapt care iscă panică printre locuitori. Culesul mătăsii tocmai se Încheiase. I-am aflat pe bolnavi În niște case scunde și mizere, lipsite de aer proaspăt. Am considerat oportun să-i determin să părăsească locuințele și să-i aduc În manufacturile În care mai Înainte fuseseră viermii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
manuscris și pierdute. Configurația neoclasică a poeziei, ca și înclinația spre persiflaj și satiră trec și într-un jurnal de călătorie în versuri, din 1828, Călătoria dumnealui hatmanului Costandin Paladi la feredeile Borsăcului (publicat de Aron Pumnul în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni), unde, pentru prima dată la noi, este întrebuințat termenul „romantic”. S. se declară „pătruns” de frumoasa, „romanticeasca priveală” a muntelui, dar sentimentului naturii îi lipsește fervoarea, scriitorul fiind copleșit de înregistrarea detaliată și prozaică a celor văzute
SCAVINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
văzute, de transcripția mitologică și de tiparul bucolicii clasice în descriere, cât și de efectele neașteptate ale unui stil comic. SCRIERI: Odă din partea opștiei întru slava nunții luminății sale prințesii Elenco Sturza, Iași, 1825; Călătoria la Borsec, în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, publ. Aron Pumnul, III, Viena, 1865, 397-402. Traduceri: J.-Fr. Regnard, Democrit, îngr. Costache Negruzzi și Mihail Kogălniceanu, pref. Costache Negruzzi, Iași, 1840. Repere bibliografice: Costache Negruzzi, Negru pe alb, București, 1969, 159-166; Densusianu, Lit. rom., II
SCAVINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
politice, îngr. Romulus Scriban, Iași, 1870; Călătoria mea la pământul sânt și la Ierusalim în lunile iunie, iulie, august și septembrie 1874, București, 1875; Plângerile unui sihastru pentru România, [Iași], 1875. Repere biblografice: Aron Pumnul, Neofit Scriban, în Lepturariu rumânesc cules din scriptori rumâni, IV, partea I, Viena, 1864, 214-218; Maiorescu, Critice, I, 129-130; Pop, Conspect, II, 56-59; Constantin Erbiceanu, Viața și activitatea preasfințitului Neofet Scriban, București, 1888; D. Lascăr, P. S. Neofit Scriban, București, 1898; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 176-178
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
familie, chiar dacă ei au obținut rezultate școlare și extrașcolare foarte bune. Familia i-a ignorat și le-a negat valoarea. Dorința de afirmare a copiilor ce provin din aceste familii, este unilaterală în perioada școlarității, părinții urmând să vină „la culesul roadelor, după ce o viață au fost foarte departe de misiunea de părinte. Cine poate nega faptul că sunt familii care au aspirații mari pentru copiii lor, dar pe care aceștia nu le pot onora? Dorința exagerată a părinților de a
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
cu destinație didactică (Muzeul școlar, Muzica) pledează, printr-o descriere tehnică amănunțită, în favoarea organizării în școli a colecțiilor mineralogice, a insectarelor, ierbarelor, mulajelor de animale sălbatice etc., ca și pentru înființarea unor coruri la căminele culturale. Apare și material folcloric cules din Basarabia - cântece, proverbe, ghicitori, însoțite de îndemnul de a se indica „din ce sat și de la cine sunt auzite”. Personalitatea tutelară a lui N. Iorga - ale cărui cugetări revista le presară printre texte - ocupă spații largi cu ocazia sărbătoririi
UNIREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
care i-a atras calificativul de „poet întârziat, chiar vetust, al caducității lucrurilor omenești” (Al. Piru): „Frunzele de aur peste noi, de plouă,/ Vor rodi pământul vechilor dureri./ Cum să plec aiurea, către nicăieri,/ Când mai am o floare de cules din rouă?” (Rondelul unui epicureu). În următoarele plachete, Dealul brândușelor (1974), Fulg și zăpadă (1978), autorul își asumă mai decis postura livrescă, artizanală sau doar ocazională, dar își diminuează astfel simțitor palpitul poetic. SCRIERI: Poetul G. Tutoveanu, Bârlad, 1928; Istoria
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
oraș, momente emoționale din viața unor foarte tineri intelectuali (apariția primei poezii, șansa de a audia un concert) și mai ales descripții pline de poezie: un loc pitoresc din Bucegi (Malul Ursului), un câmp traversat de tren, Insula Șerpilor, un cules de vie. Piesa Când un om și-a dat cuvântul, jucată la Techirghiol de elevi ai Sanatoriului de Copii, e o scenetă cu acțiunea plasată în timpul dominației maure în Spania. SCRIERI: Menirea etnografiei în România, Cluj, 1924; Povestea unei tinereți
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
cel polimetric liber. Cu această - în parte - nouă tehnică, V. zugrăvește bărăgane învăluite în umbrele înserării (Bărăgan în amurg), șesuri și coline (Dobrogea-n amiază de vară, În cimitirul turcesc din Mangalia), autumnale (Plâns de toamnă, Toamna la baltă, După cules, Făurăria toamnei), marine (Haitele mării, Efigii marine), uneori în tablouri de-a dreptul memorabile, în verde, albastru și aur, precum imaginea Bărăganului topit în azur: „În aur de pojarnic și spumă de scumpie, / Rostogolind apusul la margini de pământ, / Își
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]