139,341 matches
-
Mihai Șora Eram încă la Editura pentru Literatură (EPL) când, în a doua jumătate a anilor șaizeci, doamna Cornelia Ștefănescu - cercetătoare, pe atunci, la Institutul "G. Călinescu" - a prezentat redacției care se ocupa cu repunerea în circulație publică a patrimoniului cultural o propunere de reeditare, pe etape, a operei lui Mihail Sebastian, pe care publicul acelei vremi nu apucase să-l cunoască decât ca autor al Jocului de-a vacanța, al Stelei fără nume și al comediei satirice Ultima oră, ignorându
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi De câțiva ani, Astra Film Fest a devenit un eveniment-reper al urbei de pe Cibin. Având la început o miză strict culturală și, la drept vorbind, destul de elitistă, se înțelege că un festival de film documentar axat pe teme antropologice nu putea lansa o ofertă convingătoare către marele public. Am putut constata la ediția din acest an - a șasea - că obiectivul cultural
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
culturală și, la drept vorbind, destul de elitistă, se înțelege că un festival de film documentar axat pe teme antropologice nu putea lansa o ofertă convingătoare către marele public. Am putut constata la ediția din acest an - a șasea - că obiectivul cultural (și nu doar cel de strictă specialitate) a fost, în fapt, cu mult lărgit, festivalul crescând, prin afluența de spectatori la filme și la manifestările conexe, până la dimensiunile unui fenomen turistic. Nu este vorba doar despre ceea ce numim, cu o
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
de strictă specialitate) a fost, în fapt, cu mult lărgit, festivalul crescând, prin afluența de spectatori la filme și la manifestările conexe, până la dimensiunile unui fenomen turistic. Nu este vorba doar despre ceea ce numim, cu o sintagmă la modă, "turism cultural", despre un pretext seducător tipărit de agențiile de voiaj, ci chiar despre un "turism antropologic", care a suscitat un neașteptat trafic de interese cinefile. Așadar, nume din sfera antropologiei și din cea a mediei, a realizatorilor de film și a
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
împânzit literalmente orașul și a umplut - uneori până la refuz - sălile de proiecție pe toată durata Festivalului. Atmosfera și publicitatea create au depășit cele mai optimiste așteptări. Ar fi necesară aici o precizare cu privire la importanța contextului pentru o astfel de acțiune culturală. Nu e puțin lucru să știi cum să construiești un eveniment - tot așa cum în industria de divertisment e necesar să cunoști analitic și pragmatic resorturile unui spectacol. Protocolul românesc în această privință recomandă, de cele mai multe ori, o atitudine obosită, astenică
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
lui o fac între schimbările politico-sociale și cele literare. Există, în toate timpurile, un anumit decalaj între unele și altele. Nici chiar instaurarea regimului comunist, în august 1944, n-a condus de la început la o modificare radicală a regulilor jocului cultural. Vreme de cîțiva ani s-au prelungit tendințele și formele anterioare. Abia instituționalizarea cenzurii în 1949 le-a pus capăt. Și încă: literatura realist-socialistă astfel întemeiată a rămas inorganică, fără atașament profund la sensibilitatea scriitorilor și fără valoare. Cu atît
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
rămas inorganică, fără atașament profund la sensibilitatea scriitorilor și fără valoare. Cu atît mai puțin în absența unor măsuri obligatorii și coercitive formele noi iau pe nepusă masă locul celor vechi. Inerția este imensă în domeniul artei. Timpii politici și culturali diferă unii de alții. Am analizat, pe urmele lui Gadamer, în prefața la Istoria critică, aceste temporalități neconcordante. În al doilea rînd, totdeauna refuzul vechiului a fost concomitent cu promovarea noului. Pînă și avangardiștii din primele decenii ale secolului XX
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
revista Limbă și literatură (I-II/2002) editată de Societatea de Științe Filologice din România. Simpla parcurgere a sumarului este suficientă pentru a trezi interesul celor pasionați de lingvistică, folclor, critică și istorie literară. Orientarea printre ultimele apariții din cadrul peisajului cultural autohton este asigurată de o bogată rubrică de recenzii și note. Se impune atenției un articol semnat de profesorul Paul Cornea, Traducerea ca formă a interpretării. Erudiția și stilul plăcut introduc cititorul neavizat într-un domeniu pe cât de dificil, pe
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]
-
prefigurează cu multă claritate, atît la nivelul viziunii sale globale, cît și la acela al relației nemijlocite cu forma plastică, statutul său de artist ,,de frontieră", situat în zona de confluență a două tendințe sau chiar a două mari paradigme culturale care au marcat ultimele decenii: pe de o parte, spiritualismul, aspirația metafizică și scrutarea în profunzimile formei artistice, specifice generației șaptezeci (Horia Bernea, Teodor Moraru, Marin Gherasim, Sorin Dumitrescu etc.), după ce limbajul plastic fusese recuperat și reinstaurat de către generația lui
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
are legături mult mai strînse cu principiile ei generale, emanate mai curînd din zonele literaturii. Imaginea sa este oarecum textualistă prin asumarea ei ca o construcție convențională, în cadrul căreia modelul este privit cu detașare și recompus într-un plan strict cultural, uneori chiar cu accente livrești, însă pictorul nu părăsește coerența reprezentării și o anumită acuratețe calofilă a acesteia spre a merge către expresiile efemere ori către activismul social și reconsiderările estetice ale plasticienilor opzeciști. Cu alte cuvinte, Ion Dumitriu acoperă
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
atunci interesul meu ca poet se concentra asupra unor evenimente spirituale personale, ele erau un reflex psihic interiorizat al marilor metamorfoze din lume[...]. Când am vizitat Budapesta câțiva ani mai târziu, am descoperit discutând cu prieteni din lumea literară și culturală că predomină un sentiment de dezolare și chiar de disperare. Ungurii sunt romantici și pesimiști din fire, căci au avut o istorie plină de tragedii și dezamăgiri. Dar dezolarea lor era acum diferită. Prietenii mei mi-au vorbit despre librăriile
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
mei mi-au vorbit despre librăriile care, pe vremea comunismului, vindeau capodoperele literaturii și uimitoare cărți de cercetare esoterică (adesea dezaprobate de autorități), pline acum de cărți despre pisici, dietă, pornografie. Nu au sugerat, însă, că se neglijau importante mișcări culturale. Un bun poet, cunoscut al meu, Szaboles Varady, a răspuns fără entuziasm la întrebarea mea despre noua artă și literatura care ar trebui să-și facă apariția. Cărțile despre pisici nu au înlăturat poezia; poezia nu era îndeajuns de robustă
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
energie, cu planuri vizionare pentru o nouă economie maghiară. Cu ani în urmă, cineva din grupul lui social și de profesia lui, ar fi fost considerat nepotrivit pentru atât de cultivata mea prietenă, dar el era la punct cu evenimentele culturale, judeca inteligent spectacolele și expozițiile văzute. Era stăpân pe sine și pe viitorul țării sale. Era nedumerit de linia postmodernă la modă în lumea snobilor; dar era gata s-o urmeze. Își făcea datoria și aștepta ca artiștii și criticii
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
totuși ungurii au înfruntat sălbatica opresiune turcă, rusă și austriacă în trecut, iar tirania sovietică a inspirat o contra-literatură pretutindeni în Europa de Est, atunci când rezistența sau eliberarea păreau imposibile. Prima mea concluzie: revoluția maghiară împotriva comunismului nu a generat o renaștere culturală pentru că a fost făcută de altfel de indivizi. Revoluția de Catifea a fost înfăptuită de catolicii și protestanții din pătura mijlocie, proprietari de mașini și fax-uri, mame și tați, preoți, electricieni ca Lech Walesa, administratori și oameni de afaceri
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
interese de afaceri, burghezie pioasă și politicieni abili care au înfăptuit ceea ce poeții nu au putut? Renașterea Americană din timpul Războiului Civil și nu a Revoluției din 1776 are, poate, o rațiune similară: era prea târziu pentru a invoca modele culturale renascentiste și iluministe; liderii - moșieri și oameni de afaceri - nu se potriveau cu tiparele romantice. Omenirea a trebuit să aștepte apariția lui Napoleon ca să-și afle eroul dorit, iar America a trebuit să aștepte emanciparea negrilor ca să afle o cauză
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
a imperialismului și a mediocrității burgheze. Deși tipul politic de socialism statal pe care-l iubeau a fost discreditat de revelațiile ororilor gulagurilor, multe idei de stânga, modificate de hermeneutici postmoderniste, deconstructivism și corectitudine politică, au supraviețuit sub forma studiilor culturale, a feminismului radical, Foucauld-ianism și a studiilor post-coloniale. Acesta e modelul pe care înainte și după Revoluția de Catifea artiștii și criticii din Blocul de Est au ales să-l copieze; o tragică trădare a trecutului lor artistic. În mod
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
socialismul și comunismul de la bun început. Primăvara de la Praga a fost o speranță falsă, modelul unei revoluții de stânga nu poate fi aplicat împotriva unei opresiuni comuniste de stânga. Acum Estul acuză comercialismul, capitalismul și globalismul vestic pentru stagnarea vieții culturale. E ironic: în realitate respingerea de către universitarii vestici a succeselor tehnologiei și economiei a infectat și îmbolnăvit cultura artistică autohtonă, făcând-o incapabilă să concureze cultura populară robustă din alte părți ale lumii. Uneori mă întreb dacă antiamericanismul devenit nebunie
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
artistică autohtonă, făcând-o incapabilă să concureze cultura populară robustă din alte părți ale lumii. Uneori mă întreb dacă antiamericanismul devenit nebunie în septembrie 2001 nu a fost, în parte, rezultatul revulziei omenirii împotriva aporiei lipsite de sens a postmodernismului cultural al Vestului. Teroriștii ne-au omorât din ură pentru prosperitatea noastră - care ar fi ajutat societățile lor pe termen lung; ceea ce vătămase, însă, lumea lor era cinismul intelectualilor și profesorilor noștri. (Fragmente din eseul cu același titlu publicat în American
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
ne-au omorât din ură pentru prosperitatea noastră - care ar fi ajutat societățile lor pe termen lung; ceea ce vătămase, însă, lumea lor era cinismul intelectualilor și profesorilor noștri. (Fragmente din eseul cu același titlu publicat în American Arts Quarterly. Newington-Cropsey Cultural Studies Center. Hastings-on-Hudson. New York. Spring 2002. Frederick Turner este Founders Professor of Arts and Humanities la Universitatea din Dallas, Texas. Ultima lui carte: Shakespeare's Twenty First Century Economics).
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
o nouă copertă, mai expresivă, și cu un conținut mult mai îngrijit decît în ultima vreme, cînd vechea revistă a lui Stere și Ibrăileanu a trecut prin dificultăți foarte mari. Din numărul în discuție, semnalăm: o anchetă pe tema publicațiilor culturale (din păcate, fără întrebări precise, ancheta a condus și la unele răspunsuri neprecise); un studiu al dlui Mircea Martin, sugestiv intitulat Despre nesiguranța vieții și fragilitatea culturii, oarecum din seria celor publicate în revista 22; un amplu comentariu al dlui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
Jurnalul" e departe de a fi... complet. De fapt, ca să scurtăm, cu acest "jurnal" ne aflăm în prezența unei încercări frauduloase de a smulge bani și publicitate prin exploatarea imaginii publice - deformate și mistificate de către autor - a unor personalități politice, culturale, jurnalistice etc. Forma folosită: delațiunea. Dacă acest "jurnal" n-ar conține cancanuri asociate unor personalități ale vieții publice, ar zăcea pe tarabe. Curățit de afirmațiile imunde la aderesa acestor personalități, jurnalul ar muri într-o anonimitate deplină. Însă problema de
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
doilea oraș în care poposește Unchiul Vanea e Querétaro. Fondat de populația chichimeca, numele său s-ar traduce ca "loc stâncos". În 1531, după o luptă sângeroasă între această populație și spanioli, orașul este cucerit, iar apogeul artistic, social și cultural este atins în secolul XVIII când se construiesc edificii ultrabaroce ca Templul San Augustin, Casa de la Marquesa și Mânăstirea Santa Clara. Simbolul internațional al orașului îl constituie apeductul, construcție monumentală a marchizului de la Villa, prin care se aducea apă între
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
CAȚAVENCU editează, cu sprijinul Fundației Anonimul, publicația lunară intitulată DECI. În numărul 2 (bine conceput, ca și primul), dăm de o Listă a lui Pleșu. Nu, nu Pleșu de la C.N.S.A.S. Așa că lista nu e de securiști. E de personalități culturale din toate literaturile și din toate timpurile. Revista inițiază cu acest număr o anchetă cu numele Biblioteca de zece cărți. Primul care intră într-un joc inventat de Valéry și de Gide acum trei sferturi de secol este dl. Andrei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
Cristian Teodorescu Am citit de curînd despre un distins sociolog, cu care discutam cu plăcere, că a fost informator al Securității. Am recitit textul, apărut în OBSERVATORUL CULTURAL, împins de acel "Nu se poate!" al părerii de rău că un om pe care îl prețuiești a putut face una ca asta. Reiese că s-a putut. Iar turnătoria era cu atît mai joasă cu cît obiectul ei era
Vina de a te lăsa păcălit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14612_a_15937]
-
constrictor a frazei sale complicat anihilante prin strălucirea ei ce ia ochii: "Înscris în spațiul mai amplu al discursului contestatar, spiritul agresiv arghezian se desfășoară, din cîte s-a putut observa, pe toate planurile (social și politic, religios și spiritual, cultural și artistic), într-o așa măsură încît imaginea cea mai frecventă pe care o oferă aici Arghezi este cea a unui revoltat incurabil, situat într-o atare poziție de la debutul și pînă în finalul carierei sale de pamfletar. O revoltă
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]