735 matches
-
este asemănător cu cel al acrobatului care merge pe sârmă. Pregătire Pregătirea pentru lupta cu neprevăzutele vieții nu se încheie niciodată. Viață Viața decentă și demnă este onorantă pentru cei ce și-au statornicit-o astfel. Bunăstare Vrednicia, chibzuința și cumpătarea îi pot aduce omului bunăstarea. Banii Banii mulți și nemunciți sunt cu larghețe risipiți și, ceea ce este mai grav, deformează caracterul. Destin O mare necunoscută cu care se naște omul, dar care ne domină viața, este destinul. Abuzuri Abuzurile de
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
bunăstarea. Banii Banii mulți și nemunciți sunt cu larghețe risipiți și, ceea ce este mai grav, deformează caracterul. Destin O mare necunoscută cu care se naște omul, dar care ne domină viața, este destinul. Abuzuri Abuzurile de orice fel scurtează viața; cumpătarea și echilibrul o prelungesc! Timp Trecutul este timpul trăit și ireversibil iar viitorul este orizontul imprevizibil presărat cu incertitudini și surprize. Îndemn Trăiește, muncește și poartă-te în așa fel încât la trecerea în neființă să nu ți se îngroape
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
în loc să mobilizeze resursele și capacitatea interioară pentru ieșirea din impas și ulterior acces la dorința împlinită, devine mecanism de suferință, dubii și nesiguranță, implicând în mod necesar asistența psihoterapeutică sau medicală. Puțini oameni sunt capabili să exprime cu calm și cumpătare păreri care să nu fie influențate de mediu social din care fac parte. Identificarea cu mintea noastră rațională influențată de societate și mediu face ca gândirea să devină un impuls permanent și repetitiv, iar incapacitatea noastră de a ne opri
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
care îi are. Fiți mai înțelepți, onorate Înalte Fețe Bisericești și adăstați o clipă și cumpăniți la cele ce v-am spus și la altele, nespuse încă, adunați Marele Sinod, dezlegați frâele dezbinării religioase și transformați-o în iubire, înțelegere, cumpătare, astfel ca să redați fiecărui enoriaș libertatea pe care Însuși El a dat-o tuturor: libertatea de a-și alege singur calea și nu mai impuneți voi ceea ce El nu a impus. Lăsați-l pe El să ne judece și nu
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
se mai Întîmpla cîndva. Kant era mort! Nietzsche era mort! Dumnezeu era mort! după cum decretase, Înflăcărat, ultimul. Iar Thomas era bolnav. Avea să scape. Uneori Îi revenea o nesățioasă poftă de viață, chiar dacă nu la fel ca altădată; o oarecare cumpătare se făcea simțită. Încăleca iarăși pe motocicletă, fără Ingrid, dar nici nu sălta În șaua din spate prima tîrfă Întîlnită În drum - erau, venite din Est, o mulțime, acum să fi fost el Thomas cel din prima tinerețe! Urca spre
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fier, născut să-și folosească din plin trupul dat, nu să-l omoare prin biblioteci și săli de curs, Îngropîndu-l, apoi, Într-un pat conjugal? Fără trup, nici cealaltă minte, de pe urmă - nepotrivită, se pare, lui -, care Îl Îndemna la cumpătare și curățenie, nu ar fi avut sălaș; din carnea aceea păcătoasă, din sîngele acela stricat se hrănea și aceasta. Drumurile interioare, Între un Thomas și alt Thomas, erau obositoare, Întortocheate, tensiunea unui orgasm, le obtura, lua creierului aerul; nu era
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
mai aminteau, uneori, bătrînii? Credința, Speranța, Milostenia. Trei, potrivite sfinților. Li se zicea teologice; Thomas le vorbea, uneori, studenților despre acestea. Mai erau patru, cardinale, cum erau numite. Thomas le zicea pragmatice, așa le socotea față de primele trei. Prudența, Dreptatea, Cumpătarea, Tăria; urmate, ar fi schimbat fața lumii. Șapte norme! Cam multe pentru oricine. Speranța, una dintre virtuți, ajunsese, tot mai des, să moară prima. Totul curgea la vale Într-o veselie, viața era mai suportabilă așa, moartea devenea mai ușoară
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
de ele. E cât se poate de simplu. Deși cred că limitele vor fi probabil destul de largi și de flexibile. Pentru că e o idee foarte bună să‑ți acorzi o mică marjă suplimentară de siguranță, pentru urgențe și unicate. — Ești cumpătarea însăși! zice Emma, clătinând din cap. Vezi, de‑aia ești tu expertul financiar și nu eu. Își ridică privirea în clipa în care de noi se apropie un tip cu o tavă cu sandvișuri. O, ce bine, sunt leșinată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
neam răzășesc, care a fost și a rămas „talpa țării” și că consătenii ei o apelau cu „coana Tinca”, „Sărut mâna!” Sărut mâna îi spun și eu acum, la depășirea cen tenarului personal, cu convingerea că longevitatea se „cumpără” cu cumpătare, cu echilibru în toate, cu chibzuință în fața întâmplărilor vieții, bune și rele, și cu credința în munca izbăvitoare de toate relele. Zic și eu! Dar cine știe care‐i adevărul? Ziariștii o întreabă ce a mâncat în viața ei de a atins
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
să-mi recite versurile. Nici nu despica văzduhul cu mâinile, așa, de parcă ai tăia lemne, ci fii în totul domol: căci, chiar în mijlocul torentului, al furtunii și - ca să zic așa - al vârtejului pasiunii, trebuie să dobândești și să arăți o cumpătare care să-i dea moliciune. O, mă doare în suflet când aud câte un gură-spartă cu căpățâna împerucată sfâșiind pasiunea în bucăți, făcând-o zdrențe, spărgând urechile galeriei care, în cea mai mare parte, nu-i bună pentru altceva decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ai greșit, dragă!. Acesta este adevărul... Nu se poate! și am Început să plâng În hohote, repetând continuu „nu se poate”, „nu este adevărat”... e o farsă! Și plânsul devenea din ce În ce mai dureros, mai strident, mai isteric... Liniștește-te, duduie! Puțină cumpătare nu ți-ar dăuna. Te rog, vorbește cu pastorul. Și tonul vocii „ei” a devenit brusc agresiv, veninos... Abia când am auzit vocea blândă, duhovnicească a pastorului care Încerca să mă tempereze - și să mă facă să Înțeleg că totul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
vreo răsplată, cu bucuria de a te simți bine și a fi mulțumit sufletește. Îmi plac acești oameni pentru că nu sunt lacomi, nu pun preț pe bogațiile materiale ci pe bogația și hrana spirituală, știu să-și trăiască viața În cumpătare și echilibru, În armonie cu cei din jur, sunt deciși și hotărâți În ceea ce fac. Pentru că, oricât de grea li s-ar părea viața nu se vaită, au demnitate și verticalitate, nu se vând pentru câțiva arginți, nu lingușesc, nu
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
lucrărilor și jurnalelor medicale de referință, scoțând din când în când câte un exemplar de la locul său. Era în timpul pauzei sale de masă. Restul dimineții, după vizita lui Bull, fusese destul de ciudat pentru el. Alan simțea cum etica și propria cumpătare i se scurg din minte ca apa din cadă. În cap i se învârtiseră diferite aspecte, considerații și argumente, până când dispăruseră toate ca aerul dintr-un balon dezumflat. Numai că și mai multe argumente și considerații le luau locul. Conștiința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de visuri?! ori unele ori altele, alegeți!. Clipa în care cineva nu-și poate realiza un plan al său se cheamă dezamăgire. Atenție dar la dorințele deșarte! Zgârcenia o fi, după unii, un handicap; după alții un semn de mare cumpătare! Mai bine nu.... Să fim darnici cu măsură! Nu te lăsa pradă emoțiilor, șocurilor de tot felul, stresului, că riști să nu te mai bucuri de viață, să nu mai simți că ești om! Nu averile nemăsurate îl fac pe
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
exceselor: nici gurmand, nici potator. Avea de apărat faima de longevivi a celor din familia Șendrean și făcea totul pentru a duce la Îndeplinire această nobilă misiune. Mari primejdii nu avea de Înfruntat. În afară de Iolanda. Pentru ca ea nu credea În cumpătare. Nici În viață prea mult. Nu-și dorea o bătrânețe lungă, liniștită, Înconjurată de copii și nepoți. Într-o zi i-a spus Petru: Mă tem că i-aș corupe. Râse. Petru roși. Se ridică de la masă scandalizat, convins că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
-și facă oriunde casă În oraș. El Însă a preferat să rămână În „Bosnia”, În casa Martei, lăsată moștenire de domnul Andrei Morar, spre mirarea tovarășilor de la Municipiu care nu mai trăiau demult În umbra Îndemnului marxist la unire În cumpătare. Un răspopit, fost manechin apoi și vânzător de Înghețată, convertit la marxism-leninism, nu putea avea o altă opțiune, observau cei mai lucizi și cu o experiență mai Îndelungată la serviciul de cadre al partidului. „Bosnia” era un cartier liniștit, plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
fost întotdeauna cumpătat, - nedespărțindu-se niciodată de verdeață, niciodată supărîndu-și părinții. Toate informațiile biografice pe care le avem la îndemînă vorbesc de un Oliveira Salazar copil-model, înzestrat cu acele virtuți cu atât mai antipatice cu cât sunt mai precoce: blândețe, cumpătare, fiu-model, prieten-model. Micul Oliveira, cum spun unii biografi, ascunde în buzunare pâinea care i se cuvine, ca s-o împartă sărmanilor din sat. Nu se ceartă niciodată cu ceilalți copii. Nu pierde nici o slujbă din biserica Santa Madre. Este, fără
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
are darul oratoriei parlamentare și cu atât mai puțin talentul de a înflăcăra masele, își scrie întotdeauna discursurile și, înainte de a le scrie - le gândește. La douăzeci de ani, adresîndu-se profesorilor și elevilor colegiului Via-Sacra din Vizeu, vorbea cu aceeași cumpătare și seriozitate cu care va vorbi mai târziu, în fata studenților de la Coimbra, și ani după aceea, în fața Adunării Camerelor Corporative și a țării întregi. Își citește cuvântarea. Nu caută efecte oratorice, nici strălucirea literară. Proza lui e densă, uneori
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să accepte toți pretendenții. - clătină din cap, posomorât. Totul se termină într-o orgie. Nevestele acordă libertate bărbaților lor, iar bărbații, nevestelor și fiicelor! Ce greu e să îi duci pe calea credinței lui Hristos, să încerci să le insufli cumpătarea. — În fond, sunt mai civilizați decât noi, răspunse el. O dată la douăzeci și opt de zile, pe lună plină, și dacă ploile o îngăduie, dau frâu liber tuturor tensiunilor și celor mai ascunse dorințe. Beau, mănâncă, se îmbată și se culcă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nici un alt prieten, și rabdă jignirile și insultele pe care i le aruncă oamenii, furia, patima, istovirea brutală, rănile, bolile și durerile, abuzurile lăcomiei stăpînului său, iar, În cele din urmă, sfîșiat, rănit, Înjosit, terfelit și abrutizat de lipsa de cumpătare a stăpînului său, rămîne totuși alături de el, indivizibil ca Însăși umbra lui, statornic pînă-n ultima clipă - un prieten apropiat, sincer, devotat, bun cum nu mai poate fi altul, care rămîne alături de noi În toate Înfruntările, poartă tot greul a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
rodea la sfîrșitul lui august. În fața casei se Înălțau trei stejari falnici, care o adăposteau vara În umbra lor curată și primitoare, iar de partea cealaltă se Întindea un strat vesel de flori. Întreaga așezare avea un aer de ordine, cumpătare și, confort modest. În fiecare după-amiază, cu cîteva minute după ora două, trecea pe lîngă acest loc trenul rapid ce lega două orașe mari. După ce se oprise să-și tragă sufletul În orașul apropiat, marele tren Își Începea acum mersul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
el pedeapsa cuvenită... cu obrazul lui roșu ca sfecla de-atîta rachiu cît băuse... că doar l-am văzut chiar eu, cînd eram mică, pășind țanțoș ca un cocoș, măi frate, prin biserică În noaptea aia la o Întrunire a Fiilor Cumpătării, braț la braț cu Jeter Alexander, ca să semneze jurămîntul și, bine-am zis eu după aia, dacă scoteai din ei tot rachiul pe care-l dăduseră pe gît, putea să plutească pe el o corabie... și l-a pus să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
haină, spuse, o să înțeleg. Maca se descheie, omul își strecură palma printre nasturii cămășii și i-o apăsă pe piept. — Zi acuma. Rar, să nu interfereze. Maca se forță să nu cadă pe spate sub apăsarea palmei care avea aceeași cumpătare ca și răcnetul de adineaori. — Unde e preotul ? întrebă. — Dar ce treabă ai cu el ? se interesă clopotarul, care acum auzea din prima. — Vreau să mă spovedesc... — Ai nimerit bine, spuse omul, trăgându-și palma înapoi. Dimineața e nemilos, te
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pipiță” la mijloc, Bărbatul scapă frâiele Și-având la inimă un foc, I se aprind...călcâiele. Unei perechi , la nudiști Când stau despuiați la ghiol Mi se face ghem stomacul: Dânsul parcă-i dracul gol, Dânsa, goală, parcă-i dracul. Cumpătare Fiind cu viciul paralelă Și patimei punând cenzura, Ea soțului i-a fost fidelă (Dar nici n-a întrecut măsura!) Pe plajă Constat un mare neajuns Pe litoral că, din păcate, Din câte n-au nimic de-ascuns, Doar unele
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
Maurice Barrès au transformat-o într-o sfântă. A devenit, dacă nu o sfântă, cel puțin "o tânără neprihănită, o artistă până-n vârful unghiilor, feministă până într-acel punct dincolo de care ar fi devenit de prost-gust și dedându-se cu cumpătare beției de cuvinte și iubirilor imposibile"38. Legenda ei a fost construită și în același timp falsificată. Anul 2000 a fost primul an în care, grație Cercului de Prieteni ai Mariei Bashkirtseff, jurnalul său a fost publicat integral. Prin intermediul acestuia
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]