66,723 matches
-
facil pentru Sfântul Iustin, rămânând curtenitor, deși neconvingător, până la final. Putem spune, fără teama de a greși, că Sfântul Iustin s-a folosit de experiența reală a disputelor creștin-evreiești pentru a crea Dialogul. O astfel de experiență ar explica și cunoașterea precisă a practicii evreiești, precum și exegeza biblică de care face dovadă. Spre sfârșitul Dialogului, dezbaterea se întoarce spre ce este adevăratul Israel. Sfântul Iustin argumentează că creștinii au uzurpat evreii în rolul de adevărat Israel, pentru că au moștenit promisiunile divine
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
poruncile lui Dumnezeu și de păstrare intactă a chipului și a conformației de la început. E o întoarcere la arhetip, cum se zice azi în istoria religiilor, cu corectivul că această întoarcere constă într-o sumă de eforturi extreme prin metoda cunoașterii binelui și răului”<footnote Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 44. footnote>.
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
mituirea străjerilor pentru a putea obține eliberarea sau a-i putea vizita pe cei Întemnițați, la disprețuirea morții pentru afirmarea credinței, la Învățătura despre nemurire, la simțul fraternității, la punerea În comun a bunurilor, la excomunicare etc. (Moartea Pelegrinului). Aceeași cunoaștere o vădește și Celsus care scrie o lucrare Împotriva lor și nu Împotriva iudeilor, În cea dea doua jumătate a secolului al II-lea. Lucrarea, probabil scrisă la Roma, trebuie că era destul de răspândită Între păgâni, de vreme ce Origene s-a
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
fericirii cerești: „Căci ce-i folosește omului să câștige lumea întreagă, dacă-și pierde sufletul?” (Marcu 8, 36). Singura piedică în calea urcușului duhovnicesc și a mântuirii este păcatul. De aceea, scrierile filocalice cuprind învățături adresate atât în vederea progresului în cunoașterea lui Dumnezeu, cât și în vederea urcușului moral, deoarece înaintarea în cunoașterea lui Dumnezeu presupune înaintarea în viața duhovnicească. Părinții ne descoperă tainele acestui război nevăzut și îndelungat, vorbindu-ne din experiența luptei lor cu păcatele, dezvăluindu-ne astfel cauzele acestora
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
dacă-și pierde sufletul?” (Marcu 8, 36). Singura piedică în calea urcușului duhovnicesc și a mântuirii este păcatul. De aceea, scrierile filocalice cuprind învățături adresate atât în vederea progresului în cunoașterea lui Dumnezeu, cât și în vederea urcușului moral, deoarece înaintarea în cunoașterea lui Dumnezeu presupune înaintarea în viața duhovnicească. Părinții ne descoperă tainele acestui război nevăzut și îndelungat, vorbindu-ne din experiența luptei lor cu păcatele, dezvăluindu-ne astfel cauzele acestora, felurile și manifestarea lor, gravitatea, urmările nefaste și remediile, fiindcă pentru
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
-ne astfel cauzele acestora, felurile și manifestarea lor, gravitatea, urmările nefaste și remediile, fiindcă pentru ei era binecunoscut faptul că, în urcușul lui spre desăvârșire, omul întâmpină nenumărate piedici și de aceea îi este necesară o anumită pregătire și anume cunoașterea pe cât posibil a tuturor greutăților, încercărilor, ademenirilor și ispitelor, într-un cuvânt, a ceea ce îl împiedică de la câștigarea vieții veșnice. Pentru a reda noțiunea de păcat, Sfânta Scriptură folosește în scrierile ei o mare varietate de termeni. Astfel, în limba
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
simte menită să iasă din staticitatea de ne-sine (principiu pasiv), spre a se putea afla ca timp în extensie sau devenire. În cele din urmă, rostul viziunii corespunde tocmai acestui îndemn-ademenire, de a trece din inconștient în conștient (ignoranță → cunoaștere), din inerție în fapt (nesine → sine), din oricum ca nicicum într-un cum anume, din relativ în absolut, din primitor în dăruitor. 1. Timp evenimențial (impresiv) = corespunde TA în plinătatea forței sale. Astfel, el atrage OS prinzând-o la margine
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Nyssa”, în: Mitropolia Ardealului, Anul IX (1964), Nr. 3-5, pp. 245-246; Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 399 sq; Pr. Drd. Pop Liviu, „Doctrina Sfântului Har la Marii Părinți ...”, p. 158 sq; Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nisa”, în: Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, pp. 84-85 sq; Drd. Kamal Farahat, „Cunoașterea lui Dumnezeu în opera Sfântului Grigorie de Nyssa”, în: Ortodoxia, Anul XL (1998), Nr. 2
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Drd. Pop Liviu, „Doctrina Sfântului Har la Marii Părinți ...”, p. 158 sq; Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nisa”, în: Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, pp. 84-85 sq; Drd. Kamal Farahat, „Cunoașterea lui Dumnezeu în opera Sfântului Grigorie de Nyssa”, în: Ortodoxia, Anul XL (1998), Nr. 2, p. 133. Aceste studii le-am citat și noi în compunerea acestui studiu. footnote>. Intrarea în viața spirituală începe cu Sfântul Botez, care reproduce prin
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
păcatelor și ne ajută la cultivarea virtuților, ci și o cunoștință mai înaltă a lui Dumnezeu prin credință, bazată fiind pe experiența vieții lui Hristos primită în Sfintele Taine, acestea având un rol însemnat pentru permanentul urcuș al omului în cunoașterea lui Dumnezeu. Botezul - nașterea cea de-a doua din apă și din Duh Începutul participării omului la viața nemuritoare îl constituie baia nașterii din nou, sau renașterea în baia tainică<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXII, PG
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
făcut mai întâi de un chip cu El în asemănarea morții”<footnote Οὐδεὶς δὲ γίνεται χοινωνόβ τῆς Θεοῦ δόξης, μὴ συμμορφούμεωος πρῶτον τῷ ὁμοιώματι τοῦ ϑανάτου (In Canticum canticorum, IX, PG XLIV, col. 976C); a se vedea Magistrand N. V. Stănescu, „Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în: Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 17. footnote>; nu este posibilă conviețuirea cu Hristos la cel ce nu s-a strămutat prin smirna morții la dumnezeirea tămâiei<footnote In Canticum
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
ne putem ocupa de fenomenul muzical arabo-andaluz fără a evidenția conjunctura și contextul istoric și social care au favorizat și facilitat apariția și dezvoltarea acestui gen muzical aparte. Pentru a înțelege transformările și mutațiile petrecute în cadrul muzical arabo-andaluz, este fundamentală cunoașterea și înțelegerea cauzelor care au stat la baza acestor mutații. Problemele se multiplică pe măsură ce se avansează în substanța analizei socio-culturale, ajungându-se la problema relaționării reciproce a diferitele comunități ce au coabitat pașnic în acea perioadă pe teritoriul Peninsulei Iberice
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
înlănțuirea și combinarea succesivă a acestor patru tipuri de secundă se obțin nu doar diferite melodii, dar și anumite structuri și motive melodice sau chiar serii de sunete care definesc modurile respective. Adoptarea notației muzicale europene a favorizat răspândirea și cunoașterea muzicii de factură orientală în cadrul altor culturi muzicale, nefamiliarizate cu particularitățile acestui gen muzical. Totuși, în cercurile muzicologice din țările arabe există o permanentă nemulțumire față de adaptabilitatea și fiabilitatea sistemului de notație occidental, considerat a fi - pe bună dreptate - neadaptat
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
din structură și trebuie aplicată ca atare, cu strictețe mai ales pe detaliu - chiar dacă pe arhitecturi mai largi opțiunea personală rămâne decisivă. Notația în acest domeniu informează de regulă numai asupra macrostructurii, lăsând detaliul (micro-dinamic) în grija intenției expresive și cunoașterii presupuse a tradiției de către interpret. În această privință, clasicii (Beethoven, mai ales) au știut să precizeze numai ceea ce era necesar și să nu încarce textele cu indicații tautologice. Beethoven știa precis ceea ce trebuia să știe și să facă interpretul în
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
toate acestea omul trebuia să se slujească pentru a ajunge la starea de desăvârșire la care fusese chemat. Tot ceea ce cunoștea Adam nu cunoștea de la sine, ci facultățile sale cognitive erau luminate de Duhul Sfânt, de aceea el avea o cunoaștere adevărată. Însă, precum am precizat și mai sus, perfecțiunea sa nu trebuie luată în sens absolut, ci numai relativ, căci trebuie a se înțelege că era capabil de o perfecțiune mai înaltă, sau de o perfecțiune progresivă, căci absolut perfect
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
relativă a primului om, ajutată de grația divină, se referă atât la suflet cât și la corp. Perfect era primul om din punct de vedere intelectual, pentru că mintea se afla într-o stare curată, luminată, dreaptă și liberă de rătăcire, cunoaștere dreaptă și mai ales în cunoașterea adevărului suprem, care e Bunul Creator. Aceasta reiese din faptul că a pus nume potrivite tuturor animalelor, a înțeles drept poruncile lui Dumnezeu, cu care sta în cea mai strânsă legătură și că a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
grația divină, se referă atât la suflet cât și la corp. Perfect era primul om din punct de vedere intelectual, pentru că mintea se afla într-o stare curată, luminată, dreaptă și liberă de rătăcire, cunoaștere dreaptă și mai ales în cunoașterea adevărului suprem, care e Bunul Creator. Aceasta reiese din faptul că a pus nume potrivite tuturor animalelor, a înțeles drept poruncile lui Dumnezeu, cu care sta în cea mai strânsă legătură și că a cunoscut atât pe Dumnezeu, pe cât îi
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
alcătuirea omului<footnote Ibidem. footnote>. Același autor filocalic, referindu-se la cunoștința binelui și a răului, spune: împărtășirea de acest pom al contemplației se numește cunoștința binelui și a răului în înțelesul următor. Întâi, pentru că celor desăvârșiți le dăruiește puterea cunoașterii tuturor lucrurilor văzute și nevăzute, omenești și dumnezeiești. Căci e o putere ce robește toată mintea ascultării lui Hristos (2Corinteni 10,5); și aceștia pot culege cu evlavie rod bun nu numai din contemplarea celor bune, ci și a celor
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
smulge spre ea<footnote Ibidem. footnote>. Dacă strămoșii noștri se împărtășeau de pom făcând ascultare de Hristos, li se făcea pricină de viață, căci celor desăvârșiți, împărtășirea de acest pom dumnezeiesc al contemplației le dăruiește o astfel de putere (a cunoașterii tuturor lucrurilor văzute și nevăzute, omenești și dumnezeiești), când se împărtășesc de ea la vremea potrivită pornind de la lucrurile dumnezeiești și omenești, ba chiar de la cele contrare acestora. Dar celor nedesăvârșiți și nedeprinși în cele dumnezeiești și lipsiți de cercarea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
oameni se puteau înălța treptat la un grad de desăvârșire atât de înalt, încât să nu mai poată păcătui niciodată. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, referindu-se la interpretarea de mai sus a Sfântului Maxim Mărturisitorul, afirmă : Deci îndumnezeirea nu exclude cunoașterea făpturilor. Dar atunci omul le cunoaște fără patimă, ca Dumnezeu și în Dumnezeu, nu cu patimă, adică cu uitarea lui Dumnezeu. Toate își au vremea lor ca să se cunoască și să se săvârșească cum se cuvine, trebuind să aștepte creșterea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
din ea. Faptul că se spune că pomul vieții a rămas undeva de unde oamenii au fost scoși, înseamnă poate că lumea a rămas în sine un potențial pom al vieții, a rămas potențial transparentă, dar oamenii au căzut de la această cunoaștere a ei. Ei n-au mai văzut lumea ca grădină, ca rai al deplinătății vieții, prin care umbla Dumnezeu; ei n-au mai văzut lumea în semnificația ei deschisă infinitului personal al lui Dumnezeu. E semnificativ că sfinții, care prin
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
liberté. Essai de philosophie chrétienne, Paris, 1933, p. 340. footnote>. Tot în acest sens, Părintele Stăniloae ne învață că e o chenoză a lui Dumnezeu și în faptul că se reține de a forța o pătrundere cu iubirea și cu cunoașterea în cei ce se închid Lui, mai binezis că i-a creat așa, ca să nu le poată smulge cu sila iubirea lor referitoare la Sine<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Dumnezeu este lumină, în rev. Ortodoxia, Anul XXVI (1974), Nr. 1
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
liberté. Essai de philosophie chrétienne, Paris, 1933, p. 340. footnote>. Tot în acest sens, Părintele Stăniloae ne învață că e o chenoză a lui Dumnezeu și în faptul că se reține de a forța o pătrundere cu iubirea și cu cunoașterea în cei ce se închid Lui, mai binezis că i-a creat așa, ca să nu le poată smulge cu sila iubirea lor referitoare la Sine<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Dumnezeu este lumină, în rev. Ortodoxia, Anul XXVI (1974), Nr. 1
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
de onoare din partea Consiliului Județean Dolj cu acest mesaj: „Criticului și istoricului literar Florea Firan - Pentru contribuția remarcabilă pe care și-a adus-o în cei peste 50 de ani de activitate academică și didactică la formarea generațiilor tinere prin cunoașterea și înțelegerea unor evenimente importante din istoria literaturii române și a presei literare, precum și a unor momente însemnate din trecutul Municipiului Craiova și a Județului Dolj - Ion Prioteasa, președinte al Consiliului Județean Dolj“; Diploma de Onoare din partea Uniunii Scriitorilor din
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
15 ianuarie 2014, la Cernăuți, Poetul nostru Național Mihai Eminescu a fost omagiat de Vasile Tărâțeanu, Mircea Lutic (proaspăt laureat al Premiului ,,Mihai Eminescu” pentru poezie al Academiei Române), Eleonora Moldovan (consul general), Lora Bostan (care le transmite permanent studenților săi: ,,cunoașterea corectă a vieții și a operei eminesciene ne poate zidi frumos, vertical, ca un turn de mănăstire ștefaniană”), Dragoș Olaru, Lesea Luțik (președinta Societății Huțulilor din Lvov, care a afirmat că, ancorat temeinic în literatura universală și în circuitul de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]