1,079 matches
-
împărțelii judiciare urmând a fi reglementată de art. 673^1-673^14 din Codul de procedură civilă, astfel cum va fi modificat de Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 138/2000 . Articolul 735 Estimația mobilelor trebuie s�� se facă de oameni cunoscători și după adevăratul lor preț. ---------- Art. 735 a fost implicit abrogat prin Legea nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii împărțelilor judiciare. O dată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
x x 10. Constituirea garanției financiare x x 11. Utilizarea de autocare clasi- ficate x x x x 12. Asigurarea serviciilor de cazare și masa numai în structuri de primire turistice clasificate x x x x 13. Asigurarea cu personal cunoscător de limbi străine de circulație internațională 50% - 50% - 14. Existența în agenție a unei cărți de impresii, numerotată și parafată, expusă la loc vizibil pentru turiști x x x x 15. Existența firmei care să cuprin- dă denumirea agenției de
ORDIN nr. 125 din 11 septembrie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind activitatea de comercializare a serviciilor turistice, criteriile şi metodologia de acordare a licenţelor şi brevetelor de turism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122339_a_123668]
-
filialei de turism ............... 1. Denumirea agentului economic ....................................... 2. Sediul agentului economic .......................................... 3. Numărul certificatului de înmatriculare în registrul comerțului .............................................. 4. Capitalul social ................................................... 5. Sediul agenției .................................................... 6. Activitatea desfășurata de agenție ................................. 7. Numărul personalului: total ........., din care, calificat*) ....... 8. Numărul personalului cunoscător de limbi străine de circulație internațională ........................... 9. Starea clădirii (foarte bună, bună) ................................. 10. Amplasarea în clădire a spațiului agenției ......................... 11. Starea spațiului comercial ......................................... 12. Suprafața spațiului comercial (mp) ................................. 13. Echipamente din dotare ............................................. 14. Telefon ............................................................ 15. Telefon/fax ........................................................ Semnătura autorizată .................... Anexa
ORDIN nr. 125 din 11 septembrie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind activitatea de comercializare a serviciilor turistice, criteriile şi metodologia de acordare a licenţelor şi brevetelor de turism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122339_a_123668]
-
folosit de Biserica greacă în polemica sa cu Roma: Tratat asupra Sfîntului Spirit, Împotriva Latinilor etc. Mihail Psellos este de origine mai modestă: mic burghez parvenit pînă la funcții dintre cele mai înalte, erudit, ca și Fotius, dar mai degrabă cunoscător al retoricii și literaturii profane, el s-a afirmat atît prin desăvîrșirea unei anumite specii de proză inspirată de modele clasice, cît și prin căutarea unei filosofii vizînd unificarea științei conform unei scheme platoniciene, Învățămîntul variat, opera sa, încerca astfel
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
mult în virtutea funcției. S. B.: Dar Leonte Dumitru? D. T.: Ilegalist, cred că din zona aia vine. S. B.: Da, erau în Comitet și ilegaliști. Dar Ioan Manciuc? D. T.: Acesta este o figură care trebuie cercetată. Și acum lumea cunoscătoare, trăitoare a acelor vremuri, susține că Ioan Manciuc a fost cel mai tare, cel mai bun organizator, ca primar al Iașului. Corect, auster, ferm. S. B.: Ion Iliescu îi dedică în cartea sa vreo două-trei pagini. Îl descrie scurt: "fost
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că situarea acestuia în fața "conștiinței" ("subiective"), așadar în afara ei, în diferență "de natură" față de ea, nu este problematică. Multe dintre întrebările subordonate anumitor cercetări filosofice actuale se structurează în funcție de această problemă, care vizează faptul de a fi al conștiinței subiectului cunoscător, în ultimă instanță, faptul de a fi ca subiect al cunoașterii și, uneori, și faptul de a fi obiect de cunoaștere. Problematica epistemologică atrage, se pare, în mai mare măsură decât altele din orizontul filosofiei, corespunzătoare altor tipuri de "experiență
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
problemei cunoașterii în perioada dominată de sofiști și de cei trei filosofi "clasici" greci (Socrate, Platon și Aristotel) este natura obiectului cunoașterii. Această natură este dată în și prin obiectul pe care și-l însușește, în vederea prelucrării, "subiectul" cunoașterii (conștiința cunoscătoare)? Dacă este dată, natura obiectului se confundă cu datul însuși, ori este altceva ce poate fi detașat de el prin anumite operații? Dacă nu este dată în și prin obiectul cunoașterii, atunci unde trebuie căutată ea? Și prin ce fel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
creată prin "mișcarea" sofistă, legată de problema naturii obiectului și a dependenței acestuia față de subiect. Trebuie spus că sofiștii mizau mai degrabă pe o confuzie de natură între obiect și subiect, susținând că totul, pentru cunoaștere, îl reprezintă travaliul conștiinței cunoscătoare (obiectul fiind dependent în mod covârșitor de subiect). Celebra trilemă a lui Gorgias poate fi înțeleasă în acest cadru de semnificații. Problema naturii obiectului rămâne, totuși, chiar după o asemenea opțiune "sofistă" corespunzând "subiectivării obiectului", fiindcă ea presupune, totuși, o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
există, în sensul valorizării condiției de nimic, dar și partea referitoare la măsura (măsurarea) celor ce există precum există, deoarece tocmai aceasta face posibilă întrezărirea fenomenului distribuirii prin împărțire a umanului, care acum nu mai "valorează" decât ca o conștiință cunoscătoare a celor ce există precum există. Dar în toate acestea, logos-ul însuși se distribuie prin împărțire, fiindcă va conta "forma" ca atare a acestor demersuri de gândire, fapt care va fi scos la iveală cu toată puterea de Aristotel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fel. Dar în ce fel? Problema adecvării cuvintelor la lucruri reapare la Socrate și la Platon, fără ca aceștia să-i schimbe sistemul de referință, ontologic în esență, epistemic în privință funcțională. Aplicațiile celui dintâi vizează corectitudinea unor operații ale conștiinței cunoscătoare; operațiile sau demersurile corecte ale acesteia respectă anumite reguli. Ideea de regulă este semnificativă pentru viitoarea reconstrucție formală a logos-ului croită și, în bună măsură, realizată de Aristotel. Corectitudinea condiționează dobândirea adevărului; ceea ce înseamnă că adevărul nu-și mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe care Aristotel l-a "intuit" în simplitatea lui structurală, semnificativă în privința funcțiilor sale logice, adună mai întâi la un loc, în mod direct, cele două poziții logice, S și P, apoi, indirect, cele trei principii (reguli fundamentale) ale gândirii cunoscătoare, intuite și formulate de către filosoful din Stagira: identitatea, noncontradicția și terțul exclus. Dar am putea spune că însuși sistemul aristotelic al categoriilor își are fundamentul în acest enunț (S este P). Și, de asemenea, filosofia și știința de la Aristotel încoace
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
registru metateoretic și pe linia dominației determinărilor formale ale judicativului la întrebarea de mai sus: logos-ul nu ne vorbește prin el însuși, atunci când încercăm cunoașterea "lucrurilor" prin forma "judecată" a gândirii, sau prin operațiile de constituire obiectuală ale conștiinței cunoscătoare la nivel judicativ, căci el rămâne "în urma" lucrurilor. Acestora, pentru cunoașterea de acest tip, le convine logica (forma "de-naturată" a logos-ului). În urmare, logos-ul, tocmai pentru că apare "de-naturat" ca logică, dobândește funcții și statut de instrument. (De altminteri
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirii" în genere, obiect al oricărei "trăiri subiective" sau corelatul actului, în termeni fenomenologici, nu este, în primul rând, un obiect oarecare, ci este însăși gândirea care se gândește pe sine. Totuși, ea nu se "obiectualizează", ci rămâne constitutivă conștiinței cunoscătoare în felul în care, de exemplu, este constitutivă conștiința morală perfectă despre care vorbește Kant, pentru conștiința morală imperfectă a unei ființe raționale (a omului). Dar tocmai de aceea intervine și "obiectualizarea": conștiința limitată, tocmai pentru a-și păstra identitatea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
imaginativă, prin schema corespunzătoare categoriei respective), iar în privință propriu-zis logică, se constituie judecata sintetică a priori. Timpul este garantul obiectului, așadar el instituie "existențe" (ca fenomene, la Kant). Dar el este, totodată, garantul posibilității fenomenului ca sinteză în conștiința cunoscătoare, constituind forma a priori a oricărui fenomen și determinarea acestuia prin schemele imaginației, acestea nefiind altceva decât "determinări de timp a priori după reguli".114 Timpul, prin urmare, întemeiază sinteza schematică a imaginației transcendentale și o deschide concomitent către obiectul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființarea om, înseamnă durată (în sens bergsonian, ca trăire de sine, din sine și pentru sine). Pe linie kantiană însă, Dasein-ul, fiindu-i esențial faptul de a fi în lume, este, în ființa sa, timp; în termenii dictaturii judicativului, ființă cunoscătoare; adică "subiect" pentru o gândire care nu se gândește doar pe sine și care tocmai a ajuns, acum, să se gânderască pe sine. În tradiția judicativului constitutiv, pe linia "timpului" ca diferență între cele două ipostaze ale gândirii, alături de cei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și pe care, cu oarecare răutate uneori îl așteptam. Nu avea vocație didactică. La cursul de Entomologie, programat pe două semestre, a făcut un singur desen la tablă: o linie verticală fină, care simboliza un ac entomologic. Era un fin cunoscător și observator al naturii, însă în aplicațiile făcute pe teren nu făcea altceva decât să-i trimită pe studenți cu insectele prinse, să le pună în borcan la Maria; Maria fiind laboranta Catedrei. Totuși, a fost un cercetător de elită
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
am noțiunile de mahala, cîini, găini, soacre, sirene, bătăi, băutură și... au plecat definitiv Topîrceanu, Creangă, Eminescu. Pe aici nu mai trec niciodată, spun fără convingere. Strunga Dracului Muntele are misterele lui și nu se dezvăluie decît celor puternici și cunoscători. Curajul, mai ales cel nebunesc, trebuie dominat de prudență și de înțelepciune. Trebuie să asculți localnicii cu mare atenție, trebuie să tatonezi gradat forța muntelui, să-l pipăi, să-i asculți respirația. Să-l mîngîi ușor, să-i vorbești și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de acum, adică să se comporte ca niște oameni vii. Iar oamenii cu adevărat vii sunt cei care nu trec pe lângă Dumnezeu fără să-l recunoască. Oamenii veacului, adică ai momentului, se simt bine - și legitimi - în postura de ființe cunoscătoare. Credinciosul e cineva care vrea, în plus, să fie o ființă recunoscătoare. Onoarea meseriei Acum doi ani, într-un sat din Elveția, am fost oaspetele unei familii care se ocupa, de câteva sute de ani, cu fabricarea cașcavalului. Nu curățenia
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
stările, cât și întreaga populație nu cunoșteau, în general, altă limbă decât limba țării, limba română. Pentru aceste posturi s-a cerut concepistului Vasile Balș să facă unele recomandări, în condițiile în care, în Bucovina, nu se aflau asemenea indivizi cunoscători ai normelor de drept austriece 254. Între cei recomandați de el s-au aflat foștii lui colaboratori la traducerea actelor juridice în limba română, ardelenii Georg Oechsner și Ioan Budai-Deleanu, primul ajungând grefier la Tribunalul provincial din Lemberg, iar cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
un cal iute, pe când altul unul puternic. Cam greu pentru voi a Încerca, Într’o atât de mare diversitate, aceea pe care o bănuiți În spatele exemplelor, mai ales de când ați devenit tot mai grăbiți și, Încă, mai puțin atenți și cunoscători inclusiv În ce vă privește; dar, ați „Împăcat capra cu varza“, diversitatea cu comoditatea, de când v’ați procopsit cu noua modă, igiena, adică a cumpăra o marfă frumos și steril ambalată, dar din care nu puteți gusta. Și o luați
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
căror conținut îl fascina, creații cuprinzând o întreagă mitologie țărănească: Povești și doine, ghicitori, eresuri,/ [...]/ Abia-nțelese, pline de-nțelesuri5. De asemenea, Mama-i știa atâtea povești pe câte fuse/ Torsese în viață 6, iar tatăl, crescut în spirit religios și cunoscător al tradițiilor, sădește, la construcția casei, doi salcâmi ce vor străjui cu mirosul și umbra lor curtea gospodăriei. După vatra satului, centru al așezării sătești și vatră a primei case cu care s-a început construcția unui nou sat, vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-n poveste: Adormi-vom, troieni-va/ Teiul floarea-i peste noi,/ Și prin somn auzi-vom bucium/ De la stânele de oi186; altădată însă, el se disipează în reverberații acustice ale întregului univers, încât numai urechea cea mai fină și mai cunoscătoare poate să-l sesizeze. Pornind de la sugestia sunetului, lucrurile pot lua o întorsătură surprinzătoare. În acord cu tristețea unei iubiri eterne, dar și a faptului că totul este trecere, poetul ajunge să atingă alte resorturi; de aici se zămislesc armonii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și evoluția Deltei Dunării și a modificării țărmului Mării Negre în ultimele două veacuri; neîntrecut specialist al geografiei comparate și cauzale, Nicolae Popp, aflat la Catedra de Geografie de la Institutul sucevean, între anii 1967-1973, a fost, totodată, un pasionat cercetător și cunoscător al problematicii geografice complexe a sudului Bucovinei și, în egală măsură, autorul unor captivante și incitante lucrări enciclopedice, ca, de pildă: Orizonturi nord-americane (1977), Orizonturi europene (1980-1981), Orizonturi euroasiatice (1984), Fluviul Dunărea (1985), Europa (1986). De la acești indiscutabili și venerabili
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fi încadrată cu personal pe funcții și meserii specifice activității de cazare și alimentație publică, corespunzător normativelor de personal stabilite de organele centrale. La încadrarea persoanelor din serviciul cabanelor turistice se va avea în vedere că acestea să fie sănătoase, cunoscătoare a regiunii, cu o pregătire corespunzătoare, cinstite, disciplinate, ospitaliere și buni gospodari. Articolul 9 Unitățile în administrarea cărora se găsesc cabanele turistice sînt obligate să le organizeze și să le doteze cu inventarul și medicamentele necesare activității de salvare și
REGULAMENT din 7 iunie 1976 privind clasificarea şi funcţionarea cabanelor turistice din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127207_a_128536]
-
1) și (3) din ordonanță - copie; ... f) alte documente pe care agenția le poate solicita la depunerea dosarului sau pe durata procesului de autorizare, necesare pentru evaluarea cât mai corectă a oportunității eliberării autorizației solicitate (încadrarea cu personal de specialitate cunoscător al legislației în domeniu, mijloacele de tinere a evidentei specifice a produselor strategice, caracteristicile tehnice și utilizarea produselor strategice, extras din ultimul bilanț contabil depus la administrația financiară, cadrul comercial care susține derularea unor operațiuni de comerț exterior cu produse
NORME METODOLOGICE din 9 noiembrie 1999 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor şi importurilor de produse strategice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126009_a_127338]