385,569 matches
-
eu nu scriu romane, scriu altceva. În fiecare moment inventez un gen. Iar cînd am observat că ceea ce fac eu e un melanj de de toate, de la proză la critică, i-am inventat și un nume: critificțiunea, ficțiunea care-și cuprinde propria critică. - Ce înseamnă playgiarism? - Am descoperit, citind, și mai ales citind Beckett (mi-am dat doctoratul cu Beckett), că într-un roman ca Murphy există citate, pasaje întregi din Biblie, din texte de teologie, de filozofie, și că a
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
Ionesco. Prin invocarea unor simple fapte biografice, printr-o interpretare clară și argumentată a textelor, ea schițează un portret nou al omului Ionesco, reușind, mai ales, să prezinte opera lui Ionesco într-o lumină inedită. Dincolo de polemică, acest portret, care cuprinde multe documente inedite, are semnificația unei prețioase relecturi a întregii opere a lui Ionesco". Aceeași dublă interpretare a demersului lui Marie-France Ionesco: de răspuns polemic în particular la cărțile menționate, la opiniile privind atitudinea lui Cioran, Eliade sau Ionesco față de
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
carte despre dragoste în vremea Revoluției, despre hazard și despre prietenie, un jurnal scris la două mîini, o "casă" deopotrivă cu alcov și cu vedere la stradă. Intimitatea nefirească a spațiilor lipsite de intimitate, promiscuitatea închisorilor de femei, a străzii cuprinse de panică și bucurie, tot dansul dezordonat al contrariilor formează "subiectul" unei proze cu viraje bruște, ca secvențele de coșmar într-un vis. Începe ca o relatare în genul poveștilor "de campus", despre intrigile din cancelaria unui liceu, înainte și
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
adiere de alienare față de piesele acestei capodopere "restaurate" și "reamenajate" pe bani grei, care atît de surprinzător s-au văzut dislocate, atribuite altui decor nu doar fizic ci și moral. E ca și cum s-ar fi deschis un uriaș supermarket, care cuprinde pe unul din rafturile sale operele "Titanului și Părintelui sculpturii moderne" precum niște sărmane obiecte tradiționale, rătăcite în luxosul flux de produse "la zi". Nu mă pot împiedica a-mi aminti și soarta Bojdeucii de la }icău a humuleșteanului genial și
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
când a fost restituit instituției cu recomandarea de a face modificările conjuncturale. E bine că a fost amânată publicarea, pentru ca documentarea să fie completată ulterior până în 1989, cu sporirea echipei de cercetători. Mi s-a părut însă că intervalul 1981-1989 cuprinde articole redactate în grabă și uneori insuficient documentate (referințele critice sunt în mod cert lacunare). Două cuvinte și despre partea de referințe critice. Au fost consultate aproximativ două mii de periodice, a căror listă o găsim în secvența inițială a bibliografiei
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
de soluții cu Corneliu Vadim Tudor nu sînt rodul unei opțiuni politice de ultimă oră (în editorialele mai vechi și Vadim și Năstase sînt făcuți harcea-parcea atunci cînd e cazul) ci mefiența sa în fața "teoriei conspirației" (fraudarea alegerilor) care a cuprins o bună parte din România, și sila în fața prostiei cvasi-senine a celor din conducerea BEC. Ziaristul este un justițiar în adevăratul sens al cuvîntului care nu ezită să pună la punct derapajele morale și comportamentale ale (mai cu seamă!) celor
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
spre mare. Ambianță felliniană! Îmi dau seama că dacă, uneori, dorința de spectacol slăbește, teatralizarea adecvată a unui eveniment o reaprinde cu o nesperată forță. Nu joci, dar te afli dintr-o dată prins într-un dispozitiv teatral și iată-te cuprins de acea febră subtilă a statutului de spectator, pentru o clipă destabilizat - la așa ceva ne invitase Odin. "Nu mă prefac că joc dar, pentru că mă văd integrat în acest dispozitiv, joc" și, din clipa aceasta, vrând să merg până la capăt
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
experiențe prin care mai trecusem o dată e cea care mă trimite la teatru. În teatru joci pentru ca, după aceea, să rejoci. Este exact ceea ce fac și eu, la o distanță de treizeci de ani: plăcere și provocare deopotrivă. Și îndată, cuprins de exaltarea momentului, îl "citez" pe Kantor, dirijând ca și el, în faimosul său happening, marea și muzica. "Viața imită arta", adagiu a cărui confirmare am primit-o pe țărmul Mării Nordului. Dar fericirea constă tocmai în a improviza într-un
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
înapoi. Maigret va descoperi făptașii, dar va rămîne cu un gust amar, întrebîndu-se dacă meritase sa treacă oceanul ca să mai curețe o fărîmă din mizeria omenească. Seria de autor "Simenon" a Editurii Polirom, proiectată cu douăsprezece titluri pe an, va cuprinde integrala "Maigret" , o selecție din celelalte romane, numite de autor "les romans durs", o autobiografie etc. Începută în martie 2004, seria însumează pînă acum 9 din cele 89 de "Maigret"-uri. VIII înă nu demult, în astfel de momente, cei
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
cu prezența lor. Neavând nici un parc în jurul Palatului de Iarnă, Ecaterina a II-a a cerut să i se construiască o clădire nouă, la nivelul mezaninului, în care să amenajeze o grădină și un loc de retragere, un ermitaj. Acesta cuprindea două mese a câte șase locuri fiecare, iar pe pereți, împărăteasa luminată atârnase, spre delectarea musafirilor ei, tablouri alese din colecția existentă în Palatul de Iarnă. Prima achiziție importantă, considerată a fi și data de naștere a Muzeului Ermitaj, a
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
pe care îi datora trezoreriei imperiale rusești. Ulterior, Ermitajul a intrat în posesia altor colecții celebre, precum cea a contelui Brühl (1769), a bancherului parizian Crozat (1772), a lordului Walpole (1779), a împărătesei Josefina (1814) etc. Complexul muzeal și arhitectonic cuprinde cinci clădiri legate între ele prin arce și pasarele acoperite: Palatul de Iarnă, clădirea principală, ridicat în stil baroc, între 1754 și 1762, de Francesco Bartolomeo Rastrelli (și refăcut, după incendiul devastator din 1837, de Vasili Stasov și Aleksandr Briullov
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
1945 de activiști din fruntea noii guvernări comuniste, obedienți necondiționați ai Moscovei, dar bizuindu-se pe un număr încă mic de agenți, incapabili de această operație, totuși, delicată. A decide care din miile de metri de rafturi ale Bibliotecii Academiei Române cuprind cărți sau periodice primejdioase pentru comunismul stăpân atunci în România cerea informație, pregătire (fie și marxistă), capacitate de reflecție, cu care puțini ilegaliști proaspăt repartizați la cel mai mare tezaur de cărți din Europa de Est a timpului erau înzestrați. În 1950
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
ancoreze în larg. În același timp, aglomerarea urbană vecină, Rostov-pe-Don, extinzîndu-se și modernizîndu-se, a acaparat tot comerțul din regiune. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Taganrogul nu mai era decît un tîrg fantomă, Anton Cehov îi denunța somnolența, dar se lăsa cuprins de vraja lui morbidă. Alături de străinii care încă se mai împăunau cu bogăția lor, populația rusă, alcătuită din muncitori, docheri, mici negustori, slujbași famelici, trăia ca vai de ea de pe o zi pe alta. Străzile nepavate se transformau toamna și
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
pentru că toate acestea priveau pe toată lumea. Oamenii se urmăreau, se invidiau, dar se și ajutau. Cum să nu iubești locul unde ai văzut lumina zilei și de unde fiecare pietricică ți s-a încrustat în amintire? Anton se simțea și el cuprins de dulcea inerție a provinciei rusești. Dar în același timp suferea că aparține acestei populații amorfe care nici măcar nu credea într-un viitor mai bun. El însă, în ciuda vîrstei fragede, simțea o nevoie extraordinară de speranță. Presimțea că viitorul lui
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
în bronz expuse de Peter Jecza, Remus Georgescu le-a auzit vibrația sonoră și le-a transpus în sunete: astfel s-a născut "Triade. Sculpturi dintr-o expoziție. Studii simfonice pe teme de Peter Jecza". Maestrul Georgescu s-a lăsat cuprins de acea forță sacră iluminatoare care îl inspiră pe artistul Jecza ori de câte ori modelează o nouă formă sculpturală și a repetat epifania în registrul muzicii: a interiorizat sculpturile, le-a dematerializat sub forma unei simțiri energice, dar imponderabile și le-a
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
greu încât puțini compozitori reușesc cu adevărat să îmblânzească formele sculpturale concrete. Dar Remus Georgescu le-a putut smulge statuilor lui Jecza respirația (căci statuile respiră muzică, o știm de la R.M. Rilke) și a permis publicului să fie și el cuprins de magia formei redată în sunet ca iubire și lumină. Conform mărturisilor autorului, la baza acestui proces ekphrastic de mare anvergură stă triada, unitatea sculpturală dezvoltată de Peter Jecza. Ea reflectă relația interontică a treimii, a triunghiului, a unei unități
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
întotdeauna, să comparăm situația din română cu cea din alte limbi romanice: dicționarele franceze înregistrau în genere doar masculinul ministre (de exemplu: Le Petit Robert 1991), eventual și femininul mai vechi ministresse (Trésor de la langue française). Pentru italiană, Zingarelli 1994 cuprinde formele (marcate ca glumețe, ironice) ministra și ministressa. Pentru spaniolă, dicționarul academiei, DRAE, pune în cuvîntul titlu deopotrivă ministro și ministra - masculinul și femininul - ca forme standard, nemarcate stilistic. Internetul ne permite să verificăm măcar parțial uzul: ministra e într-
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
academiei, DRAE, pune în cuvîntul titlu deopotrivă ministro și ministra - masculinul și femininul - ca forme standard, nemarcate stilistic. Internetul ne permite să verificăm măcar parțial uzul: ministra e într-adevăr foarte frecvent în spaniolă; sînt numeroase și citatele italienești care cuprind la ministra, mai puține cele cu la ministressa; în franceza din Canada forma la ministre pare a fi curentă; în Franța a avut loc, de prin anii 1980 - 1990, o polemică asupra formelor de acest tip, folosite de presă și
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
primul rînd răspîndirea destul de mare a formei ministră: formată cu sufixul moțional cel mai productiv (care a creat și formele ingineră, studentă, președintă etc.); sînt peste 300 de citate, cu sensul actual, evident, de "ministru femeie". Contextele sînt eventual informale, cuprinzînd formulări mai directe, dar nu neapărat agresive și peiorative: Când iese la pensie ministra Muncii?" (phprebel.org); "actuala ministră a învățămîntului" (asymetria.org); "cele 4 firme ale familiei ministrei Puwak" (crji.org) etc. Termenul poate părea marcat peiorativ, mai ales
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
involuția revoluției române, că activiștii lui Ceaușescu ne învață "democrația". Se entuziasmase prea repede și investise prea mult. Noua clasă se anunța incultă, vulgară și rapace exact opusul idealului său de om și de scriitor. Blazarea din timpul comunismului îl cuprinde pe memorialist și mai apăsător, devine ireversibilă după alegerile din 2000, când scrie cu amărăciune: "Pentru generația mea s-a stins orice speranță de a mai apuca vreun tren spre Europa". La finele cărții remarcabile a lui Radu Ciobanu, ai
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
cu pași cam împiedicați de sfîrșitul anului. Așteptînd ore în șir, în aeroportul Otopeni, ca avionul de Cluj să-și ia zborul (abia apoi s-a aflat că și Dl. Adrian Năstase zbura în aceeași zi spre același oraș) și cuprins de variate gînduri negre, Cronicarul le-a împărtășit celor doi companioni de călătorie, L.P. și M.V., următoarea lege a lui Murphy pe care tocmai o descoperise: "Anii pe care îi începi cu dreptul îi închei cu stîngul. Anii pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
exotice, ca apariția cămilei (care, în paranteză fie spus l-ar fi surprins probabil și pe un călător român!). În ansamblu, Armistițiul este o carte ce reușește să captiveze nu numai prin forța mărturisirii și dramatismul experienței pe care o cuprinde, ci și prin acel dar rar al autorului de a surprinde absurdul, asimetriile și paradoxurile realului. Cea mai frapantă dovadă a acestei vocații o constituie, probabil, biografia sa. După cum se știe, în 1987, la 11 aprilie, Primo Levi s-a
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
operei sale științifice și eseistice. Ar fi însă o greșeală să fie privită așa. În realitate, poezia definește scrisul lui Cristian Bădiliță la fel de bine ca scrierile sale savante. Atîta doar că unghiul de abordare este altul. Volumul Duminica lui Arcimboldo cuprinde, pe lîngă poemele lui Cristian Bădiliță, și șase ilustrații aparținînd lui Șerban Foarță. Alăturarea acestor nume (Giuseppe Arcimboldo, Șerban Foarță) atrage automat o etichetă, manierism, și sugerează o primă grilă de lectură a volumului. În timp, termenul "manierism" a dobîndit
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
fiecare an în Nordul bun/ Cu fete sănătoase și biserici/ În care fierb, ca-ntr-un imens ceaun,/ Babe cuminți și preoți cadaverici" - p. 49) sau din retorica virilă a baladistului din Cercul de la Sibiu, Radu Stanca ("Răcoros, orașul mă cuprinde-n brațe/ Ca o absolventă de liceu stil vechi,/ Brusc îmi crește barba, mi-am lăsat mustață/ Și cercei îmi spînzur, vérgini, din urechi.// Mă apasă doruri felurite foarte/ De pe banca școlii, cînd eram boem,/ Cînd mîncam pe pîine dragoste
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
te uita în oglindă și imaginea lumii depinde de calitatea cristalului". Își amintește că disprețuiește în principiu jurnalul și-și mai argumentează o dată convingerea: "Notația la modul subiectiv o consider un abuz și am impresia că foarte multe jurnale nu cuprind nimic, pentru că esențialul s-a petrecut între cele două minute notate. (...) Toate mișcările exterioare sunt de o insignifianță dezesperantă. Trupul stă pe loc, numai gândul se învârtește. Acesta trebuie transcris, însă pentru aceasta creația obiectivă e mult mai potrivită. Toate
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]