18,035 matches
-
Ciucă, publicat în Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017. O CALE SPRE ETERNITATE Virgil Ciucă, Execuția, Editura SemnE, București, 2014 Există poeți care, încă de la începeutul creației lor, și-au pus ca deviză salvarea neamului românesc și, cu un curaj demn de cauze înalte, încearcă să strige cu voce de stentor, tot ce-i nemulțumește, constituind astfel, prin lirica lor, o mișcare protestatară, liderii căreia devin, în speranța de a schimba în bine lucrurile, în viziunea lor. Pentru aceasta, depun
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
vedere în toate cărțile sale, de la „Blestem străbun”, Editura ... Citește mai mult O CALE SPRE ETERNITATEVirgil Ciucă, Execuția, Editura SemnE, București, 2014Există poeți care, încă de la începeutul creației lor, și-au pus ca deviză salvarea neamului românesc și, cu un curaj demn de cauze înalte, încearcă să strige cu voce de stentor, tot ce-i nemulțumește, constituind astfel, prin lirica lor, o mișcare protestatară, liderii căreia devin, în speranța de a schimba în bine lucrurile, în viziunea lor. Pentru aceasta, depun
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
propune în această viață voi reuși... și mă bucur că atunci am ales să fiu o ÎNVINGĂTOARE că am ales să mă operez, că am ales..... să am RĂBDARE ȘI CREDINȚĂ iar acum să mă bucur de roadele strădaniei și curajului meu. Și acum îmi voi permite sa va fac o mărturisire sinceră! Înainte de a intra în sala de operație, mi-am permis o discuție liberă cu Dumnezeu. Atunci i-am spus cam așa: “Doamne dacă acum, când voi intra în
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380777_a_382106]
-
îngrijită de Margareta Feraru, din 1988, de la Minerva. În două volume. Bucăți galbene de zid, unde se-așază la locul lor (prime) apariții interbelice. Mai mult decît simple cronici, dar altceva decît forțări de critică academică, contribuțiile lui Aderca au curajul punctului de vedere, adecvat sau nu, și eleganța liniei de modă. Altfel spus, stilul ceremonios, dintre războaie, și privilegiul degetului exact, de cronicar care arată, își fac, la el, bună companie. Luîndu-și ca armă "oarecare ideologie literară" (drept e că
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
în stare să se instituie într-o pavăză în fața kitsch-urilor și artefactelor sonore de tot felul. Decizia, vrerea, consimțământul melomanului sunt expresii ale fermității și perseverenței în calificarea scopului și a mijloacelor printre prioritățile formării unei personalități pentru care curajul și inițiativa nu înseamnă neapărat a acționa sub presiunea unui impuls de moment, unui mimetism împovărat de seve populiste sau de conformisme comode, iar a persevera nu este același lucru cu a te încăpățâna să crezi în identitatea dintre curaj
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
curajul și inițiativa nu înseamnă neapărat a acționa sub presiunea unui impuls de moment, unui mimetism împovărat de seve populiste sau de conformisme comode, iar a persevera nu este același lucru cu a te încăpățâna să crezi în identitatea dintre curaj, temeritate și spirit de aventură. După cum timiditatea nu e sinonimă cu modestia, iar îndrăzneala nu trebuie confundată cu aroganța căci, de multe ori, timiditatea se datorează, se știe, neîncrederii în forțele proprii, modestia împlinindu-se grație abdicării orgoliului, în timp ce îndrăzneala
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
ale Mișcării de Renaștere Națională. Membrii Consiliului Unirii i-au adus un omagiu, inclusiv în cadrul unei slujbe oficiate de un sobor de preoți de la Mitropolia Basarabiei în fața Academiei de Stiinte, unde se află corpul neînsuflețit al celui ce a avut curajul de a lupta mereu pentru adevăr. Apoi, membrii Consiliului Unirii s-au întîlnit la Marșul de la București, pe 20 octombrie, unde au trăit clipe înălțătoare de solidaritate românească, acțiunea avînd menirea să îi încurajeze pe guvernanți să ia în dezbatere
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
replicat el. În calitatea mea de membru în Consiliul Național Bisericesc și în Adunarea Națională Bisericească am discutat, în nenumărate rânduri, între patru ochi, cu patriarhul de veșnică pomenire, Teoctist Arăpașu, despre părintele Calciu. Îl considera un preot-martir, de mare curaj întrun regim totalitar ateist. Fac precizarea, având în vedere confuzia voită s-au nu, că pe vremea prelegerilor antimaterialiste și anticomuniste ale lui Gh. Calciu, Teoctist era mitropolit la Iași, devenind patriarh în 1986, când părintele Calciu era deja gonit
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
probând cu disperare să scoată ultimul "oac" din viața ei în fața unui șarpe Boa. Grea situație, însă nici într-un caz la dimensiunea celei în care se afla un pisic miorlăind înfricoșat în vârful unui copac, fiindcă nu mai avea curaj să coboare. Am ajuns cu toții la concluzia că începem foarte prost săptămâna (era luni, 18 septembrie...), fiindcă felina trecea prin una dintre cele mai cumplite drame petrecute pe teritoriul statului român și de-aceea, ca de fiecare dată, Antena 1
"Noi râdem unii de alții,iar Aghiuțăde toți!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10247_a_11572]
-
putea da oricând o fugă pentru a vedea Gioconda sau tablourile lui Van Gogh, spectacolele intrate în istorie, în distribuții de vis, au fost tot atâtea porți deschise gândului către o normalitate la care, în perioada comunistă, nimeni nu avea curajul să spere. Există, în jurnalul parizian al lui Eugen Simion cel puțin trei categorii de notații. În primul rând notațiile despre jurnal ca gen literar. Periodic firul faptelor și al reflecțiilor se întrerupe spre a lăsa loc unor meditații despre
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
devine explicită: "O mare parte din suspiciunea care încă bântuie în lumea postcomunismului românesc (dar nu numai) provine tocmai din faptul că trecutul este încă ignorat, neglijat ori distorsionat. Accesul cât mai liber la arhive, renunțarea la clișee patriotarde și curajul de a recunoaște momente mai puțin glorioase drept parte a experienței naționale sunt acele premise fără de care ne vom menține într-un teritoriu al ambiguităților conformiste și al traumelor inavuabile". După schimbarea de putere rezultată în urma alegerilor din 2004, lucrurile
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
zice că e o împlinire a vieții, un finish triumfător al ei. Dar nu e deloc așa. Creația se află la antipodul existenței ca atare, manifestându-se în punerea în paranteză, secătuirea, sacrificarea acesteia. A fi artist înseamnă a avea curajul de a-ți jertfi condiția de om. Ceea ce e de presupus că destui autori simt difuz, autoarea Călcâiului vulnerabil afirmă peremptoriu: "Scrii, fiindcă, pentru a scrie, ai renunțat la nenumărate bucurii, ai redus fără milă tot ce s-ar fi
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
și răscitești mesajul - care de la un minut la altul, de la o stare de spirit la alta, ți se pare crucial sau derizoriu, demn de atenția întregii omeniri sau dimpotrivă, stângaci și ridicol, neînsemnat, inutil - și îl închizi, cu un ultim curaj, între copertele unei cărți, și îl arunci în marea de hârtie pe care plutim cu toții". Și nu mai puțin demonică ne apare anxietatea produsă de gândul unei defectuoase recepții. Oare cartea care e o sticlă aruncată în mare, va fi
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
la un cinic joc al hasurdului, cu iz kafkian? Mereu dominată de tema relațiilor cu lumea (emanație a unei demonii căci în spatele ei se poate decela un raport cu puterea), Ana Blandiana îi împarte pe scriitori în două categorii, în funcție de "curajul" de care ar da dovadă: cei ce pretind că în textul lor reflectă lumea și cei ce admit că abia reușesc, în producția lor, a se reflecta pe ei înșiși: Cine ar putea spune dacă este mai curajos cel ce
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
atribuiau asemenea ode în proză, fiindcă ziarele mizau pe lașitatea semnaților. Aceștia, e drept, nu protestau public, dar se plîngeau redactorilor șefi că nu au fost nici măcar consultați la redactarea textului. După care se lăudau cu micul lor act de curaj. I-a numărat însă dl Iorgulescu și pe intelectualii care n-au colaborat cu regimul, ca să știe cît de mulți au fost ? Era elementar să încerce, ca să nu-i jignească nimeni cu întrebarea dacă n-au colaborat și ei "la
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
ce o compun. Ion Bogdan Lefter, C. Rogozanu sunt exemple la îndemână. Nu acesta e cazul lui Bogdan Crețu, cronicar veritabil, cum spuneam, serios și meticulos, citind cu creionul în mână operele și oferind apoi bune radiografii. Atrage imediat atenția curajul propriilor opinii, "răspărul" în care tânărul autor se plasează în raport cu nume sonore ale scenei noastre culturale și cu teoriile vehiculate de acestea. O excelentă cronică, Iavașaua criticii, e dedicată tezei de doctorat a lui Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, "cel mai
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
o romantică opoziție între trecutul glorios și prezentul decăzut. Figura lui Emile Zola apare ca o sinteză a calităților pe care se presupune că le avea intelectualul la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX: independență, intransigență față de puterea politică, curajul de a susține cauze nepopulare. Prin contrast, intelectualii contemporani sunt prezentați ca niște negustori a căror unică preocupare este de a-și transforma calificările și experiența în marfă vandabilă pe piața audio-vizuală. Seduși de mirajul televiziunii, intelectualii sacrifică argumentația rațională
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
reflecțiile profesorului în legătură cu tipurile de exprimare a judecății de valoare, conștiința operei literare, poziția pe care trebuie să se situeze criticul în raport cu opera și cu dezideratele ideologice ale timpului. Citite acum pentru prima oară, multe dintre afirmații pot surprinde prin curajul lor. Ele trebuie să fi stârnit multe discuții printre cei care aveau ochi de văzut și urechi de auzit. Trimiterile politice camuflate într-un raționament pur literar, în aparență, sar, încă o dată, în ochi: Criticul adevărat nu poate fi sensibil
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
reflecțiile profesorului în legătură cu tipurile de exprimare a judecății de valoare, conștiința operei literare, poziția pe care trebuie să se situeze criticul în raport cu opera și cu dezideratele ideologice ale timpului. Citite acum pentru prima oară, multe dintre afirmații pot surprinde prin curajul lor. Ele trebuie să fi stârnit multe discuții printre cei care aveau ochi de văzut și urechi de auzit. Trimiterile politice camuflate într-un raționament pur literar, în aparență, sar, încă o dată, în ochi: Criticul adevărat nu poate fi sensibil
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
fugit care-ncotro, toți ar fi căzut în capcana inevitabilă unde-i aștepta Leul. " N-am servit, oare, cum trebuie, în această ocaziune? se interesă fălos măgarul, luând asupra lui toată faima vânătorii? Da, zise Leul, ai zbierat cu mult curaj. Dacă nu te-aș cunoaște și nu ți-aș cunoaște nici neamul, și eu m-aș fi speriat". (Ironie regală foarte fină și la țanc, n.n.). Măgarul, dacă ar fi îndrăznit, ar fi dat drumul mâniei sale... Acum, își mai
La Fontaine și autocenzura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10539_a_11864]
-
era doar testare a Estului European prin globalism devine “Poliția Terrei”! Comunismo-stalinismul a existat, în secolul XX, ca experiment local, REUȘIT (prin martirizarea, exterminarea, “frângerea cerbiciei”, în lagărele și temnițele României Crucificate), pentru ca in veacul XXI, “mengelii” omenirii să aibă curajul de a ieși...intru aplicarea terestră a celor învățate, testate și “reușite”, în special în “poligonul românesc”. ...Firește, zona spirituală cel mai greu de învins este aceea religioasă (a se vedea, în zilele noastre, “experimental lui Moise din Buzău, cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
trăise ani de zile. Dacă la început cunoscuții ce strigau unii pe alții, încercând să se ajute într-un sens sau altul, acum fiecare se grăbea spre calea lui. Nehotărâții se învârteau de la un loc la altul, fără a avea curajul s-apuce încotrova. La azilul de bătrâni, era liniște. Unii jucau table, alții stăteau întinși la soare sub pledurile roase de timp sau decolorate. Pe ei nu-i mai interesa supraviețuirea. O parte plecaseră totuși luați de rudele ce-și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
repezit. Deși tare am fi avut nevoie și de data asta pe bune, nu ca să chiulim cum făceam în timpul liceului. Nu e nevoie să vă descriu emoțiile, e ușor de imaginat. Cand mam auzit strigat, mi-am zis în gând. Curaj găină că te tăi! Uitând să-mi mai fac cruce cu limba în cerul gurii, am intrat mai rău ca o vită la abator. Nici nu am văzut cine era în sală-cine mai avea curaj să se uite-? dar știam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mi-am zis în gând. Curaj găină că te tăi! Uitând să-mi mai fac cruce cu limba în cerul gurii, am intrat mai rău ca o vită la abator. Nici nu am văzut cine era în sală-cine mai avea curaj să se uite-? dar știam că era și Șefu și doamna Călinescu. M-am uitat la comisia ce era pe podiumul catedrei. Catedră fusese scoasă și fuseseră puse 5 scaune; pentru profesorul de română, de franceză, de istorie, de geografie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de română, de franceză, de istorie, de geografie și nu mai știu pentru cine era al cincilea. S-a așternut o liniște mormântala, că ni se auzeau respirațiile repezite, având cred 160 pulsul pe minut. Cand în fine am avut curajul să mă uit la comisie mi-am dat seama că nu era nimeni cunoscut. Președintele comisiei, care era și profesor de română, ne-a strigat pe rând-eu eram al patrulea-și ne-a dat subiectele pe câte o bucățică de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]