1,183 matches
-
și elogierii povestirilor, realizează, în prima zi a întrunirii, un elogiu lumii curtenești de altădată, ce păstra intacte ceremonialul și curtoazia, noblețea sufletească, onoarea, spiritul justițiar, și care se găsea, la sfârșitul Evului Mediu, într-o degradare a idealurilor sale. Curteanul se transformă într-un intrigant, ideea însăși de cavalerism a dispărut, a decăzut imaginea bărbatului plecat în căutarea iubirii pure, absolute sau a nemuririi. Digresiunea aceasta era necesară pentru a sublinia metamorfozarea unei lumi ce avea nevoie de alte coordonate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ei este mai puternică decât rațiunea ce ar trebui să o ghideze. Cu toate acestea nu rămâne întru-totul malefică, are puterea de a-și recunoaște păcatul pe patul de moarte, spovedindu-se smerită arhiepiscopului din Rouen, și mărturisind și unor curteni nedemna ei faptă, într-un fel de penitență publică, cerând stăruitor ca bărbatul pe care îl nedreptățise sau urmașii lui să fie repuși în drepturi. De minciună și de trădare o putem învinui și pe eroina poemului Il Filostrato (aproximativ
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
județul Vaslui", păstrată în manuscris la Biblioteca liceului teoretic „Cuza Vodă" din Huși. Autorul intenționa să realizeze un dicționar al localității în care să includă pe toți fiii satului, printre aceștia numărându-se și Nicolae 74 Bălănescu, născut în satul Curteni, comuna Crețești, ginerele episcopului de Huși, Iacov Antonovici. În acest sens, Mihai Rotariu publică în „Prutul" (p. 15) scrisoarea semnată la 14 IX 1970 de Ana Bălănescu, fiică, care oferă inițiatorului informații despre activitatea învățătorului pensionar Bălănescu H. Nicolae, „fost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o impresie plăcută și durabilă a rămas Cronicarul de la Ochiul magic de la România literară, din 21 septembrie 2007 parcurgând paginile revistei „cu un titlu atât de straniu Baaadul”, pe care nu-l va înțelege niciodată consătenii domnului Cezar Ivănescu de la Curteni - Huși, dacă nu li se va explica. Apoi aflat între atâtea aniversări și comemorări, redacția se pare că n-a pus în pagină, cu înțelegerea necesară materialele, lucru care l a făcut pe cronicarul de la „România literară” să înțeleagă, ca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
corespondență a spațiilor și a personajelor, nu prin simpla aglomerare de grupuri. Există personaje intermediare cu o gestică proprie, imaginate cu un real devotament pentru detaliul individualizant. Figurile se disting prin complexitatea costumelor, cum este cazul împăratului Justinian și al curtenilor săi. Lipsesc unii eroi consacrați ai panteonului școlar (Decebal și Traian), dar apar personaje importante pentru intriga propusă de autor: Ștefan cel Sfânt al Ungariei, Ioniță Caloian, voievodul Vladislav Vlaicu și doamna sa. Chipurile sunt totuși definite generic, atunci când se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unui destin potrivnic, îngenunchind în fața unui dialog cu sine însuși ("Dar ce vru oare soarta să-mi destine?/ Nu pot să mă ajut! Venit e rândul/ acelui ce-nfrunta o lume toată,/ să fie-nvins de-o fată ne-narmată!"), suita curtenilor trăiește și ea aceeași dramă. Totuși, aglomerarea unor secvențe succedată de abandonarea anumitor personaje, ale căror destine rămân, în final, la fel de necunoscute ca și în debutul operei, dau dreptate acelor exegeți care consideră că anumite cânturi sunt prea elaborate, uneori
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
1623-1633) contribuie decisiv la instaurarea tipologiei parodice. Picarul leneș, pasionat mai degrabă de aventuri galante, rar verosimile, decât de fapte de vitejie, ba uneori chiar o "scursură a societății" oferă și el, în spațiul francez, modelul cavalerismului răsturnat, parodie a curteanului din literatura de gen (și, se subînțelege, a iubirii curtenești medievale), dar o face într-o manieră complet diferită de cea a romanului cervantesc: apelând la burlesc, dar la unul care nu-și umanizează personajul, cum se întâmplă pe alocuri
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
inițiativa bisericii, a școlii, a societăților literare, a muzeelor, a unor particulari, cărora le plăcea să citească dar și să-i vadă și pe alții că îi imită. La Bârlad, Vaslui, Huși , ca centre de influență zonală, dar și la Curteni, Crețești, Bohotin, Boțești, Fălciu și Răducăneni, la Vulturești, Buhăiești, Costești ori Sauca, la Murgeni, Lungești, Băsești, Banca, Tutova ori Șul etea, s-a făcut, în timp, multă literatură, folcloristică, muz eist ică, știință și artă, cultură deci. Asemenea oameni, atunci
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
prestigios din epoca reginei Elizabetha, i se publică, în tipografia lui Reginald Wolfe, The Chronicles of England, Scotland, and Ireland (două volume), o altă sursă pentru Regele Lear de William Shakespeare. 1590 Se publică Arcadia de Șir Philip Sidney (1554-1586), curtean, poet, soldat, om de stat. Shakespeare preia din istoria regelui Paphlogonian subiectul secundar al lui Gloucester. Gloucester și Edgar nu sînt cu mult diferiți de regele orb și de bunul său fiu Leonatus. Edmund, în raporturile lui cu Goneril și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
REGAN fiicele lui Lear CORDELIA REGELE FRANȚEI DUCELE BURGUNDIEI DUCELE DE ALBANY, soț Gonerilei DUCELE DE CORNWALL, soț Reganei CONTELE DE KENT CONTELE DE GLOUCESTER EDGAR, fiul legitim al lui Gloucester EDMUND, fiul nelegitim al lui Gloucester BUFONUL CURAN, un curtean OSWALD, intendent al Gonerilei BĂTRÎNUL, arendaș al lui Gloucester DOCTORUL UN CĂPITAN, în slujba lui Edmund UN NOBIL, în suita Cordeliei UN CRAINIC DOI SLUJITORI AI LUI CORNWALL CAVALERI DIN SUITA LUI LEAR NOBILI, OFIȚERI, MESAGERI, SOLDAȚI, SUITA. Scena-Britania ACT
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
E adevărat că tata a dat în scutierul meu fiindcă i-a certat bufonul? OSWALD: Da, doamnă. GONERIL: Ziua și noaptea, mă jignește. -N orice ceas Zbucnește-n vreo trăznaie sau în alta, Ne scoate din răbdări. Nu mai îndur. Curtenii-i fac scandal, el cată ceartă Din orice fleac. Întors de la vînat, Nu-i voi vorbi. Spune-i că mi-este rău. De-l vei sluji mai slab că pînă-acum, Vei face bine; vina-o iau asupra-mi. OSWALD: Iată
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Ce încă-ar vrea puterea să-și afirme, La care-a renunțat! Pe viața mea, Bătrînii-s prunci din nou, și-s de certat, Cînd ei de măgulele-au abuzat. Să nu uiți ce ți-am spus. OSWALD: Da, doamnă. GONERIL: Și Curtenii i-i priviți mai rece. Ce-o Ieși, nu-mi pasă. -Asa să spui l-ai tăi. Să-mi isc de-aici ocazii vreau, și-isca-voi, Să-i pot vorbi. Îi scriu pe loc surorii S-urmeze-același drum. Servește-mi cină. (Ies
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
încred prea mult. Las' să tot spulber răul care-l tem, Nu să mă tot tem de-a fi prinsă. Firea-i știu, Tot ce-a vorbit i-am scris surorii mele; De-l ține cu-a lui sută de curteni, Cînd i-arătai ce tulburări... (Intra Oswald) Ei, Oswald! Ai scris epistola spre sora mea? OSWALD: Da, doamnă. GONERIL: Ia-ți niște oameni și, la drum, pe cal; Spune-i pe larg de ce-ndeosebi mă tem Și-adaugă și-atît din partea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
aș bate c-ai îmbătrînit înainte de vreme. LEAR: Cum așa? BUFONUL: N-ar fi trebuit să-mbătrînești pînă nu te-ai fi copt la minte. LEAR: Nu mă lăsați să-nnebunesc, nu, ceruri! Țineți-mă, nu vreau să-nnebunesc! (Intra un Curtean) Ei, caii-s gata? CURTEANUL: Gata, milord. LEAR: Haide, băiete. BUFONUL: Ea, fată-acum, ce rîde la plecarea mea, Fata n-o fi mai mult, pîn' toate s-or scurtă. (Ies) ACT ÎI SCENE I [The Earl of Gloucester's castle
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
înainte de vreme. LEAR: Cum așa? BUFONUL: N-ar fi trebuit să-mbătrînești pînă nu te-ai fi copt la minte. LEAR: Nu mă lăsați să-nnebunesc, nu, ceruri! Țineți-mă, nu vreau să-nnebunesc! (Intra un Curtean) Ei, caii-s gata? CURTEANUL: Gata, milord. LEAR: Haide, băiete. BUFONUL: Ea, fată-acum, ce rîde la plecarea mea, Fata n-o fi mai mult, pîn' toate s-or scurtă. (Ies) ACT ÎI SCENE I [The Earl of Gloucester's castle.] Enter Edmund and Curan, severally
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nimic borfași Se dă, pentru hoții, vulgare vini. Iar regele se va simți-insultat De-a fi-așa rău tratat în mesageru-i, Încît să-i pui butucii. CORNWALL: Eu răspund. REGAN: Surorii mele i-ar fi mult mai rău Ca un curtean i-a fost jignit, bătut, Urmînd porunca-i. În butuci cu el! (Kent e pus în butuci) Vino, stăpîne, să plecăm. (Regan și Cornwall ies) GLOUCESTER: Te plîng, prietene; e-al ducelui bun-plac, A cărui fire, toți o știu, nu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
si pe la mori, Cînd cu blesteme de nebuni, și cînd cu rugi, Storc milă. Biet Turlygod, biet Tom! Mai sînt ceva: că Edgar, nu-s nimic. (Iese) SCENĂ 4 (În fața castelului lui Gloucester. Kent în butuci. Intra Lear, Bufonul, Un curtean.) LEAR: Ciudat, să fi plecat de-acasă-așa, Far' să-mi trimită-ndărăt solul. CURTENUL: Cum aflai, Seara-n ajun nici nu aveau de gînd Să plece. KENT: Fii slăvit, nobil stăpîn! LEAR: Ha! Îți faci rușinea asta joacă? KENT: Nu, milord
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cîte poți să numeri într-un an. LEAR: O, furia-mi spre inima se umflă! Isterica mînie, jos, durere-urcînd, Locul ți-e jos. Unde e față asta? KENT: Cu contele, înuntru, șir. LEAR: Nu mă urmați, voi așteptați aici. (Iese) CURTEANUL: Și n-ai jignit mai mult decît ai spus? KENT: Nu. Cum vine regele cu-așa mic număr? BUFONUL: Daca te-ar fi pus în butuci pentru întrebarea asta, ai fi meritat-o din plin. KENT: De ce, nebune? BUFONUL: O să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
o vrea, n-o chem, Nu-nvoc pe Cel cu trăsnet să lovească, Nici te pîrăsc lui Jupiter la tron. Îndreaptă-te cînd poți, mai bună fii cînd vrei; Eu am răbdare, pot să stau la Regan, Cu suita-mi de curteni. REGAN: Nu-i chiar așa. Nu te-așteptam, nici pregătită nu-s Să te primesc corect. Ascultă-mi sora; Cei ce-ți topesc în cuget clar mînia Sînt mulțumiți să zică: ești bătrîn, și-astfèl... Dar știe ea ce face. LEAR
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-s Să te primesc corect. Ascultă-mi sora; Cei ce-ți topesc în cuget clar mînia Sînt mulțumiți să zică: ești bătrîn, și-astfèl... Dar știe ea ce face. LEAR: Înadins vorbești? REGAN: Cutez s-o susțin, șir. Ce, cincizeci de curteni N-ajung? Ce-ți trebuie mai mulți? Sau, chiar ațiți? Căci costul lor și riscul Desfid un număr mare. Într-o casă, Cum ațiți oameni, sub două porunci, Hold amity? 'Tis hard, almost impossiblE. GONERIL: Why might not you, my
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
None but the Fool, who labors to outjest Hîș heart-struck injuries. KENT: Șir, I do know you, And dare upon the warrant of my note ACTUL III SCENĂ 1 (O pîrloaga. Furtună cu tunete și fulgere. Intra Kent și un Curtean, din părți diferite) KENT: Cine-i pe-aici, afară De vremea rea? CURTEANUL: Unul la suflet că și vremea, Neliniștit. KENT: Te știu. Regele unde-i? CURTEANUL: Luptînd cu elementele-nfuriate: La vînt porunci dă-ăst glob să-l sufle-n
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Șir, I do know you, And dare upon the warrant of my note ACTUL III SCENĂ 1 (O pîrloaga. Furtună cu tunete și fulgere. Intra Kent și un Curtean, din părți diferite) KENT: Cine-i pe-aici, afară De vremea rea? CURTEANUL: Unul la suflet că și vremea, Neliniștit. KENT: Te știu. Regele unde-i? CURTEANUL: Luptînd cu elementele-nfuriate: La vînt porunci dă-ăst glob să-l sufle-n mare, Să umfle valuri crete peste țărm, Ca toate să se schimbe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
III SCENĂ 1 (O pîrloaga. Furtună cu tunete și fulgere. Intra Kent și un Curtean, din părți diferite) KENT: Cine-i pe-aici, afară De vremea rea? CURTEANUL: Unul la suflet că și vremea, Neliniștit. KENT: Te știu. Regele unde-i? CURTEANUL: Luptînd cu elementele-nfuriate: La vînt porunci dă-ăst glob să-l sufle-n mare, Să umfle valuri crete peste țărm, Ca toate să se schimbe ori să piară; Își smulge părul alb pe care-n furie Rafalele i-l
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ploi și vînt. Noaptea-asta, -n care-ursoaica stoarsa ce-a-nțărcat Stă în culcuș, si leu și lup de foame roși își Țin blana-uscată, -el umblă-n capul gol Și conjura ce-o fi să ducă totul. KENT: Dar cine e cu el? CURTEANUL: Bufonul doar, silință-și dînd, cu glume Inima-i frînta să distreze. KENT: Șir, te știu, Si îndrăznesc, bazat pe flerul meu, Commend a dear thing to you. There is division, Although aș yet the face of it is covered
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
clădi, Încît să-alergi la Dover, vei găsi Pe cineva ce mulțumi-ți-va, -i povestind De ce pervers chin și-nnebunitor Regele a se plînge are drept. Sînt nobil după naștere și sînge, Și din cunoaștere și-ncredere-ți ofer Această misiune. CURTEANUL: Să mai vorbim vreau. KENT: Nu, să nu vorbești. Spre întărire că sînt mult mai mult Decît ce par, deschide-mi pungă, ia Cît este. Pe Cordelia de-o vezi, N-ai teamă, -o vezi i-arată-acest inel, Si ea-ți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]