803 matches
-
maladiei isterice, tot mai confuză, este chinuită de suferința fizică generată de un chist ovarian. După operație se stinge, deși ar fi vrut să trăiască, probabil să repare dramele pe care le-a generat. Fiammeta Bianchini Sarah Dunant, În compania curtezanei Autoarea britanică Sarah Dunant (n. 1950) s-a făcut cunoscută ca actriță, apoi ca producătoare pentru BBC, dar s-a impus ca scriitoare cu peste zece cărți publicate și cu două bestselleruri: Nașterea lui Venus, tradusă în douăzeci și patru de țări
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a făcut cunoscută ca actriță, apoi ca producătoare pentru BBC, dar s-a impus ca scriitoare cu peste zece cărți publicate și cu două bestselleruri: Nașterea lui Venus, tradusă în douăzeci și patru de țări, în curs de ecranizare, și În compania curtezanei, publicată în anul 2006, tradusă în treizeci de țări. Această ultimă lucrare recreează atmosfera animată a Veneției din prima jumătate a secolului al XVI-lea, unde, se spune, erau mai multe femei ușoare, vânzătoare de plăceri, decât călugărițe. Acțiunea personajelor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Această ultimă lucrare recreează atmosfera animată a Veneției din prima jumătate a secolului al XVI-lea, unde, se spune, erau mai multe femei ușoare, vânzătoare de plăceri, decât călugărițe. Acțiunea personajelor se desfășoară în Veneția, în Roma și în Florența. Curtezanele marcau viața orășenilor, marcau existența clericilor și profanilor, nobililor și negustorilor, artiștilor. La primăriile orașelor se aflau registre cu numele celor mai frumoase și cultivate curtezane și tarifele la care își vindeau favorurile. Cele mai cunoscute precum: Teresa Salvanagola, Julia
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
plăceri, decât călugărițe. Acțiunea personajelor se desfășoară în Veneția, în Roma și în Florența. Curtezanele marcau viața orășenilor, marcau existența clericilor și profanilor, nobililor și negustorilor, artiștilor. La primăriile orașelor se aflau registre cu numele celor mai frumoase și cultivate curtezane și tarifele la care își vindeau favorurile. Cele mai cunoscute precum: Teresa Salvanagola, Julia Lombardino, Bianca Gravello datorau luxul vieții unor șiruri lungi de bogați intens comentați pe străzi și în cercuri private. Toate aveau ca modele hetairele grecești, se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și deznădejde, dar și în bucurie și amăgire. Întâlnirile cu clienții bogați aveau loc în somptuoasele lor locuințe și în gondole tivite cu negru și auriu, cu dormitoare drapate cu satin și mătăsuri, cu felinare roșii. Fiammeta Bianchini, una dintre curtezanele de lux din Veneția, a fost pregătită din copilărie de mama ei pentru a se purta elegant, a susține conversații, a se menține în atenția bărbaților. A învățat că, în timp ce o târfă obișnuită aparține tuturor pentru a-și câștiga existența
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lux din Veneția, a fost pregătită din copilărie de mama ei pentru a se purta elegant, a susține conversații, a se menține în atenția bărbaților. A învățat că, în timp ce o târfă obișnuită aparține tuturor pentru a-și câștiga existența, o curtezană își alege partenerii și, în acest demers, își dezvoltă agerimea minții, iscusința, își întreține și își pune în valoare frumusețea. A învățat să dăruiască plăcere și să simuleze trăirea plăcerii. Vânzarea plăcerilor și dăruirea fericirii era modul ei de viață
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pentru programe de frumusețe, atunci nu primea oaspeți. Se consulta întotdeauna cu confidentul ei, cu piticul Bucino, devotat preocupării de a sluji patimile bărbaților. El ținea evidența clienților, îi selecta, negocia prețurile, le planifica intrarea în saloanele Fiammetei. Totodată, dăruit curtezanei, îi întreținea buna dispoziție, era și martorul dezamăgirilor, o consola, îi veghea somnul, o alina când era bolnavă. Fiammeta este o curtezană celebră, se află în registrele administrației și vizitarea ei presupunea costuri mari pe care nu și le permitea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
patimile bărbaților. El ținea evidența clienților, îi selecta, negocia prețurile, le planifica intrarea în saloanele Fiammetei. Totodată, dăruit curtezanei, îi întreținea buna dispoziție, era și martorul dezamăgirilor, o consola, îi veghea somnul, o alina când era bolnavă. Fiammeta este o curtezană celebră, se află în registrele administrației și vizitarea ei presupunea costuri mari pe care nu și le permitea oricine. Frumoasă, inteligentă și cultă, în salonul ei se întâlneau, alături de oameni bogați, literați, filosofi și artiști plastici. În compania Fiammetei se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe care nu și le permitea oricine. Frumoasă, inteligentă și cultă, în salonul ei se întâlneau, alături de oameni bogați, literați, filosofi și artiști plastici. În compania Fiammetei se aflau și poeți ca Pietro Aretino, autorul unor poezii inspirate din viața curtezanelor, sonete, considerate de unii vulgare, artiști ca Giulio Romano ce a ilustrat versurile lui Aretino prin gravuri, etichetate ca fiind vulgare, pornografice, și a căror circulație a generat scandal, pictorul Tizian. Celebrul pictor a fost inspirat de frumusețea unei curtezane
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
curtezanelor, sonete, considerate de unii vulgare, artiști ca Giulio Romano ce a ilustrat versurile lui Aretino prin gravuri, etichetate ca fiind vulgare, pornografice, și a căror circulație a generat scandal, pictorul Tizian. Celebrul pictor a fost inspirat de frumusețea unei curtezane (Angela del Moro) și a realizat frumosul tablou Venus din Urbino, expus în muzeul Uffizi din Florența. Deși știa că nu trebuie să se îndrăgostească de vreun client, Fiammeta a făcut, ceea ce în lumea lor se numea boala curtezanelor, s-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
unei curtezane (Angela del Moro) și a realizat frumosul tablou Venus din Urbino, expus în muzeul Uffizi din Florența. Deși știa că nu trebuie să se îndrăgostească de vreun client, Fiammeta a făcut, ceea ce în lumea lor se numea boala curtezanelor, s-a îndrăgostit de un tânăr frumos și fermecător, fără bani, Vittorio Foscari. Bucino îl repezea de multe ori, dar Fiammeta îl primea, îi oferea bucuria întâlnirii, își crea sieși bucuria întâlnirii și conversației cu el. Delgadina Gabriel Garcia Marquez
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
orice cu iubitul ei pictor, despre experiențele ei, despre istoria prostituției, despre legislatorul grec Solon care legalizase stabilimentele în Atena, despre categoriile de prostituate din Grecia: porne (sclave ce aparțineau patronilor stabilimentelor), peripateticele (care-și procurau clienții pe stradă), hetairele (curtezanele de lux), despre prostituatele sacre din templele antice... După câțiva ani în care își câștigase existența vânzându-și trupul, Maria ajunsese la concluzia că sexul este un drog, că este folosit pentru a fugi de realitate, că este, ca și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Lider, Editura Luceafărul, București, 2005. Acsan Ion, Constantinescu Dan, Antologie de poezie clasică japoneză, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Adler Laure, Casele de tolerață între 1830 și 1930, traducere de Irina Cristea, Editura Corint, București, 2004. Armand E, Mari curtezane și vestiți libertini, traducere de Solomon Penchas, Editura Evenimentul, București, 1992. Avram Arina, Femei celebre. Mică enciclopedie, Editura ALLFA, București, 2002. De Beauvoir Simone, Al doilea sex, traducere de Delia Verdeș, volumele I-IV, Editura Univers, București, 2006. Bodard Lucien
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Viața intimă la chinezi, Editura Qilinul din Jad, București, 1992. Macavei Elena, Farmecul personal un mod de a fi și de a comunica, Psihologia, nr. 4 / 2000. Macavei Elena, Prostituția între ignorare și mistificare, Editura Antet, București, 2005. Macavei Elena, Curtezanele și interesele lor I, II, Euroeconomia XXI, Sibiu, 29 iulie și 5 august 2005. Min Anchee, Ultima împărăteasă, traducere de Mihaela Negrilă, Iași, Editura Polirom, 2000. De Nolhac Pierre, Marchiza de Pompadour, traducere de Mărgărita Vavi Petrescu, Editura Orizoturi, Editura
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
București, 2003. Ward Benedicta, Viețile sfintelor care mai înainte au fost desfrânate, traducere de Ioan I. Ică, Editura Deisis, Sibiu, 1997. Weininger Otto, Sex și caracter, traducere de Monica Niculcea și Șerban Căpățână, Editura Anastasia, București, 2003. Weulersse Odile, Teodora curtezană și împărăteasă, traducere de Mărgărita Vavi Petrescu, Editura Orizonturi, București, 2001. White Ellen, Femei celebre, traducere de Julia Kretsch, Editura Litera Internațional, București, 2007. *** Prostituția de-a lungul timpului, Editura Sesso Hipparion, Cluj, 1999. Abstract Courtesans and courtesans-like in mythology
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
could cultivate courtesan abilities through charm, seduction and smartness. În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan "Citește-mă pe mine!" Jurnal de idei, Viorel Rotilă, • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Curtezane și pseudocurtezane, Elena Macavei • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Sonete, traducere de Veronica Porumbacu, Editura E.S.P.L:A, București, pp. 27, 29. 9 Lettres de Ninon de Lenclos au Marquis de Sevigné, I, II, chez François Joly, Amsterdam, 1752, I, pp. 46, 122, II, pp. 118, 129. ELENA MACAVEI Curtezane și pseudocurtezane 2 1 6 7
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Ghilgameș. Acest semisălbatic, care primește numele de Enkidu, trăiește în pace cu fiarele; toți se adapă la același izvor. Ghilgameș află de existența lui, la început în vis și apoi din spusele unui vânător care îl zărise. El trimite o curtezană care să-1 seducă prin farmecele sale și să-1 aducă la Uruk. Așa cum prevăzuseră zeii, cei doi luptători se măsoară de îndată ce se întâlnesc. Ghilgameș iese victorios, dar el se împrietenește cu Enkidu și face din acesta tovarășul său. La urma urmei
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
creator, pentru spiritul de frondă afișat: Sunt condotierul Tonegaru fără spadă;/ mi-am tocit-o ascuțindu-mi ultimul creion/ să scriu cum am dat în poezie cu o grenadă". Eros și thanatos se confundă, acesta e un "epitaf", caligrafiat noaptea curtezanelor pe ferestre, cum afirmă textul. Se pierde poate din vedere că accentul nu cade neapărat pe caracterul protestatar, cât pe ideea finalului de operă, pe faptul că poezia sa se transformă în polemică, în antipoezie sau metatext. Dintre procedeele preferate
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prestabilite. În cazul poeziei albatrosiste, drumul trasat de avangardă nu a fost total depășit și, în consecință, creatorul se îndreaptă cu violență împotriva poemului, împotriva limbajului poetic care ar trebui să-i reflecte într-o manieră originală trăirile: "Noaptea caligrafiez curtezanelor epitaful meu pe ferestre:/ Sunt condotierul Tonegaru fără spadă;/ mi-a tocit-o ascuțindu-mi ultimul creion/ să scriu cum am dat în poezie cu o grenadă"" (Cântec pe hârtie, Constant Tonegaru), fără ca acesta să se autonomizeze complet și să
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
căsătoriilor”, de degenerarea speciei, de scăderile demografice („împuținarea omenirei”), de înmulțirea celibatarilor 7). Cauza pentru care femeia ajunge „o marfă vînzătoare” - crede autoarea - e „luxul” și o anume derută a opiniei publice: „Azi, Phrynéele [plural format după numele unei celebre curtezane din antichitatea greacă - n. m.] noastre - se indignează ea - capătă saluturi respectuoase pe stradă; și cînd trec pe trotuare, în loc să fie gonite cu pietre, sînt invidiate pentru splendoarea luxului căpătat de pe urma vînzărei”8). în forme adecvate, dezbaterea figura și în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în cazul lui Flaubert, Baudelaire sau Zola, antrenează, în toată Europa, incepand cu anul 1880, o generatie întreaga la demascarea ipocriziei. Prototipurile feminine, definite în Dictionnaire thématique du român de mœurs. 1850-1914 (2003) sunt: mama a familiei, înger, amantă pasionala, curtezana devoratoare, prostituată [v.Hamon, Viboud, p.246]. Dacă în prima jumătate a secolului al XIX-lea locul femeii este mai mult pe piedestal, cea de-a doua jumătate produce o imagine mai puțin poetica. Pariziana din jumătatea a doua nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
demers când notă că Nana se transformă în mit, fără a înceta să fie reală [Flaubert, Correspondance, VIII, p.388]; într-adevăr, Zola a oferit sistematic două imagini ireconciliabile ale eroinei sale: ba față ușuratica, personaj construit pornind de la povestirea curtezanei lui Dumas-fiul, ba Venus, incarnare fascinantă și înspăimântătoare a forțelor sexualității. Mitul are o dinamică proprie cu legități specifice, denumite diferit: situații, scenarii, raporturi, relații invariabile, teme posibile etc.61. Vom face apel la câteva din cele mai reprezentative. Raymond
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
întruchipează. Michèle Sarde constată că stereotipul femeii franceze este: femeia-pisică, femeia-copil, femeia fatală, femeia care este fermecătoare, elegantă, experimentata, senzuala. Imaginea franțuzoaicei este cea de femeie seducătoare, amorala și amantă. În imaginarul francez și internațional, notează M. Sarde [p.28], curtezana este franceză, la fel cum mama este italiană, iar femeia-tractorist sovietică. Francezele întruchipează sexismul occidental în general, fantasme pe care inconștientul colectiv masculin ezita să le proiecteze asupra femeilor din propriile lor țări. Domeniul cel mai important al bărbatului francez
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
diversitate etc. Astfel, Stendhal a edificat un contrast între iubirea adevărată a provincialei Mme de Renal și dragostea inventată sau vanitoasa a Parizienei Mathilde de La Mole. În L'Education sentimentale, burgheza comme îl faut Mme Arnoux este femeia inaccesibila, în comparație cu curtezana Rosanette, iar pariziana Mme Dambreuse este o mondenă rafinată contrapusa provincialei sălbatice Louise Roque. Motivele și scenariile de a deveni Pariziana sunt multiple și diverse. Printre ele, un motiv comun este cel al doamnei Correur. Provenind dintr-o bună familie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]