1,658 matches
-
vremurilor, atenționează autorul volumului Heirich Heine și Heinismul în literatura românească (1930), ci de una mai gravă, de criza morală. Căci dacă introducea semnele citării, proaspătul biograf își demască "lipsa de talent și neîndemînarea de a lăsa să se vadă cusăturile materialului" altora, și atunci cine l-ar mai fi citat ca... autoritate - științifică - pentru viața lui Eminescu? În toată cartea nu se întîlnesc o singură dată semnele citării, cînd d. G. Călinescu absoarbe din lucrările altora materialul. D-sa nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Porumbel și vrăbiuța” “Sfârșit de toamnă” “Fantezie de toamnă” - G Topârceanu; “Toamna” - Delia Săplăcan; Cântece: -Vine toamna, - Toamna ne-îmbie -A ruginit frunza din vii Pe parcursul recitarilor elevii desfășoară activități gospodărești: -curățat de porumb și ales de fasole, colaje, împletituri, cusături, picturi. Se apreciează analizează și evaluează lucrările elevilor care vor fi expuse la tablă precum și îndeplinirea sarcinii de curățare a porumbului și calitatea fasolei alese. Se complectează fisa - rebus și se corectează imediat. Elevii trebuie să descopere titlul “Fantezii de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
ficatului" (DM: 547). Același arhitermem "hepar" se combină cu "cupru" (cf. lat cuprum, i, s.n. - aramă roșie, denumire formată de la numele insulei Cyprus) + semul "ină", în termenul medical "hepatocupreină". În combinație cu elementul conceptual "-rafie" (cf. gr. ραφή, -ής, s.f. ,,cusătură"), termemul,,hepar" formează noțiunea de "hepatorafie" definind sutura celor două "buze" ale unei plăgi hepatice. Anexa I Ghidul etimologic al modelelor preconceptuale de origine greacă și latină utilizate, cu excepțiile necesare, în terminologia panlatină/ parțial engleză (selectiv) Nu numai rădăcina
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
zilele următoare, febră, pusee de tensiune și dureri pe care numai morfina le calmează. O infirmieră, care vine să-i schimbe pansamentul, se miră când îi vede cicatricea: Știți ce-a făcut chirurgul?" Nu, de unde să știe? "A refăcut toată cusătura, dar trecând firul prin vechile găuri, fără să mai împungă din nou." Haute couture, în fond. Măcar să afle cum îl cheamă pe medicul ăsta... Doctorul R., excelent chirurg și bărbat chipeș, care face precis ravagii prin partea femeiască, dar e
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
făcea nu numai din trebuință, ci și din plăcere. Toate fustițele și rochițele mele, erau cusute de mama. Ți-era mai mare dragul s-o vezi în cealaltă cameră, cum așează firul, cum învârte mereu de rotiță și cum iese cusătura de repede și dreaptă! Îmi plăcea s-o privesc. Pe mine nu mă lăsa să umblu la ea. Zicea c-o să mă învețe când o să mai cresc și poate m-oi face croitoreasă. Toate fetele care știu să coase la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
camera de lungă, un scorțăraș (mai îngust ca celelalte scoarțe) tot în trandafiri, respectând modelul lor. Pe masă, era întinsă o față albă, cu dantelă pe margini și pe ea în tișlaif, cusut tare frumos de Casandra Vatamaniței (expertă în cusături cu diferite modele în culori). Tot ea ne-a aranjat și perdelele de la geamuri. Pe cuier erau trăistuțele, cojoacele, pieptarele, bundițele. Hambarul cu pânzeturi, marame, valuri de trăisti și de sumani, de țoale vărgate, cuverturi de lână, broboade, cămăși, ițari
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și în portul popular românesc din zilele noastre. Este confecționat din lână de oaie, dată la piuă (în comuna Satu Mare), vopsită în negru sau în maro. La Costișa se poartă numai sumanul lung, peste genunchi, cu clini "îndoiți", marcați cu cusături pe muchie. Se ornamentează cu sarad (în opturi, zigzaguri, linii șerpuite sau vegetale stilizate (frunze sau crengi). Gulerul se încheie cu bumbi și cu cheotori din sarad. Mantaua cu glugă, este purtată de femei și de bărbați, la drumuri lungi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
s-a amărât!. Prețioase pentru săteni erau sfaturile care li se dădeau: privind îngrijirea trupului și a locuinței, alegerea semințelor, combaterea căpușelor găinilor și a cailor, despre proba de înmulțire a semințelor, pregătirea gunoiului pentru îngrășământ, curățirea broderiilor și a cusăturilor în general, doftorii din buruieni, creșterea și îngrășarea porcilor, cum se vindecă zâmbrele (se umflă cerul gurii la cai), cum se pot păstra proaspete ouăle, boli de gură și de picioare la vite (febra aftoasă etc.). Se publicau și atunci
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
planșă - Liga Apărării Naționale Creștine (L.A.N.C.), cu un scurt istoric asupra felului cum a luat naștere această organizație, doctrina și programul ei, semnul ei fiind crucea arică „Svastica”, argumentând că ar fi semnul străvechii dăinuiri a românilor, ea găsinduse pe cusăturile naționale și pe picturile unor biserici. Programul primului ciclu de conferințe și ofițeri de poliție delegați a le ține încheia cuprinsul primului număr al broșurii. Primăveri, revista elevelor Școalei normale de fete, Cernăuți, apărea cu nr.1 sub îndrumarea profesoarei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cristi și instrumentiștii intrau în corturile medicale, în care se adăposteau soldații răniți, proaspăt aduși de pe front sau din sălile improvizate de operație, fețele pacienți- lor se luminau deodată. Durerile le treceau ca prin minune, uitau pentru câteva momente de cusături și de tăieturi, de oasele rupte, uneori și de membrele amputate, și se lăsau purtați în lumea poveștilor și a tangourilor lui Cristian Vasile. — Cum era, domnule Vasile, la București, când cântați seară de seară ? — Ei, dar cum putea să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Ventura Boulevard, lângă un McDonald’s părăginit. Când am dus câteva costume Armani la un croitor pentru a le ajusta (pierdusem în doar câteva săptămâni toată greutatea acumulată în vara aceea), m-a dezgustat să descopăr că marea majoritate a cusăturilor din turul pantalonilor erau pătate de sânge, consecința, dar asta o vom afla mai târziu, unei intervenții chirurgicale precare în Minneapolis, pentru introducerea unui implant în penis. Datorită combinației toxice dintre diabet și alcoolism în ultimii ani ai vieții, tata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
felul său de a fi împăcat și senin în orice împrejurare mă dezarmează. Eu fusesem convins că nu-l vom vedea decât deseară, la hotel. VASILE GÂRNEȚ: Câteva tinere frumos costumate - rochii albe, largi și lungi, cu volane roșii și cusături argintate -, însoțite de prieteni și părinți, ne vin în întâmpinare în timp ce coborâm panta. Merg la un spectacol în castel, la o nuntă, la un bal de absolvire a școlii?... Oricum, copilele acestea, ieșite parcă din ilustratele pentru străini despre Portugalia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și pietruite. La Ciangăi. Zsok Gergely: gospodărie cuprinsă. 25 jugăre. 7 copii. atenanțe impunătoare. Cai, boi, vaci. Mașini agricole. platformă. Casă, grajduri cu lumină electrică. În casă mașină de cusut, plită cu plăci de faianță, ceasornic cu cuc, perine cu cusături frumoase, covoare. Copiii, dimineața, mănâncă scrob cu smântână și mămăligă. Ciangău venit din ținutul Rădăuți. Statul le-a dat pământ și i-a ajutat să-și construiască gospodăriile. Văd ș-a doua gospodărie, tatăl își ajută feciorii să-și construiască
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
za și coif de oțel. Dar în loc de armătură îmbracă fiecare o haină de in, umplută cu bumbac în grosime de 3-4 degete, mai ales în partea umerilor și până la coate, precum se poate vedea pe tapetele celor vechi, și cu cusături în ițe dese, tot în distanță de un deget și jumătate. Sabia nu pătrunde această haină. Să amintim și caii lor cei mici, cari rabdă lucru și foame fără să ceară multă îngrijire, mai ales pe timp umed. Boierii au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Foarte puțini aveau armuri în stilul cavalerilor occidentali. Cei mai mulți “îmbrăcau niște haine de in, umplute cu bumbac în grosime de trei, patru degete, mai ales în partea umerilor și până la coate - după cum se poate vedea pe țesăturile străvechi - și cu cusături în ițe dese la depărtare de un deget și jumătate una de alta și sunt socotite drept platoșă, căci sabia nu le poate pătrunde.” Nu este vorba de bumbac, în realitate sunt câlți de cânepă. Domnul numea pe pârcălabii cetăților
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
leagănului și constituie proba că fecioara este pregătită să devină mireasă. La nivel pragmatic, ea are zestrea pregătită și va îngriji straiele familiei; la nivel mitic, fata a urzit energiile fecunde ale lumii într-o formă socială, puternic încărcată magic. Cusătura, precum omul și lumea, se naște în suferință: „De (numele) cei frumoasă,/ Șede la gherghef și coase,/ Peșchiraș frăține-său;/ Guleraș tătâne-său;/ Nu știu, coase ori descoase/ Lăcrămoare pe față varsă” (Purcari - Suvorov). Darurile nupțiale (ștergar și guler) implică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin care fecioara coase (regionalismul a îmbobidistri constituie superlativul acestei ocupații) are o valoare care depășește esteticul și conferă puteri magice, cuvenite unui inițiat, adică împăratului cu aură solară. Refuzul fetei de a primi averi lumești certifică funcția sacră a cusăturii, ca rit premarital. Participarea soarelui și a lunii, în colinda din colecția Viciu, dă proporții cosmice lucrăturii: „Coase-mi și mie-o năframă;/ Că ți-oi da oi și și-oiu da boi,/ Ți-oi da buți cu bani mărunți
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sapiențial, fiindcă pe bivoli călăresc înțelepții) și cântecul cu valențe de descântec. Dincolo de puterea magică a cuvântului, cântecul încearcă să protejeze țesătura pe care fata de măritat o face în leagăn: „Lin, mai lin cu ’notătura,/ Că mi-ș sminti cusătura” (Limanscoe - Odesa). Descântecul fetei a fost decodat ca „poruncă directă cu amenințări și îngrozire”: „.Mai lin, mai lin, bour negru/ Că-mi strici cusăturile./ Am frați la slujbă dați:/ Veri primari, oameni mari./ Boure din cornița ta/ Îmi fac cupe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fata de măritat o face în leagăn: „Lin, mai lin cu ’notătura,/ Că mi-ș sminti cusătura” (Limanscoe - Odesa). Descântecul fetei a fost decodat ca „poruncă directă cu amenințări și îngrozire”: „.Mai lin, mai lin, bour negru/ Că-mi strici cusăturile./ Am frați la slujbă dați:/ Veri primari, oameni mari./ Boure din cornița ta/ Îmi fac cupe și pahare;/ Boure din genunchii tăi/ Îmi fac dalbe sfeșnicioare;/ Boure din unghiile tale/ Îmi fac dalbe tălgioare/ Ca să fac nuntă cu ele” (Cerna
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frați la slujbă dați:/ Veri primari, oameni mari./ Boure din cornița ta/ Îmi fac cupe și pahare;/ Boure din genunchii tăi/ Îmi fac dalbe sfeșnicioare;/ Boure din unghiile tale/ Îmi fac dalbe tălgioare/ Ca să fac nuntă cu ele” (Cerna -Tulcea). Cusătura are un rol cosmogonic, tulburarea ei provoacă „smintirea” creației înseși. Timpul primordial se reconstruiește hic et hunc, pe de o parte cu bourul fertilizator al apelor revărsate, pe de alta cu fata care-l domină și „țese” lumea asemeni lunii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și în colindele de fecior, unde îi promite eroului o mireasă. În colinde, animalul este însă, asemeni taurului, „cuminecătură” totemică, deoarece cuplul se identifică cerbului cosmogonic: „- Lin, mai lin, cerbe tretin,/ Mai încet cu-alergătura/ C-ai să-mi tulburi cusătura”/ (...) Cerbule, cu carnea ta/ Mi-or ridica nuntiță;/ Cerbule cu oasele/ Mi-or dulgheri casele,/ Cerbule cu sângele/ Mi-or zugrăvi casele./ Cerbule cu pielea ta/ Mi-or înveli căsuța;/ Cerbule cu unghiile/ Mi-or face păhărele/ Și-or bea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
icoană Sf. Trei Ierarhi, de la ctitor. 9.Poala de icoană Buna Vestire, de la ctitor. 10.Poala de icoană Sf. Nicolae, de la ctitor. 11.Poala de icoană Pogorîrea, de la ctitor. 12.Un rând procovețe (trei bucăți). 13.Una poală pentru vultur, cusătură turcească. 14.Aerul Trei Ierarhilor, de la ctitor. SF. MITROPOLIE 15.Bedernița lui Atanasie Crimca. 16.Omofor al mitropolitului Iosif Naniescu. 17.Epitrahil al aceluiași. 18.Șase apitrahile vechi. 19.Două sacose vechi. 20.Două Evanghelii mari: una rusă, una română
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Andreescu, Gheorghe Tăttărescu, Ion Negulici, C. Satmary și alții. O colecție formtă din 156 de icoane reprezintă pictura veche românească din secolele XVI-XVII. Țesăturile, în special odăjdiile și vestmintele bisericești împodobite cu diamante și pietre prețioase, reprezintă piese rare ale cusăturii românești din secolele XVI-XVII. Printre valori se află aproximativ 50 de obiecte laice și bisericești (cădelnițe de aur și de argint, mitre, candele, cruci, pocale și altele), creații ale maiștrilor populari romîni din secolele XVI-XVII. O mare însemnătate istorică și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
el, mi se zbârlise părul pe mine și îmi tremurau mâinile, încât n-a mai zis nimic, a plecat și n-a mai revenit. Casa trebuie să i se fi părut unheimlich(Neliniștitoare (germ.).) și a preferat să renunțe la cusăturile cu mătase roșie. Aceste scene se repetau, mereu și mereu aflam de case devastate, ca a d-rului Dinu Brătianu, [ale lui] Lukasiewicz, Olga Florescu, Ionescu etc. Pe lângă scenele tragice, erau și comice. Astfel, casa d-nei Lukasiewicz, un model de instalație
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nemțește, nu înțeleseseră că era vorba numai de Tülff von Tscheppe und Weidenbach, guvernatorul Munteniei. Totuși sosi colonelul Pepi de la Brănești, puse o gardă la poartă „cu puștile în sus“, zicea maica. Călugărițele așezaseră în salonul stariței o expoziție de cusături adunate de la maici, luaseră și de la Lia câteva broderii mai frumoase, și pe masa principală - fotografia familiei imperiale, nu știu de unde găsită! Mi-a mărturisit în urmă că un ochi nu l-a mișcat după unul din ofițeri care, cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]