805 matches
-
speriară și demisionară. Predispoziția austrofobă, spori; ministerul Dumitru Brătianu, pentru a fi posibil, trebui să urmeze același curent; iar când Ion Brătianu veni iar la cârmă, din focul cu care se jucase se făcuse incendiu și astăzi nu mai poate cuteza de a-l stinge, ci trebuie să ajute a-l hrăni. Astăzi nu mai vorbește, cu toate spiritele rele ale României, despre votul preponderant al Austro-Ungariei, ci tăgăduiește orice Comisie Mixtă, reclamă sub stindardul libertății de navigațiune, dreptul pentru România
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
impresiune bună asupra cabinetelor; față cu Grecia însă tonul său este foarte energic și este evident că circulara franceză a contribuit mult la această atitudine a Porții. Negreșit că a doua zi după conferența din Berlin Poarta n-ar fi cutezat să arunce asemeni acuzațiuni, cari în parte ar fi recăzut chiar asupra cabinetului ale căror rezoluțiuni păreau a justifica pretențiunile grecilor. Cum se vede, diplomații turci s-au folosit de interpretarea dată de d. Barthelemy oștile Greciei provocate în opinia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Mencius era foarte mândru de capacitatea lui de a acumula mult qi. El a spus la un moment dat: „Mă pricep foarte bine să-mi mențin qi-ul puternic”. Cu altă ocazie, vorbind despre un personaj istoric foarte viteaz, care a cutezat să-l Înfrunte chiar și pe Împărat, Mencius a comentat: „Rar se Întâmplă să se nască cineva cu un qi atât de puternic. El ar trebui să Învețe să și-l prețuiască și să-l păstreze până la capătul vieții”. Este
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
onoratul comandament de regiment ca, de acum Înainte, să nu mai accepte porunci din partea acestuia, ba mai mult, să nu ducă la Îndeplinire pe cele emise deja - și anume aceasta din următoarele motive: a) Aidoma unei puteri suverane, guvernul a cutezat În numele națiunii ungare de a trimite nu numai deputați la Paris, pentru a saluta republica franceză, ci și doi deputați la parlamentul din Frankfurt ș...ț Uniunea Transilvaniei cu Ungaria s-a proclamat În ultima Dietă În mod brutal, fără
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru construirea podului peste Bosfor. Nu a reușit acest lucru pentru că amenințările din ce în ce mai grave ale papei l‑au determinat pe Soderini, gonfalonierul Florenței să‑i spună artistului: tu l‑ai tratat pe papa așa cum nici regele Franței n‑ar fi cutezat. Pregătește‑te să pleci la Roma, căci nu vreau să punem în primejdie siguranța cetății, începând un război din pricina ta. Michelangelo se va decide să se întoarcă atunci când papa intrând cu armatele în Bologna, a trimis un adevărat ultimatum Flo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mândri, înfășurați în largile pelerine galbene, pe cei care știau leacurile bolilor, leacul reventului și drumul planetelor. Prima dată, Ha-Khanul aruncă hoarda în China. Zidul cel mare a căzut, orașele au luat foc, armatele împăratului galben au pierit. Nimeni nu cuteza să îl înfrunte, cu excepția unui prinț demn , ce răspundea limpede, tare și cu îndrăzneală, cu toate că era captiv. Aceasta se putea numai pentru că albise noaptea în turnul său plin cu globuri de bronz, sferturi de cerc și calcule asupra Lunii. Când
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
În consecință, Germania era deosebit de interesată să evite ca aceste regiuni să se transforme într-un teatru de război”. Era, în fond, un avertisment al Berlinului, prezentat Moscovei și pe care, fără nici un fel de îndoială, aceasta n-ar fi cutezat să-l ignore. În cursul veacului XX, cabinetele de la București, în mai multe rânduri au amenințat (ori chiar au trecut la fapte, ca în 1916) cu distrugerea zonei petrolifere drept replică la pericolele ce se profilau din partea unor agresori probabili
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
amintire era capabilă să confunde ce era bizantin și ce era românesc. Deci, tradiția bizantină a fost și o idee-forță și un vis, neîmplinit niciodată. Realitățile au refuzat posibilitatea unui imperiu neo-bizantin la care prea puțini domni români vor fi cutezat să se gândească, după cum au spulberat și vremelnicele consolidări ale unui echilibru intern și extern care le-au dat acelor principi iluzia de a fi reușit să imite stilul imperial. (Pippidi 22) O presiune istorică aduce așadar puterea statală românească
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de a le arăta celor care se îndoiesc de faptul că Sfânta Fecioară Maria vine în ajutorul nostru de fiecare dată când o chemăm din tot sufletul. Cei care ați cunoscut binefacerile Maicii Domnului de la Giurgeni, sau cei care veți cuteza să veniți de-acum înainte să vedeți cât de simplu și de tainic ne ia pe toți în grija ei de mamă iubitoare, lăsați la o parte prejudecățile omenești și adăugați o pagină de iubire personală în acest inventar al
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
minoritari", dar și a postului Europa liberă, care a refuzat constant referirile la Basarabia. Iată și opinia lui Brucan: "Basarabia nu este România, nu este nici a românilor." (!!) O tresărire de orgoliu a avut Ceaușescu, care, la Congresul XIV, a cutezat să pună problema desființării urmărilor Pactului Ribbentrop-Molotov cu destulă directețe. "A fost scrie Codreanu ultima lui licărire de conștiință românească, de care și-a bătut joc în clipa în care a ajuns la mal (n.n.: apropo de zicala cu înecatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de pe moșiile proprii ale stăpânilor ce locuiesc în Bucovina, ca și pentru fiecare vită de asemenea câte 20 de creițari. În sfârșit, eu solicit Înălțimii Voastră de a nu interpreta greșit adevăratul sens al lucrării de față, pe care am cutezat, ca însărcinat cu afaceri al Bucovinei, să o spun Preaînaltelor Locuri, pentru binele în curs de încolțire al patriei mele, cu cea mai adâncă umilință și să dezvălui condițiile ei adevărate pentru luarea unor măsuri legislative de îndreptare, cu atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mai răspândite sau cât de esențiale au fost aceste țări pentru Rusia, despre aceste subiecte în sine atât de bogate și mari vrea zelul meu care rar știe să măsoare forțele sale și care mereu reclamă îngăduință să încerce a cuteza câteva gânduri. Ele vor fi nu rezultatul unor himere politice, ele vor fi rezultatul observației și experienței. Aceste două puncte de vedere, sub care cutez să ating importanța fiecărei țări în conjunctura politică actuală, par să cuprindă toate condițiile asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
e posibil. Ce mai lipsește sau ce mai poate lipsi soartei sale, așa cum este ea plăsmuită? Un mormânt. V. Este clar ca lumina zilei că își va pierde chinuita și trista viață în cazul în care, copleșit de necazuri, va cuteza să se întoarcă în fosta sa patrie. Oricine cunoaște cât de cât stăpânirea turcă, precum și istoria și situația acestor țări, poate confirma acest fapt. Nici unul dintre cei care s-au întors, și mai ales dintre cei care au slujit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
îl amenințau în mod evident; boierii, rudele sale cele mai apropiate, au rupt orice legătură cu el, natura însăși se renega. Domnitorul Cantemir și câțiva boieri au părăsit Moldova, în anul 1711, retrăgându-se în Rusia și n-au mai cutezat să se întoarcă. Domnitorul Ghica, împins de soartă, și-a dorit și mai mult să se întoarcă în Moldova și la tronul acesteia, însă cum s-a întors și-a pierdut capul, deși stătuse în Rusia în timpul războiului, doar ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
S -ar cuveni să ne intereseze în mai mare măsură formidabila experiență de viață pe care au traversat-o românii bucovineni ajunși în pustietățile canadiene la începutul celuilalt veac. Au emigrat din răposata Austro-Ungarie (Bucovina se afla sub sceptrul kesaro-crăiesc), cutezând o aventură de care, probabil, astăzi nimeni n-ar mai fi capabil. Din puținele date ce le dețin privindu-l pe bunicul meu, plecat din Comănești-Suceava în 1912, știu că a pornit la drum în costum național, fără a cunoaște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
s-a mizat pe spectaculosul de tip Hèrcule Poirot: o societate criminală ucide cu sinistră premeditare un mare român incomod, iar televiziunea, în sfârșit, demască salutar complotul. Nici interpretările cele mai violent proletcultiste, interesate în "demascarea monstruoasei coaliții" n-au cutezat să propună o astfel de ipoteză, pentru confirmarea căreia nu dispunem decât de firave probe circumstanțiale. Eminescu este Eminescu, în opinia noastră, cel mai mare român, prin operă. Nici detaliile anatomice, nici scenariile prăpăstioase, nici filmările combinate n-au nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
unei cărți ce avea să facă pârtie: "Cu microfonul în buzunar". După acel semnal de start, întâmpinat și cu rezerve ("dacă aveți microfonul, ce vă trebuie pixul?") mai mulți confrați de gazetărie sportivă radiofonică au început să dea târcoale tiparului, cutezând intrarea într-un perimetru în care contează, alături de încărcătura de informație, și metafora, virgulele, topica într-un cuvânt, arta scrisului. Au izbutit cei ce au înțeles că n-ajunge să muți o relatare din registrul sonor în pagina de carte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
internaționale, doar-doar s-o îndura America să-l primească. Deziluzie după deziluzie: din camp se pleacă pe alese ("cel mai tâmpit evreu sovietic are prioritate înaintea celui mai bun est-european"), iar americanii, în loc să se îndure de soarta celor ce au cutezat să evadeze din estul comunist, "au suplimentat cu 20.000 numărul de vize pe 1989, dar le dau la întâmplare, prin tragere aleatorie, făcută de un ordinator. De ce nu ne iau pe noi, nenorociții din lagăr?" Se teme de vizita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
noastre, tocmai pentru că-i aflai semnătura în orice publicație deschideai, de la Oradea la Zimnicea! O doamnă, onorabilă altfel, m-a asigurat că "a fost și ea la revoluție". Și a fost: după patru zile, cu fiică-sa de mână, a cutezat un tur timid prin Bucureștiul însângerat. Ca-n "Conu' Leonida față cu reacțiunea"! Nu știu de fapt, ar trebui să scriu că știu ce-i cu această competiție încrâncenată către asumarea unor merite iluzorii. Se-ncearcă, poate, absolvirea de culpa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a născut Alecsandri și care adăpostea, la Iași, Muzeul Teatrului, a fost retrocedată. Îmi iau îngăduința să afirm că-i un gest profund anticultural, și chiar anti-românesc. Dacă, în Germania, cineva, înarmat cu orice soi de certificate de moștenitor, ar cuteza să ceară închiderea casei-muzeu în care s-a născut Schiller, s-ar crede că nu-i în toate mințile! Casa vornicului Alecsandri, probabil, cel mai vechi edificiu laic ieșean, reconstruită din temelie pe banii statului, se cuvenea răscumpărată, scăzându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
distanțare în timp: uitarea e scrisă-n legile omenești. N-o mai fac în fața anchetatorilor penali, ci doar în prezența microfonului neutru al postului național de radio. Trei gazetari de la Radio România, Mariana Cononovici, Silvia Iliescu și Octavian Silivestru au cutezat o amplă investigare în culisele istoriei recente, publicând la "Humanitas" culegerea de mărturii "Țara, Legiunea, Căpitanul", cu subtitlul "mișcarea legionară în documente de istorie orală". Își plasează merituoasa cercetare sub un motto nu știu cât de potrivit din Harold Pinter: "Trecutul este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
uzând de autoritatea uniformei ofițerului de rezervă, a ținut piept hoardelor dezlănțuite, izbutind să ascundă și să adăpostească mai multe familii de evrei. Salvându-le viața. Acest Om a fost arestat în anii '50 și trimis la Canal! De ce? Cine cuteza să pună întrebări atunci? Când s-a întors acasă din detenție, a fost recunoscut doar de... câinele său, Roșca. (Ceea ce-mi amintește întoarcerea din pușcărie a Ioanei Orlea: în prag, bunică-sa a întrebat-o "pe cine căutați?") Farmacistul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mioritic. Orice expediție vânătorească devine, astfel, o călătorie inițiatică, la care cei zidiți între membranele de beton ale blocurilor-dormitor (multe construite de inginerul Sardino...) n-au acces decât prin literatură. Așa îmi iau îngăduința să înțeleg invitațiile la expediții cinegetice cutezate în noua carte semnată de Luigi Sardino... * C ercetând vechile scrieri consacrate realităților românești ale veacului XIX, afli adeseori cu surprindere amănunte neștiute despre trecerea prin astă lume a unor personalități emblematice pentru viața culturală a provinciei moldave. Mai toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
copii sau fără de ei. O carte care cuprinde în majoritate relatarea amintirilor unui om care, la o vârstă venerabilă - peste 90 de ani - strălucește intelecual - dar fără studii superioare- dovedindu-se o povestitoare care ne-a încântat și nu am cutezat să nu le facem un dar prețios cititorilor, redându-le . Totul prezintă interes. In primul rând explică importanta Căminelor de bătrâni, activitatea personalului medical, de asistență și administrativ, factorii de ajutorare și sprijinire a unor oameni care au nevoie de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ne-au fost cei dintâi "învățători" de la care inima și mintea păstrează cele mai bogate și ascunse comori de înțelepciune, experiență de viață, modele pilduitoare, ca mama-mare, tata-mare, cum nu mai găsim, uneori, până la sfârșitul vieții (Bunica)? Dacă încercăm și cutezăm ca în clipele noastre de răgaz să scriem, ne întrebăm, de câte ori ne aflăm într-un tainic dialog cu noi înșine: care poate fi "criticul" care să ne spună drept că cel puțin nu mâzgălim hârtia fără rost? Întrebarea întrebărilor este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]