1,698 matches
-
deosebit de prezentă în societatea americană. Sunt puțini americanii care rămân pe aceeași poziție pe care au stat părinții lor sau fac ceea ce au făcut aceștia. Sunt mai puțini decât în orice altă societate cunoscută. Moștenirea comunității, adică trecerea credințelor prin intermediul cutumelor, este în cel mai bun caz nesigură. Chiar dacă copiii au sau nu capacitate narativă, ei par mai degrabă a spune povestiri diferite de cele spuse de părinții lor. Mobilitatea maritală este și ea semnificativă. Ratele de separare, divorț și recăsătorire
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
obligației Toate acestea vin să contribuie la moduri diferite de instituire a ordinii sociale, cu consecințe semnificative în odinea interacțiunilor sociale. Se constată un contrast între o ordine socială care se sprijină pe armonie și este dezvoltată și înnobilată de cutume și religie, și o ordine care se sprijină pe convenție, este securizată de legislația politică și își găsește justificarea ideologică în opinia publică. Revelator pentru Tönnies este cazul imperiului roman, dar exemplul poate fi generalizat ca un soi de algoritm
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ale lui Tönnies din partea de final, într-o încercare de sistem, putem organiza ideile în următoarea formă: Comunitatea Forme de agregare Voința socială ca și Presupune omul Subiectul său real Viața familială Concordie Cu întreg caracterul său Poporul Viața satului Cutumă Cu toate sentimentele sale Ființa socială Viața târgului Religie Cu toată conștiința sa Biserica Societatea Forme de agregare Voința socială ca și Presupune omul Subiectul său real Viața orașului mare Convenție Cu toate aspirațiile sale Societatea Viața națională Politică Cu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de tip comunitar nici în mediul urban, deoarece și acestea erau la fel de puternic atacate de comuniști. Indiferent că includeau burghezi, intelectuali etc., ele dispăreau foarte ușor datorită fragilității lor funciare. 2. Norme nescrise, norme scrise Există spații culturale în care cutumele au fost atât de bine împământenite, iar funcționalitatea lor a ajuns la un asemenea grad de eficacitate, încât au stabilit, ca în Marea Britanie de exemplu, bazele unor extinse reglementări juridice bazate pe recursul la cutumă. La noi însă, de multe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Există spații culturale în care cutumele au fost atât de bine împământenite, iar funcționalitatea lor a ajuns la un asemenea grad de eficacitate, încât au stabilit, ca în Marea Britanie de exemplu, bazele unor extinse reglementări juridice bazate pe recursul la cutumă. La noi însă, de multe ori tocmai legile nescrise au fost cele care deschideau calea abuzurilor și fărădelegilor. Era un adevărat călcâi al lui Ahile, identificat încă de către Cantemir: "pentru că aceste obiceiuri nu sunt scrise și au fost adesea răstălmăcite
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de încredere, cooperare, competiție, asociere * Trăsături de personalitate specifice omului modern * Interes pentru viața politică și socială * Consum mediatic * Modificarea consumului * Schimbări în identitatea socială și colectivă a oamenilor * Apariția unor orientări postmoderne Schimbarea culturală * Deteriorarea sau dispariția unor obiceiuri, cutume și tradiții locale și apariția altora noi * Înlocuirea culturii populare cu cea de masă * Schimbări în identitatea culturală a oamenilor * Noi modalități de raportare la comunitate În ce privește mecanismele schimbării sociale, acestea sunt abordate diferit în funcție de paradigma teoretică de explicare a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
identifică și se măsoară prin instrumente specifice indicatori și variabile ale tradiționalismului și nu ale tradiției (vezi de exemplu, Bogdan Voicu, 1999). Tradiționalismul poate fi definit ca un comportament manifestat prin atașament puternic față de familie și înaintași, față de obiceiuri și cutume, prin respectul pentru autoritate și prin respingerea unor principii (cum ar fi drepturile individuale și libertatea), care subminează autoritatea tradițională și normele (Kamano, 1999). Sau, așa cum îl definește Bădescu, citându-l pe Weber, "tradiționalismul reprezintă acel etos contrastant cu etica
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
relevă o altă fațetă a problemei tradiționalismului și modernității. Dacă la nivel cantitativ lucrurile par simple legat de definirea și identificarea atitudinilor și comportamentelor moderne, la nivel calitativ apar o serie de probleme. Dacă tradiționalul este raportat invariabil la obiceiuri, cutume, tradiții, se poate observa că subiecții (mai ales cei mai în vârstă) întâmpină probleme în legătură cu definirea a ceea ce înseamnă pentru ei sat modern sau om modern. Cuvintele celor intervievați sunt ilustrative pentru această dificultate: "Om modern? No...nu știu cum îi!" (G.F.
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trei principii: legătura de sânge (rudenia), legătura spațială (vecinătatea) și legătura spirituală (prietenia). La baza comunității stă voința organică, ale cărei forme psihologice sunt plăcerea, obiceiul și memoria. "Omul comunitar este un om de suflet, sentimentele sale sunt modelate de cutumă (fel tradițional de a fi și de a acționa), afectul lui e predominant religios, starea mentală e impregnată de trăiri de conștiință și nu de intelectualizare. Viața lui se desfășoară în familie, în sat și în mediul burgului, al spiritului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai multe acorduri din partea subiecților din Tălmăcel față de cei din Ludoș. E util să reamintim în acest punct una din trăsăturile esențiale ale omului comunitar, în viziunea lui F. Tönnies, și anume faptul că acesta are un comportament modelat de cutumă, un fel tradițional de a fi și de a acționa; ceea ce am surprins prin acest indicator este tocmai opțiunea pentru tradiționalism în comportament a oamenilor din Tălmăcel. Iar acest lucru este un prim semn care ne arată că aici ne
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
special al oamenilor și al satului Tălmăcel. Ideea de coeziune apare și ea, sătenii considerând că oamenii din Tălmăcel sunt mai uniți decât în alte sate. Tradiții și obiceiuri O comunitate tradițională se legitimează întâi de toate prin tradiție, prin cutumă, prin participarea emoțională la un ritual care unește oamenii. Cultura tradițională este așadar un aspect esențial în raport cu comunitatea. Referindu-se la cultura tradițională, Robert Redfield consideră că există două condiții, indispensabile pentru existența unei comunități: separarea culturală, izolarea acesteia de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lucru ar fi imposibil într-o lucrare de astfel de dimensiuni -, ci doar să amintesc punctele de cotitură importante, care au schimbat comunitatea rurală românească din punctul de vedere al proprietății asupra pământului. Ruralul arhaic, tradițional, reglementează proprietatea funciară prin cutumă, prin legi nescrise, moștenite din generație în generație. Existau trei tipuri de proprietate funciară domenială: Domeniile regale sau statale, domeniile instituțiilor ecleziastice (episcopii, mănăstiri, biserici) și domeniile senioriale (Vedinaș, 2001: 82). Această structură a proprietății, apărută în zorii Evului Mediu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
restituită redevine proprietate devălmașă, aflată în posesia obștilor și composesoratelor (vezi articolele 26 și 28 din legea 1/2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 8 din 12 ianuarie 2000). Realitatea devălmășiei redevine astfel din nou actuală. Din păcate, deși există cutume și norme la nivel local legate de această formă de proprietate, precum și un limbaj specific legat de aceasta, nu există și prevederi legale clare, specifice care să o reglementeze. Monica Vasile consideră că această situație a sistemului devălmaș actual este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
standarde morale fundamentale pentru funcționarea sistemului de ansamblu. Nota comună a acestor standarde este încrederea. Actorii, individuali sau statali, trebuie să aibă încredere unul în altul. Acest angajament mutual nu este prevăzut într-un cod anume, dar el are valoare cutumei care a însoțit ascensiunea puterii americane în ultimele două secole. Este adevărat că protestantismul american pornea de la individ, de la libertatea și moralitatea sa, dar el se raporta întotdeauna la "o cauză mai înaltă decât interesul personal", care conferea înțeles, siguranță
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
le permit celor mobili să se pună rapid la curent, dacă sistemul (back up) este bine organizat. Acest fapt presupune procedee de căutare și tratare automatizată, cu specialiști care validează informațiile utilizând programe dezvoltate acum În Japonia și se opune cutumei potrivit căreia o Întreprindere sau un grup trebuie să fie În măsură să furnizeze totul clienților săi, din toate gamele de produse posibile și imaginabile. Până acum, fiecare companie Își fixa propriile sisteme informatice de gestiune, de concepere, ceea ce implica
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
învățământ. Mulțumiritc "Mulțumiri" A devenit obișnuință și în România exprimarea recunoștinței față de cei care au ajutat la redactarea sau la apariția unui volum, la fel ca și menționarea unor situații fără de care o publicație ar fi fost greu de imaginat. Cutuma este justificată, deoarece puține dintre lucrările de „autor” sunt rezultatul unui travaliu întru totul „autist”, cu atât mai puțin volumul de față, așa că mă grăbesc să o respect. Este de datoria mea să o pomenesc în primul rând pe buna
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nu erau ușor de găsit. Statul nostru trecea printr-o criză a obiceiurilor și a rânduielilor strămoșești. Pe de altă parte, a le repune cu ușurință în drepturi, nici așa ceva n-ar fi fost bine. Legile scrise de odinioară și cutumele erau în continuă decădere, așa încât eu, la început plin de însuflețire să fac o carieră politică, până la sfârșit stăteam la îndoială, pus în fața unor asemenea stări de lucru, a unor acțiuni lipsite de orice rost. Cu toate acestea, n-am
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a plăti o poliță consistentă lui Aristofan. Vreau să spun că poetul este pus în situația de a justifica în Banchetul ceea ce condamna vehement în comediile sale. E mica răutate a lui Platon și care îl pune pe Aristofan în contra cutumei în dialog (știut fiind că Aristofan era un partizan al ei!): este vorba de asimetria de vârstă, sentimente și comportament între erastes și eromenos. În mitul pe care-l prezintă Aristofan, această asimetrie, și pe care se întemeiază întregul program
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
prosperă, fiecare respectă îndatoririle de subordonare fixate de tradiția speciei umane. Fiul ascultă de tată, soția de soț, servitorul de stăpân, cetățeanul de autoritatea civilă; de fapt, toți se supun recomandărilor legii divine. Regulile supunerii, stabilite prin lege sau prin cutumă, prevăd obligații absolute pentru subordonat, chiar și în cazul în care șeful nu-și face în întregime datoria. Nesupunerea va fi pedepsită în toate cazurile (1941, II, p. 24). Pe această viziune a ierarhiilor imuabile vine să se grefeze ideea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a elitei Vechiului Regim. Era, mai ales, concepția lui Le Play, care nu definește elitele („autoritățile sociale”) decât făcând referință la valorile Vechiului Regim: Autoritățile sociale se recunosc, în orice loc ar fi după aceleași caractere. Ele păstrează cu religiozitate cutuma strămoșilor, pentru a o transmite descendenților. Sunt legate de muncitorii lor prin relații de afecțiune și respect. În toate țările și în toate profesiile, ele nu numai că au aceeași practică, dar rezolvă în același fel chestiunile de principiu care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de dezvoltare a serviciilor sociale de luptă împotriva sărăciei etc. (vezi Banca Mondială ca actor al dezvoltării sociale). Față de organizarea FMI, în Board-ul BM nici un stat membru nu are drept de veto în ceea ce privește acordarea de credite sau granturi. După cutumă, directorul general al FMI este european, iar președintele BM, american. Practica ultimelor decenii, mai ales după recesiunea economică mondială de la începutul anilor ’80, a însemnat o adâncire a colaborării dintre Fond și Bancă. În asistența financiară pentru țările aflate în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
îndoială, de poziția diferită a țărilor Commonwealth-ului, în ierarhia de putere internațională, față de cele două superputeri, mai ales în anii ’60-’70. Ea se construiește în același timp peste o tradiție imperială, dar și academică, îndelungată și particulară, cu norme, cutume, practici diplomatice, medii academice, modalități de reflecție socio-politică și teorii politice consacrate. Pentru autorii proveniți din acest mediu și influențați de această tradiție, lumea relațiilor internaționale era și este în bună măsură diferită față de percepția autorilor americani ai relațiilor internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
identificate modalitățile curente de aplicare a intențiilor - norme concrete de comportament, sistem de vot etc. (Krasner [1985, pp. 4-5], apud Little [2001, p. 303]). În constituirea regulilor definitorii pentru regimurile internaționale, punctul de plecare este, de obicei, un set de cutume internaționale, obiceiuri necodificate în acorduri, dar care presupun un minim nivel de cooperare. Dacă vor considera necesar, prin dezvoltarea și aprofundarea relațiilor dintre ei, participanții vor dezvolta un regim în toată regula, adică un set de instituții menit să le
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ales când numărul acestora este însemnat (turcii în Germania, maghrebienii în Franța, latino-americanii în Spania, indienii în Emirate, românii în Italia și Spania etc.), nu înseamnă numai abordarea unor aspecte economice și sociale, dar și aspecte de ordin cultural, religios, cutume tradiționale etc. care nu se lasă ușor încadrate în soluțiile de tip asimilare, integrare, toleranță, ignorare. Pentru rezolvarea lor s-a imaginat termenul de „multiculturalism”, generos și cuprinzător, dar a cărui eficiență începe să fie contestată (Germania, Franța). Organizația Mondială
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Perls, R. Hefferline, P. Goodman) accentuează totalitatea percepțiilor, și nu elementele individuale, conștientizarea sentimentelor, emoțiilor, atitudinilor, acțiunilor, astfel încât clientul să se poată percepe în mod pozitiv în vederea integrării psihosociale. Procesul terapeutic se bazează pe observarea modului de viață al clientului (cutume, credințe, valori, gradul de acceptare sau neacceptare a propriului corp etc.). Se consideră că ființa umană este o entitate în devenire, de aceea are responsabilitatea construirii destinului, este o ființă perfectibilă, aflată într-un proces continuu de autoconstrucție, autodevenire, autodefinire
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]