803 matches
-
Românii au avut un aliat prețios în natura înconjurătoare și au știut să profite la maximum de acest lucru. Același Verancsics arăta că Moldova avea “o cavalerie uimitor de numeroasă și o armată țărănească atât de pricepută și atât de dârză în atacarea dușmanului în asemenea locuri grele, încât cei care nu ar vedea acest lucru, cu greu ar putea fi făcuți să creadă. Îmbrăcați într-o dimie de culoare brună, grosolană și peste măsură de păroasă, acoperiți pe cap cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
grele de străbătut, de cele mai mari prăpăstii, de râuri repezi și de torente primejdioase, cu căi, cu căi și poteci nespus de strâmte, cu o cavalerie uimitor de numeroasă și o armată țărănească atât de pricepută și atât de dârză în atacarea dușmanului...” despre a cărei valoare s-a pomenit mai înainte. Puterea militară a celor trei Țări Române a demonstrat-o și campania din 1595, când Sinan pașa a venit cu intenția de a cuceri Țara Românească. Vizirul pusese
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Român la comemorarea zilei de “3/15 mai 1848” de către Partidul Național Țărănesc. Am privit fața mângâietoare a lui Iuliu Maniu, am ascultat vocea sufletului românimii ardelene din 1940-1944, ministrul de stat Emil Hațeganu, vocea luptătorului ardelean Vasile Netea, a dârzului general Bădescu și a fruntașului țărănist Ion Mihalache. Unei manifestații de cel mai frumos naționalism i s-a pregătit un sfârșit dramatic. Teroarea FND a baricadat ieșirile și numai prin intervenția armatei am putut părăsi Ateneul În jurul orei 1000, printre
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Mihăiță. La vremuri grele, ajutau și ele cum puteau. Înarmate cu sare, piper și cenușă, apărau intrările în Ateliere. Din fiecare relatare răzbat aluzii la imaginea liderului. Ilie Pintilie, un fel de laitmotiv. Mic de statură, dar inteligent, bun orator, dârz, cu spirit de inițiativă, el pare să întruchipeze comunistul ideal. Destinul - în esență tragic - l-a transformat într-un fel de martir al comunismului, al cărui nume trebuia rostit cu respect fiindcă furniza, dintr-o dată, credibilitate celor care afirmau că
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
armată numeroasă. Din ordinul regelui, ostașii au încercat să urce un tun lituanian în vârful movilei, dar nu au reușit. Armata s-a retras apoi spre Albița-Drânceni, unde o parte din infanterie și regimentele de cavalerie ușoară au opus o dârză rezistență. Ostașii poloni au trecut prin Drânceni, Moșna, Podoleni, s-au oprit între Prut și Jijia, apoi au continuat deplasarea prin Bohotin, Chiperești, Măcărești. La 10 septembrie, regele se întorsese la Țuțora. Încercările polonilor de a trece pe un pod
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bandini, orașul Huși avea numărul cel mai mare de persoane de confesiune catolică la mijlocul secolului al XVII-lea. Nicolae Iorga, folosind informațiile lui Bandini, consemna existența în cartierul Corni a 100 de case ale catolicilor, adică 682 de familii, „oameni dârji, în stare a-și bate preotul și a-l aduce cu sila din cârciumă și-i întreceau pe ai noștri și în ce privește gospodăria”. Ca număr, această populație s-a menținut și după ce a revenit la catolicism. Cifra poate fi considerată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lipsa de la ei și că nu puternicii zile profitau de dânsele. De câte ori era vorba de Stere, mă îndurera ideea că acel om, pe care îl crezusem așa de înflăcărat patriot, cu suflet de apostol, cult și muncitor, devenise un instrument dârz al vrăjmașului învingător, orbit de o seacă ambiție. Vorbea fără sfială de împărțirea țării și de intrarea noastră în Confederația Europei Centrale! Tot cu astfel de știri fanteziste sosi și căpitanul Moos. Crezând că vine în serviciu comandat, îl primii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
convenit. Maica stariță a venit ca să traduc reclamațiile ei în privința așternutului rechiziționat pentru dânsul. A protestat că nici de o pernă măcar n a beneficiat.]( Ediția a II-a, 1997, pp. 110- 111. ) Chiar ziarele din Berlin vorbeau de rezistența dârză din Moldova. De unde sperau „Ein Siegesmarsch“(Un marș victorios (germ.). ), nu puteau înainta căci „românii se bat tot atât de bine ca francezii, dar sunt barbari“, pentru că în luptele corp la corp au mușcat nasul vrăjmașului, strigând: „Na, Moldova!“ Săracii băieți se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
încercare și durere, de iluzii și decepții, de însuflețire și umilință, totuși ne simțeam mai siguri de o victorie mai definitivă. Chiar germanii o spun și se vaită pe față, văzându-se așa de izolați și cu adversari așa de dârzi în luptele lor. Sfânta Maria era și hramul mănăstirii Pasărea. Din ajun soseau tot felul de briște, poștalioane și căruțe încărcate cu femei și copii. Cele mai multe, rude cu maicile, au umplut toate casele, altele au petrecut noaptea afară - somn puțin
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de statul ungar. Tisza l-a combătut strașnic, nu voia nici măcar această ipocrită concesie; lupta a fost aprigă și votul s-a amânat. Dar dezvelirea intențiunilor acestea întărea și mai mult convingerea românilor că trebuiau să se prepare la luptă dârză, pe viață sau pe moarte. Scrisorile din Moldova se succedau, dar acum dânșii erau și mai izolați ca noi, din cauza cenzurii marghilomanești. Îi știam, cel puțin, sănătoși și plini de credință. Vedeam des pe cei care circulau regulat între Iași
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
șterge pe prietenul lui de luptă de la Sinaia, Fra nasovici. Astfel, acesta, care se ruga 2- 3 luni mai înainte să-i îngăduie o lună de viață ministerială, a ajuns creator de ministere și stâlpul guvernului! Titulescu, prin atitudinea sa dârză față de rege și de partizan al Brătienilor, și-a alienat favoarea lui. De este îngăduit, e numai din cauza favoarei de care se bucură în Europa, de succesele obținute cu Pactul Balcanic, de presa străină și de teama de el în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
glumind, de bună seamă. Eram în anul III, cred, și așteptam, împreună cu alții, să intru în sala unde examina Tudor Vianu, când ușa s-a deschis și au ieșit cam precipitat două colege ale noastre, roșii la față și tăcând dârz. S-au îndepărtat în grabă. Treaba lor, ne am zis, dar ușa s-a deschis din nou și a ieșit de astă dată Venera Antonescu, asistenta lui Tudor Vianu, care, spre surpriza (ca să nu spun stupefacția) noastră, a izbucnit în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
insistențe nebunești, prin audiențe nenumărate la toți care puteau decide ceva în acest sens. A fost primit însă la rusă, unde pesemne că mai erau locuri neocupate, și nu la română, cum dorea, dar după un an, iarăși prin stăruință dârză, rugăminți și conjurări, la decanat sau la rector, a obținut și asta, devenind colegul nostru din anul II, cum spuneam. Odiseea trecerii de la Silvicultură la Filologie și de la rusă la română mi-a povestit-o mai târziu, când am devenit
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
apărare” Antrenorul principal al Științei Municipal Dedeman Bacău nu avea cum să fie altfel decât mulțumit la finalul Cupei Municipiului Bacău. “A fost un turneu foarte bine organizat, cu un public minunat, cu meciuri de bună factură, cu o luptă dârză pe teren. Am avut ocazia să le arătăm și celor de Cluj cum trebuie organizat și cum trebuie arbitrat un turneu. Referitor la echipa noastră, am jucat tot mai bine de la meci la meci, am reușit să primim foarte puține
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
sfârșitul turului, să recuperăm punctele atât de importante pierdute la Baia Mare.” Referitor la acuzele aduse arbitrilor de Otto Heel, antrenorul principal al Științei a replicat: “Poate ochiul dumnealui e mai avizat, eu rămân la părerea că apărarea noastră mult mai dârză i-a dat de furcă, dar nu vreau să comentez arbitrajul fiindcă n-am făcut-o niciodată.” 181 9 SEPTEMBRIE Știința II MD Bacău - Universitatea Galați 26 22 (8-9) Tinerii handbaliști de la echipa secundă a Științei au disputat miercuri ultimul
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
-mpărat: La Solferino devale Mere-un ghinărar călare și tot strigă-n gura mare: Împărate luminate Cu cătane ne-nvățate, Pune pace, nu te bate, Că-ți chier cătanele toate. șI TOT AICI MAI TRĂIESC ÎNCĂ VĂRUL ION, VÂNĂTORUL șI „pocăitul“ dârz Întru Christos, Întors din Cleveland cu dolari greu munciți, cum și verișoara Bucura, Întoarsă din Pampas cu Andrei, papagalul care ne alunga la fel ca pe ulii, pe spanio lește: correr, correr! Când le-am pus odată gramofonul să le
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o faimoasă circulară a Marelui Cartier General din Iași, să-și hrănească miile de cai de la coloană cu rămurele și flori de vâsc (viscum album, cum preciza, pe limba botanicilor, circulara văzută și citită de mine)! Fire, apoi, de rumân dârz și bârzoit și, unde mai pui, antidinastic, ca un ecou Întârziat al campaniilor de presă din vremea copilăriei mele duse de Alexandru Beldiman, Întemeietorul ziarului Adevărul, În care vedeam și mă amuzam de Ferdinand cel cu urechile prea lungi, Înfățișat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
onorat cu situații, atunci când roata istoriei s-a Întors În favoarea politicii liberale? Mi-a răspuns Vasile Sasu, mocan de-al nostru, cam Îngălat, simplu, dar cumsecade: — Păi ăștia au fost Brătienii: Îngăduitori și iertători cu lin gușitorii, necruțători cu cei dârji și de caracter, ținuți totdea una deoparte. Așa și cu M.B. și cu atâția alții, precum Tancred Constantinescu, omul tuturor afacerilor veroase, dar tolerat totuși de Vintilă Brătianu, bărbat onest, dar cedând Înaintea lingușitorilor și a spinărilor plecate. [...] În ediția
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Ministerului Muncii, ale Institutului Social Român, ale Direcției Generale C.F.R.; și mai ocupând câteva situații de conducere administrativă În minister, În comitetul de radio, la Fundațiile Regale [...]. Ori că din Îndemnul Eufimiei sau poate chiar din firea lui ardelenească, mai dârză decât a mea, Bucuța era, fără să ni se arate, aprig după câștig și, la fel ca țăranului ardelean din păr țile noastre, nu-i repugnau mijloacele. Cu alte cuvinte, scria la o revistă a ceferiștilor, la o alta a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și sprintenel al dragostei ei, În stare să corijeze la vreme pe libertinul impudic și impertinent de până atunci; prietenia ei mai mult decât devotată, de un servi lism neînțeles la o fire ca a ei, prea perso nală, prea dârză și prea orgolioasă; excelenta ei sănătate fizică și morală deopotrivă cu un tot atât de excelent și sănătos apetit sexual, care o făceau [amândouă] să-și râdă de contrafacerile femeilor, ca și de per manenta minciună a vieții conjugale; prodigiosul ei dar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la îndemână să plângă, să-și ușureze sufletul...). Totuși, o lacrimă și încă una i-au scăpat, s-au scurs încetișor pe obrazul său, apoi au căzut în apa fiartă din albie și s-au pierdut. Mama era o femeie dârză, nimic nu o dobora, dar acum fusese copleșită: tot lanțul acesta de nenorociri era mai mult decât putea duce - moartea mea și a lui Victor, deportarea tatei și pierderea lui, iar acum arestarea lui Vlad... Nu înțelegea ce se petrece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
dintre cele mai mari merite”. Ziarul a reprezentat toate interesele românilor, a apărat toate drepturile noastre, a ridicat cel mai conștient glas în numele românilor bucovineni, a fost cea mai puternică armă în luptele politice de atunci, a fost cea mai dârză și românească afirmare a conștiinței noastre. Atitudinea „Bucovinei” era tot timpul fermă și corectă. Nu se observă digresiuni, nu se ivesc semne de poticniri sau de slăbiciune, nu există nici un caz în care redactorii să fi fost oportuniști politici. Ei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
dispoziție proastă. După-amiază - pregătire intensă în vederea examenului de la facultate. Seniore! Vreau să cred că, în orice situație te vei afla, vei ști să alegi soluția cea mai bună... Sub această avalanșă de circumstanțe potrivnice, caută de-ți păstrează o ținută dârză și un suflet liniștit, deoarece sunt singurele care convin unui rege în cugetul său! 30 octombrie 1949 Eu, Vally, Atti și întreaga Gens Gigliana la un festival de lupte greco-romane... 31 octombrie 1949 Plimbare de toamnă pe o vreme când
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
29 decembrie 1954 Ultimele zile ale anului - sfârșitul Saturnaliilor! Ziua de Anul Nou nu mai contează, am ieșit din roata bucuriilor și chiar a nă zuinței de a mă bucura; reîntoarcerea la serios, la important. Reîntoarcerea treptată, pe puncte, dar dârză. Față de alte dăți asemănătoare, am acum avantajul de a nu fi obosit prea tare... 3 ianuarie 1955 Mă pot felicita cu un an nou bun... Cu libertatea lui, cucerită asupra mea însumi mai cu seamă, dar și asupra celorlalți. Primul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
un făcut, ca un miracol, în cameră intrară toți trei, straniu de voioși, volubili, luându-și unul altuia vorba din gură, pe scurt, ca scăpați de o mare belea. Allegro con brio, îmi povestiră discuția de la Goskino unde se ținuseră dârji în problema Cehoslovaciei - un an de încercări pe care o refuzaseră categoric, dar tovarășii sovietici țineau să știe cu orice chip („chipul uman” - glumi criticul de cinema) de ce n-o cumpărăm; nu insistaseră pentru Odessa cu Iliescu, aceea fusese demult
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]