16,541 matches
-
a comunicat sobru: "Piesa dumitale este la dl Petru Comarnescu, care te așteaptă la Fundațiile Regale". M-am dus în ziua și la ora fixată, și Petru Comarnescu m-a primit cu entuziasmul și generozitatea care îl caracterizau. Mi-a dăruit aprecieri calde despre Viața ascunsă. M-a întrebat și despre situația mea materială în acel București la sfîrșit de război și i-am mărturisit că am terminat studiile dar, că, fără perspective, va trebui să mă întorc la Constanța, unde
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
și mobilitate spirituală, venerabilul Maestru a subjugat orchestra și publicul printr-o interpretare inspirată, dinamizantă, plină de culoare și vibrație a unui opus drag lui, " Simfonia fantastică" de Berlioz. Să-i urăm multă sănătate și ani mulți în care să dăruiască bucurie sufletească din prea plinul generozității și harului său artistic.
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
decît în vis, se simte însuși vinovat de ingratitudinea comună: "puțini dintre noi ne-am arătat demni să primim poezia pe care Domnul Nino ne-a oferit-o cu generozitate, nedorind în schimbul ei nici lauri, nici recunoaștere, pentru că ne-o dăruia din iubire, cu ceva din smerenia unui sfînt, dar și cu ceva din detașarea înțeleptului, pătruns de sentimentul deșertăciunii tuturor celor lumești. Și mai sînt convins și de faptul că Domnul Nino ne-a iertat de mult pentru ingratitudinea noastră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
de sub tutela unei feminități imprescriptibile. Drept care ne aduce la cunoștință că și-a "cheltuit" viclenia, id est strategia disimulatoare atribuită sexului său, acea preocupare de-a așeza capcane pe căile presărate de pericole ale vieții: "Toată fericirea/ pot s-o dăruiesc/ azi gratuit/ ni-mic nu mai am de ascuns/ simulacrul, viclenia/ cea minunată/ s-au cheltuit;/ hăituiala lupească/ acum/ e a clipei// doar clipa/ mai e un călău/ în repaos" (Repaos). Altminteri, adică fără acest act de "generozitate", am fi
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
a acestei opere cinematografice în care amplele pasaje muzicale rezonează sinestezic cu imaginile-ecou, reverberînd sentimente fel de fel ca valurile oceanului. Valuri în care va dispărea eroina, o superbă Joan Crawford transfigurată de iubirea disperată pentru un violonist (John Gardfield), dăruit cu un mistuitor talent. Fascinația protagonistei pentru pasiunea bărbatului întru reușită coincide cu fascinația cronicarului pentru filmul acestui neobosit artizan de geniu, film articulat nervos într-o narațiune bazată pe elipsă și conexiune, sugestie și descripție, pe ironie și tragism
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
a-i glosa în primul rînd originalitatea. Cezar Ivănescu pornește de la o concepție străveche, orfică, a creației, care afirmă împletirea lirismului cu cîntecul, statuîndu-i un sens oracular. Dacă celebrul bard prehomeric, trac de obîrșie, căruia însuși Apolo i-ar fi dăruit propria liră, era atît poet cît și cîntăreț, să nu uităm că Euterpe inspira deopotrivă poezia lirică și muzica. Inițial, poezia a fost cîntare nu doar la figurat, ci și la propriu. O creație fixată în melos înainte de a fi
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
ștrangularea, de multe ori pentru lucruri și ființe infinit de nimica de parcă ar vrea să arate odată-n plus ingratitudinea unui Destin, infimitatea dimensiunilor unei lumi în dezacord total cu sufletul lor și de asemeni bunătatea lor infinită care se dăruie cu bună știință chiar Nimicului, al căror aer furibund îți dă senzația că nu te afli printre indivizi trăind pe coaja pămîntului ci închiși ermetic în pămînt trăind o viață care e o supraviețuire a propriei morți și de acolo
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
romantic" misterul, oroarea, jocul de-a viața și de-a moartea al unor "păpuși" stricate, pierdute într-un muzeu al crimei și sexualității. Călătoria inițiatică a celor șapte minotauri înseamnă descoperirea, nu totală, a unui mit. Pentru a se putea dărui pînă la capăt sadicilor aventurieri, Sade nu are altă soluție decît să se sacrifice într-un fel de ritualică ardere pe rug. Sade va fi devorat la propriu, îngurgitat bucățică cu bucățică de cei care nu s-au săturat cu
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
cînd observă: "vina capitală a cărții este dilatarea verbală în slujba tezei. Logosul îmbracă toate varietățile: monologul, dizertația, conferințele, discursurile, predica, omilia, caterisirea". Bun cunoscător al operei părintelui Galaction și experimentat editor al operei acestuia, dl. Teodor Vârgolici ne-a dăruit o bună ediție a acestui roman, avînd grijă să adauge, în final, o secțiune, bine aleasă, despre receptarea, în epocă, a cărții. Acest bun coleg al meu, Teodor Vârgolici, împlinește, acum, 70 de ani. Îmi revin în memorie cei douăzeci
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
dat drumul fără să schimbe un cuvînt. Cu toate ca scenaristul era un debutant! Debutant în cinema era și regizorul, ba mai mult, el nici macar nu era american! Din această situație cu "factori de risc" s-a născut un film excepțional că , dăruit de presa străină din Los Angeles cu cele mai importante (trei) Globuri de aur și primit cu oarecare surprindere în Europa: cu toate că e produs de marile studiouri, el nu are nimic de made în Hollywood; cu toate că e marele favorit al
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
pe care-l avem acum în față a fost una din ultimele imagini luate cu sine în ceasul din urmă, petrecut - cum și-a petrecut el toată viața - lucrînd la numărul următor, pînă în ultima clipă. * "Lettre Internationale - iarna '99-2000" dăruiește multe ore de lectură delectabilă și multe subiecte de meditație. În primul rînd e de semnalat grupajul dedicat de scriitorul francez Olivier Rolin celor cinci personalități literare al căror centenar a fost sărbătorit anul trecut: Hemingway, Borges, Nabokov, Kawabata și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
Drăghici, 181), Enescu recita, la îmbarcare: "O, Moldovă, draga mea!/ Cine pleacă și te lasă/ e pătruns de jale grea!"; iar Maria Cantacuzino-Enescu, donând conacul Tescanii României "otrăvită de ură fără rost" (Casa T.), scria administratorului Ion Milom, în 1947: "dăruind Tescanii României, nu mă despart de Tescani", și evocă pe străbunii ei, "carne și suflet cu acest pământ" (ibid.). Este vorba despre Tescani, pământul celebrat de Enescu la Radiodifuziunea franceză și în Souvenirs drept "une maison qui m'est chère
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
aceste dovezi ale prețuirii pentru Ardeal și ardeleni, explică activitatea lui Eminescu în cadrul Societatea "Carpații", înființată în 1882, care avea ca scop realizarea unității naționale a românilor. Un ideal căruia Eminescu, după mărturia lui Slavici din Amintiri, i s-a dăruit cu pasiune: "n-a fost între contemporanii lui nici unul care să se fi pătruns deopotrivă cu el de ideea națională română; n-am cunoscut om stăpânit ca dânsul de gândul unității naționale". Grațian Jucan, M. Eminescu și Ardealul, Editura Fundației
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
decît citiți, dar erau mai totdeauna instalați pe un podium de stima. Mărturisesc și eu vină de a nu fi citit din opera d-lui Mircea Flonta, decît prima sa carte, din 1975, Adevăruri necesare (pe care mi-a și dăruit-o) și nu celelalte, printre care as aminti Cognito. O introducere critică în problema cunoașterii din 1994. Acum reapare în librarii cu o culegere de studii și eseuri, frumos intitulată Cum recunoaștem Pasărea Minervei? Cum majoritatea acestor studii comentează chestiuni
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
o undă de aer/ invizibilă ochiului/ un fel de a truca viața/ în minusculă flacăra" (Elogiu unei țigări aprinse). Creația lirica nu e însă decît, cel mult, aparent o postură pasivă, un lac inert reflectînd imaginile pe care i le dăruie clipă, fie și clipă lăuntrica. Ea e conștiința de sine imanenta, căutîndu-si expresia în dramatismul limbajului căutător. "Dacă e adevărat că sînt poet din mila Domnului - sau din mila Diavolului -, scria Federico Garcia Lorca, atunci sînt poet și prin tehnică
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
pamflet avîndu-l ca protagonist pe însuși Mussolini, sub identitatea aluziva a personajului Don Cameleo - Cameleon, ceea ce atrage criticare aspră a autorului de către cel vizat de ironia subtilă. Drept compensație, dar mai ales pentru a i se închide gură, i se dăruiește scriitorului directoratul ziarului La Stampa (torino). De pomană. În 1931 se produce divorțul fatal: stabilindu-se la Paris, Malaparte își editează volumul intitulat Tehnică Loviturii de Stat, interzis în Italia fascista și apoi în Germania nazistă (relativ recent tradus și
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
salvează viața lui Ibraim, călcat de niște țigani hoți și cruzi. Ajunge, rănit, la spital și e pe cale de vindecare: "Savu a trait ceasuri de mare odihnă sufletească. I se părea că boala lui de azi este un adevărat concediu, dăruit după atîția ani de încordata străduința și de îndeplinire a canonului pus asupră-i. Se simțea nevrednic să mulțumească lui Dumnezeu că scăpase viața unui om în schimbul celeilalte, pe care o răpusese... Și admira cu naivitate dumnezeiasca punerea la cale
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
din senin. Cu alte cuvinte, daca Papahagi ar fi fost controlat periodic și cu o minimă acuratețe, el ar fi fost avertizat că inima lui nu functioneaza tocmai bine. Dar asta nu ține de evocarea din Apostrof. Această revista ne dăruiește un Marian Papahagi viu, în replică la accidentul care l-a răpus.
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
La șaizeci de ani, Slavici este sărac, derutat, incapabil să înțeleagă nașterea noii lumi. Este în război cu toți cei care preiau mesajul națiunii. Închisorile mele e o carte de recapitulări mai degrabă uimite. A luptat pentru neamul sau, a dăruit literaturii române o operă, a trăit alături de Eminescu și de Caragiale și de Coșbuc și de Maiorescu. A fost alături de cei ce au întemeiat, din punct de vedere spiritual, România modernă. Cărțile sale au devenit "cărți de învățătură"; au educat
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
dureri acute sau cronice. Tot ce-ai cerut de la lume și n-ai primit. Pentru că lumea știe tot despre tine și poate că ți-ar da... dar încă nu ți-a dat... ...Poate că din cauza asta cei care se consideră dăruiți de soarta, oamenii cu putere, stimați și onorați de ceilalți poartă o mască facială aproape fixă, neschimbată aproape, desi timpul o alterează în detaliile morfologice de fapt nesemnificative. Mască această invariabila exprimă satisfacția de "a fi primit" de la lume ceea ce
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
Palatul Cantacuzino - memoriei compozitorului Anatol Vieru. Ne bucurăm că nu este uitat, că se constituie ăntr-o permanentă a vieții noastre de concert. Suntem an continuare ăndurerati că, mult prea devreme, a plecat de lângă noi. Mai avea atâtea lucruri a ne dărui din preaplinul unei ăncărcături spirituale an care ăntelepciunea făcea casă bună cu jovialitatea, poezia cu comunicarea firească, dispoziția adresării cotidiene, cu gravitatea, cu ăncărcătura marilor neliniști. Le ăntâlnim, pe acestea din urmă, ăn "Centaurus", ultima să creație, ultimul semn al
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
viața sa personală un bun public. Că nu a rupt public pactul cu regimul politic l-a costat pierderea premiului Nobel an 1980. an schimb, a rămas acel uimitor "fenomen Nichita Stănescu" luminând meteoric viața semenilor săi, cărora le-a dăruit și cea mai ănsemnată opera poetica a acestei ultime jumătăți de secol. E mult, e puțin? Esență enigmei constă an a descrie ceva printr-o combinare imposibilă de cuvinte; nu poți ajunge aici combinând doar cuvinte; nu poți ajunge aici
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
să Pia și fratele său Nicolae, cu profesori an particular pentru a putea face față rigorilor ilustrului liceu parizian. Aveau parte, și aici, de excursii, cum a fost cea din 1906, la Wiesbaden cu unchii Ionel și Vintilă, care le dăruiseră copiilor și un gramofon cu plăci iar an 1907 ăntreprind o excursie, cu bunica și lelița Pia Brătianu (confidenta epistolara), la Karlsbad. De altfel, din 1906, cei doi mici frați Pillat aveau un automobil la Paris, cu care, ănsotiti, ăn
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
subit de cord, la numai 54 de ani. Soarta a vrut, probabil, să-l scutească de avatarurile inevitabile ale descendentei sale din Brătieni după instalarea comunismului an România. D-na Cornelia Pillat, nora poetului, are meritul de a se fi dăruit, din 1983, restituirii, ăntr-o ediție critică, (la Editură Eminescu), a operei lirice, a prozei și a traducerilor lui Ion Pillat an șase masive volume, ultimul apărând tocmai an 1994. E, deci, o ediție integrală a operei lui Ion Pillat. I
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
intenții curatoriale, ci în jurul unui criteriu care doar în cazul singular al lui Ion Dumitriu are atît legitimitate culturală, cît și o profundă încărcătură morală și afectiva: prietenia. Expoziția cuprinde exclusiv lucrările de pictură pe care Ion Dumitriu le-a dăruit prietenilor săi scriitorii. Așadar, criteriul care a stat la temelia acestei mari expoziții este faptul, aparent exterior și fără vreo relevanță culturală, ca toate lucrările să provină din colecțiile scriitorilor. Or, tocmai acest arbitrariu, aceasta retorica exterioară, aceasta însumare întîmplătoare
O retrospectivă neobisnuită by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17523_a_18848]