806 matches
-
de interes local este situl arheologic din „Dealul Bățului”, aflat la marginea de nord a satului Mogoșești, și care cuprinde așezări din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), perioada Latène (epoca geto-dacică), Halstattul mijlociu și final, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al V-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor), secolele al X-lea-al XI-lea, secolul al XIII-lea (Evul Mediu Timpuriu) și din secolele al XVII-lea-al XVIII-lea.
Comuna Mogoșești, Iași () [Corola-website/Science/301293_a_302622]
-
sat) datând din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A); situl de la „Stația de pompare” ( nord-vest de Heleșteni); și movilele din Halstattul târziu aflat la vest-nord-vest de biserica satului Movileni. Situl de la Bâra cuprinde așezări din secolele al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolul al XV-lea și secolele al XVI-lea-al XVII-lea. Situl de la stația de pompare conține urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), perioada Halstatt, secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolele
Comuna Heleșteni, Iași () [Corola-website/Science/301283_a_302612]
-
din județul Iași că monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în punctul „Bulboaca”, la 2 km nord-est de satul Mircești, sit cuprinzând urme de așezări din Latène-ul târziu (cultură Poienești-Lukașevka), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și din secolele al XVI-lea-al XVII-lea (Evul Mediu). Alte trei obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură (1875); (1809) din cimitirul din Mircești; precum și (1865) a poetului Vasile Alecsandri. Tot în Mircești se află și mausoleul lui
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
est de „Cetățuie” în zona aceluiași sat; și situl de „la Bulgarie” de la marginea nord-estică a satului Miroslava. Situl de „la Râpă” cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultură Cucuteni), eneoliticul final (cultură Horodiștea-Erbiceni), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VI-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor), și din secolele al XV-lea și al XVII-lea (epoca medievală). Situl de „la Bulgarie” conține așezări din eneoliticul final (cultură Horodiștea-Erbiceni), secolele al III-lea-al IV-lea e.n.
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
al VI-lea-al VII-lea (epoca migrațiilor), și din secolele al XV-lea și al XVII-lea (epoca medievală). Situl de „la Bulgarie” conține așezări din eneoliticul final (cultură Horodiștea-Erbiceni), secolele al III-lea-al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al V-lea-al VIII-lea, secolele al IX-lea-al XI-lea (Evul Mediu Timpuriu), secolele al XI-lea-al XII-lea și secolele al XII-lea-al XVIII-lea. Celelalte opt obiective sunt clasificate că monumente de
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice. Situl de la „Beizadeaua II” ( sud de satul Oțeleni) cuprinde urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al VII-lea-al VIII-lea (epoca migrațiilor), secolele al XV-lea-al XVI-lea, și secolul al XVII-lea. Situl de la „Movila lui Ștefan cel Mare” ( sud-est de satul Oțeleni) conține o așezare și o cetate din perioada
Comuna Oțeleni, Iași () [Corola-website/Science/301298_a_302627]
-
aflat pe malurile pârâului Gropi, la vest-sud-vest de satul Muncelu de Sus, și în care s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultură Nouă), din perioada Latène (cultură geto-dacică) și din secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), precum și vatra fostului sat Balomirești, datând din secolul al XV-lea.
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
200 m vest-sud-vest de același sat Răducăneni. Aici s-au găsit așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al III-lea-al II-lea î.e.n., și secolul al IV-lea e.n. (epoa daco-romană). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1842-1845) din satul Bohotin, și (secolul al XIX-lea) de la Răducăneni. Economia comunei Răducăneni are un caracter preponderent agricol și zootehnic. Fondul funciar al comunei este de . Trenurile agricole însumează , adică 72
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
II” ( nord de sat) se află urme de așezări din paleoliticul superior (gravittian), perioada Halstatt, secolele al III-lea-I î.e.n. (perioada Latène), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (Latène-ul târziu) și secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană); la „tarlaua Cimitir” se găsesc urme de așezări din paleoliticul superior (gravettian), secolul al II-lea î.e.n. (perioada Latène), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (Latène-ul târziu) și secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană). Celelalte cinci obiective
Comuna Schitu Duca, Iași () [Corola-website/Science/301305_a_302634]
-
-lea e.n. (epoca daco-romană); la „tarlaua Cimitir” se găsesc urme de așezări din paleoliticul superior (gravettian), secolul al II-lea î.e.n. (perioada Latène), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (Latène-ul târziu) și secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană). Celelalte cinci obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1830) din Schitu Duca; (1721) din Slobozia; (sfârșitul secolului al XIX-lea) din Pocreaca; biserica „Sfântul Nicolae” (1841) din Poieni; și (sfârșitul secolului al XIX-lea) din același sat.
Comuna Schitu Duca, Iași () [Corola-website/Science/301305_a_302634]
-
trecut la județul Iași. În comuna Strunga se află situl arheologic de interes național de „la Siliște” la 200 m sud de satul Hăbășești, sit ce cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și Epoca Medievală (secolele al XV-lea-al XVI-lea și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea). În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Șapte
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: situl de la „schitul Vlădiceni” cuprinde urme de așezări din Epoca Bronzului, perioada Halstatt, perioada Latène, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al IX-lea-al X-lea, al X-lea-al XI-lea, al XIII-lea-al XIV-lea și al XIV-lea-al XV-lea; situl de pe „dealul Doamnei”, aflat pe coasta de nord-nord-est, la 2,5 km de
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
cu unul slav se datorează faptului că în secolul al VI-lea, bazinul inferior al Ialomiței este ocupat de slavi, blocați aici în drumul către Balcani din cauza fortificării Dunării de către puterea bizantină. Ferocitatea primului val de năvălitori a determinat populația daco-romană să se retragă în regiuni mai ferite, fapt care a cauzat pierderea numelui antic al râului. Între ciobanii din Carpați, care coborau pe valea Ialomiței pentru a ierna oile în Bărăgan sau în Dobrogea, râul era cunoscut sub numele de
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
situl de „pe Platou” aflat în marginea de sud-vest a satului Vascani, sit ce cuprinde urme de așezări din perioada Latène (cultura geto-dacică), secolele al II-lea-al III-lea e.n., secolul al IV-lea e.n. (ultimele două corespunzând epocii daco-romane), și câteva medievale secolele al XIV-lea&ndas;al XV-lea, secolele al XVI-lea-al XVII-lea și secolul al XVIII-lea. Clasificat ca monument de arhitectură, ansamblul Palatului lui Alexandru Ioan Cuza din satul Ruginoasa cuprinde palatul propriu-zis
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]
-
situl de la „Valea Mută” unde se află alte vestigii ale vetrei medievale a satului Munteni, precum și așezări din neoliticul târziu (cultura ceramicii liniare), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Halstatt și secolele al III-lea-al IV-lea e.n. (perioada daco-romană).
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
județ poartă denumirea de “drumul lui Traian”. Aproape de zona Cicir există astfel de valuri de pamânt - “drumul lui Traian” la Sâmbateni (6). În timpul stăpânirii romane, valea Mureșului a jucat un rol economic și social important, după cum atestă numeroasele descoperiri arheologice daco-romane (7) de la Lipova, Aradul Nou, Sântana, Cicir, Ceala, Moroda, Șeitin, Semlac, Pecica, Bulci ș.a. Mureșul avea o mare importanță strategică pentru romanii învingători, aceștia întărindu-l pe ambele maluri. Paza malurilor Mureșului și a fortificării cu cetăți a fost încredințată
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
romană s-au făcut pe o insulă de pe Mureș unde a fost găsit un denar roman de la Traian, iar la aproximativ 800 m S-E de sat, la “Sălciile lui Muchi”, pe vechiul mal al Mureșului, a fost descoperită ceramică daco-romană (sec. III - IV d.Hr.). În capătul de est al satului Cicir, în dreptul intersecției ultimei străzi laterale cu șoseaua Arad - Deva, au fost descoperite, în 1996, datorită excavării șanțului pentru introducerea conductei pentru gaz, fragmente ceramice carămizii de factură romană
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
a ajuns la înflorire în epoca statului sclavagist dac de început (sec. I î.e.n.- sec. I e.n.). Pe movila descoperită se găseau casele celor mai înstăriți (tarabostes), iar în împrejurimi bordeiele oamenilor liberi (comati). Se pare că în perioada razboaielor daco-romane asezarea a fost distrusă. Prima atestare documentară a localității Turnu datează din anul 1333, sub denumirea de Mok. Odată cu căderea Sârbiei sub dominație otomană, în urma bătăliei de la Câmpia Mierlei din 1389, o numeroasă populație sârbească se așază în nordul Dunării
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
și Tioca, aflate între lunca Teleajenului și pârâul Bucovel au stabilit că cele trei așezări își încep existența în sec al VIII-lea și durează până spre sfârșitul veacului al X-lea, conținând "numeroase elemente de o pregnantă tradiție autohtonă daco-romană, care, în ciuda contactelor cu alte populații, s-au păstrat de-a lungul veacurilor, constituind baza culturii materiale vechi romanești" (M. Comsa, Cultura materială). Evoluția așezărilor dovedește că, spre sfarșitul perioadei lor de existență, ele se reuniseră în jurul unui punct fortificat
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
amplasat în mod prezumtiv "undeva pe teritoriul satului Bucov, poate pe terasa înalta dintre Gârla Morii și Bucovel, din epoca feudalismului dezvoltat". Similititudinile "dintre modul de trai al dacilor și cel al locuitorilor din așezările de la Bucov", elementele de tradiție daco-romană din cultura materială și spirituală a băștinașilor, conjugate cu apropierea drumului roman ce lega Transilvania de Dunare, urmând în mare măsura cursul Teleajenului, al "drumului sării", conduc la concluzia că "populația de la Bucov este nu numai moștenitoarea unor bunuri aparținând
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
lui Vasile Mihai, clasificată ca monument memorial sau funerar de interes național. În rest, alte șaisprezece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: așezarea daco-romană „Drăgăneasca” din satul de reședință; și așezarea din secolele al VIII-lea-al X-lea de pe drumul spre Tufani, pe terasa Prahovei, în zona satului Hătcărău. Celelalte paisprezece sunt clasificate ca monumente de arhitectură și se află toate în satul
Comuna Drăgănești, Prahova () [Corola-website/Science/301668_a_302997]
-
64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Harta descoperirilor arheologice din județul Prahova, realizată de Victor Teodorescu, consemnează în comuna Fulga existența oștii gentilice ca formă de organizare socială în [[epoca bronzului]], în timpul statului dac, dar și în perioada daco-romană. Indiferent de vechime, „satul este atestat în documente pentru prima oară abia la 1 iunie 1526.”. Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova posedă în patrimoniu un fond de documente care se referă la procesul de dezmembrare a obștii sătești, apărând
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
multe unități de tip ABC, 3 magazine cu produse metalo-chimice, un chioșc de ziare și o librărie. A.Investiții finalizate : B.Investiții în derulare : Localitatea Ilia, situată pe malul drept al Mureșului, este o așezare milenara cu urme dacice și daco-romane ce ne-au transmis mesajul permanentei continuități a poporului român pe aceste meleaguri. Caracterul strategic al localității este dat de faptul că pe Mureș (Maris) urcau luntrele până la salinele de la Uioara, apoi încărcate cu bulgari de sare porneau înapoi spre
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
botanic înființat în anul 1971 de profesorul Paul Țarălungă. Singurul obiectiv din comuna Prăjești inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău este situl arheologic de pe dealul Ponoare din marginea de sud a satului Prăjești, sit ce cuprinde o necropolă daco-romană din secolele al II-lea-al III-lea e.n.
Comuna Prăjești, Bacău () [Corola-website/Science/300695_a_302024]
-
Secuieni. Comuna Odobești a fost reînființată în 2005, ea preluând satele Odobești, Bălușa, Ciuturești și Tisa-Silvestri. Trei obiective din comuna Berbinceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice: așezarea daco-romană de „sub Siliște” ( nord-est de satul Berbinceni) datând din secolele al II-lea-al V-lea e.n. și așezarea eneolitică din „Coasta Morii” (în același sat) aparținând culturii Cucuteni. Celălalt este clasificat ca monument de arhitectură școala din satul Berbinceni
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]