1,068 matches
-
1950, Gelăuza, j. Chișinău), poet și prozator. Este fiul lui Gheorghe și al Elenei Anton. A absolvit secția de ziaristică a Universității de Stat din Republica Moldova. A fost redactor la săptămânalul „Literatura și arta”, apoi la publicația pentru copii „Florile dalbe”. În volumul de debut, Vamă pentru speranță (1983), poezia de conjunctură alternează cu bucăți lirice în care predominante sunt motivele tradiționale (copilăria, dorul, frunza, fântâna). Cu un instrumentar liric înnoit, de pastel și rondel modernizat, cel de al doilea volum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285385_a_286714]
-
joi ale cenaclului literar ținut de poetul George Tutoveanu și de soția acestuia, poeta Zoe Frasin, la Academia Bârlădeană întâlnindu-i și pe Nichifor Crainic, și pe Victor Ion Popa. În 1919 începe să publice versuri în revista locală „Florile dalbe” sub numele I.Valerieanu și I.Valereanu, debutând cu pastelul În albastru..., urmat până la sfârșitul anului de Luntrașul, Blestemele și Un templu. Revine la București după un răstimp petrecut la Tecuci și se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
nuanțe a Cărții albe a Securității, o apariție editorială inedită, surprinzătoare chiar, dar, în aceeași măsură, derutantă, plină de capcane (se putea altfel!?) pentru cititorul care nu a cunoscut realitatea românească din anii dictaturii comuniste. Serialul de articole intitulat „Cărțile dalbe, cărți...”, pe care îl publică la rubrica sa din revista România literară, îi oferă prilejul unor radiografii necruțătoare asupra volumului „îngrijit și redactat” de Mihai Pelin. Victimă a terorii poliției politice ceaușiste, Dorin Tudoran a avut nefericirea să cunoască bine
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
În textele descântecelor. În basmul mitic Fecioru dă-mpărat și Întâlnim o situație mai rară, embrionul plângând În uter, un tip care are numai variante maghiare. Împărăteasa rămâne Însărcinată; la trei luni, grăiește copilul din foale: Îi spune: Lulița Floare dalbă, care-nfloare pomii, Învălește codrii [Mohanu] prezintă situația În care băiatul apare numai când este ursat să ia de nevastă o ființă cu Însușiri miraculoase. Prima subclasă reunește totodată un set de pretexte din partea celui nenăscut pentru amânarea nașterii (tinerețe fără
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nupțial, bradul (steagul) mirelui formează adesea un cuplu divin cu mărul miresei. Mărul apare În diverse ipostaze: pom (arbore), poamă (fruct), floare, creangă. El este idealul de frumusețe a fetei de Împărat care are obrajii și sânii ca merele, fața dalbă ca florile de măr. Structura ceremonialului nupțial amintește de o posibilă inițiere sexuală a tinerilor de către nași, reprezentanți ai moșilor și strămoșilor În linie paternă, practică atestată până târziu la unele societăți arhaice. De altfel, sensul vechi al cuvântului nuntă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
1976-1986), consilier la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova (1986-1992), director general al Departamentului Edituri, Poligrafie și Difuzarea Cărții (1992-1994), redactor-șef la Editura Prut Internațional și din nou consilier la Uniunea Scriitorilor. Colaborează la „Literatura și arta”, „Basarabia”, „Viața Basarabiei”, „Florile dalbe” ș.a. A fost distins cu mai multe premii, printre care Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1987, 1999, 2000). S. e autor de nuvele, miniaturi, anecdote literare: La menagerie (1983), Ulciorul cu pătărănii (1994) ș.a. Mai semnificative sunt însă cărțile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289569_a_290898]
-
neaoșisme balcanice. Astfel, în Balada muierilor din Paris termeni ca „bătălii parșive” sau „codoșlâcuri” nu trădează spiritul originalului, dimpotrivă, îi dau pregnanță, cum se întâmplă și în alt text transpus în limbaj cronicăresc: „Ce încă unde-i Patriarcul/ În camilafcă dalb stihar/ Și-n patrahil?” Scrupulozitatea tehnică, ingeniozitatea tălmăcitorului se vădesc și în paginile care continuă traducerea dramei Richard al III-lea a lui Shakespeare, începută de Ion Barbu, cu păstrarea stilului impus de predecesor. Un tipic „manierist”, mai ales în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
sacul cu daruri în spinare, Moș Crăciun are obiceiul de a-și aștepta oaspeții în propria lui casă, construită din lemn de brad, plină de cărți cu povești pentru copii. Deși nu are “decât” 384 de ani, Moșul “cu pelte dalbe” este încă voinic și în putere ca să încarce cât mai multe daruri în sania lui fermecată. Pentru aceasta, Moș Crăciun dă o fugă până la marele depozit de jucării care se află într-un loc ascuns și plin de taine pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 16. Scoala, om bun, de vezi tu, Pruncul sfânt cum se născu. 17. Mititel, înfășețel, Curge mirul după el. 18. Cârpele-s de flori de măr, Fașa dalbă de mătasă. * Fiecare vres se cântă de două ori. ** Se va indica numele gazdei colindului. Deschide ușa, creștine Deschide ușa, creștine Deschide ușa, creștine Ca venim din nou la tine. Ca venim din nou la tine Drumu-i lung și-am
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ibrișin, Cu mustățile de fân, Moș Ajun îi tot spunea: “Mergi, Crăciun, la împărat, Că-i târziu și-a înnoptat”, Ce ne-aduce Moș Crăciun? Tot ce e frumos și bun. Ia, sculați, boieri mari! Ia, sculați, boieri mari, Florile dalbe*, Sculați, voi, români plugari, Că vă vin colindători. Și v-aduc un Dumenezeu Să vă mântuie de rău; Un Dumnezeu nou născut Cu flori de crin învăscut. Dumnezeu adevărat, Soare-n raze luminat. Sculați, sculați, boieri mari. Sculați, voi, români
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
voi, români plugari. Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat Stea comată, strălucită, Pentru fericiri menită. Iată lumea că-nflorește, Cânt prin luncă turturele La fereastră rândunele. Și-un porumb frumos, leit Dinspre apus a venit, Floare dalbă a adus, Și la căpătâi s-a pus. El vă zice să trăiță Întru mulți ani fericiți Și ca pomii să-nfloreți Și ca ei să-mbătrâniți. *La fiecare strofă, după primul și al treilea vers, urmează refernul I; după versul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Întru mulți ani fericiți Și ca pomii să-nfloreți Și ca ei să-mbătrâniți. *La fiecare strofă, după primul și al treilea vers, urmează refernul I; după versul al doilea și al patrulea, refernul II Moș Crăciun Moș Crăciun cu plete dalbe A sosit de prin nămeți Și aduce daruri multe La fetițe și băieți Moș Crăciun, Moș Crăciun Din bătrâni se povestește Că-n toți anii negreșit Moș Crăciun pribeag sosește Niciodată n-a lipsit Moș Crăciun, Moș Crăciun Moș Crăciun
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de prin nămeți Și aduce daruri multe La fetițe și băieți Moș Crăciun, Moș Crăciun Din bătrâni se povestește Că-n toți anii negreșit Moș Crăciun pribeag sosește Niciodată n-a lipsit Moș Crăciun, Moș Crăciun Moș Crăciun cu plete dalbe Încotro vrei s-o apuci Ți-aș cânta Florile dalbe De la noi să nu te duci! Moș Crăciun, Moș Crăciun! Mulți ani să trăiti! Sculați, sculați, gazde mari, Sculați, nu dormiți! Sculați voi români plugari, Mulți ani să trăiți! Că
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
băieți Moș Crăciun, Moș Crăciun Din bătrâni se povestește Că-n toți anii negreșit Moș Crăciun pribeag sosește Niciodată n-a lipsit Moș Crăciun, Moș Crăciun Moș Crăciun cu plete dalbe Încotro vrei s-o apuci Ți-aș cânta Florile dalbe De la noi să nu te duci! Moș Crăciun, Moș Crăciun! Mulți ani să trăiti! Sculați, sculați, gazde mari, Sculați, nu dormiți! Sculați voi români plugari, Mulți ani să trăiți! Că vă vin colindîtorii, Sculați, gazde mari! Nopatea pe la cântători! Mulți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
boieri mari! Că vă vin colindători* Noaptea pe la cântători. Și v-aduc pe Dumenezeu Să vă mântuie de rău. Un Dumnezeu nou născut Cu flori de crin învăscut. Dumenzeu adevărat Soare-n raze luminat. *după fiecare vers se repetă: Florile dalbe, flori Sculați, gazde, nu dormiți, Vremea e să vă treziți. Casa să vi-o aranjați, Flori de măr, Și masa s-o încărcați Flori de măr. Că umblăm și colindăm La mulți ani să vă urăm, Să trăiți, să-ntineriți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-o-mpletim cu voie bună. Să i-o ducem lui Hristos, Să i-o ducem lui Hristos, Raza soarelui, floarea soarelui Săne fie de folos. Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Florile dalbe, flori de măr, Florile dalbe, flori de măr Junii buni, colindători, Ciocanind pe la chietori. Așa mândru 'mpodobiți, Cum suni pomii înfloriți, Cât în casă au venit, Casa toat' s-a veselit. Daru, daru ce și aducu? Crucea sfanta 'n mâna
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Să i-o ducem lui Hristos, Să i-o ducem lui Hristos, Raza soarelui, floarea soarelui Săne fie de folos. Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Florile dalbe, flori de măr, Florile dalbe, flori de măr Junii buni, colindători, Ciocanind pe la chietori. Așa mândru 'mpodobiți, Cum suni pomii înfloriți, Cât în casă au venit, Casa toat' s-a veselit. Daru, daru ce și aducu? Crucea sfanta 'n mâna stângă, Și de a dreapta, busuiocu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ziurel de ziuă În scutec de bumbăcel, Ziurel de ziuă... La poartă la Țaringrad, Ziurel de ziuă Șade un Fecior de Împărat, Ziurel de ziuă... Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Flori dalbe, flori de măr, Flori dalbe, flori de măr,* Junii buni, colindători, Ciocănind pe la chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt pomii înfloriți. Cât în casă au venit, Casa toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea sfântă-n mâna
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de bumbăcel, Ziurel de ziuă... La poartă la Țaringrad, Ziurel de ziuă Șade un Fecior de Împărat, Ziurel de ziuă... Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Flori dalbe, flori de măr, Flori dalbe, flori de măr,* Junii buni, colindători, Ciocănind pe la chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt pomii înfloriți. Cât în casă au venit, Casa toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea sfântă-n mâna stângă. Și de-a dreapta busuioc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-un fecior de-mpărat Cu păruțu’ retezat În cârjuță rezemat Unde s-a născut Hristos Mesia, chip luminos Sus în deal la Galileu La casa lui Dumnezeu Mititel și-nfășețel În scutec de bumbăcel Vântul bate, nu-l răzbate Fașa-i dalbă de mătase. Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește Și începe a ura Pe la case-a colinda Pe la oameni gospodari De-a ajuns și-n Păcurari Și brăzdeazăacum oleacă Și pe la Școala lui Creangă. Zurgălăi și clopoței Roată mare, măi flăcăi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
anul vii mereu Să ne amintești cuvântul Fiului lui Dumnezeu. L-am rugat de sănătate Pentru noi, pentru părinți, Pentru pacea țării noastre Înălțat-am rugi fierbinți. Moș Crăciune, Moș Crăciune, Încotro vrei s-o apuci Ți-aș cânta “Florile dalbe” De la noi să nu te duci. Vine ziua Vine ziua ce-amintește De Isus ce S-a născut, An de an ea ne-nnoiește De-un simț nou și-un gând curat. S-a născut El într-o iesle și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
București, 1981; Peregrinul în azur, Craiova, 1984; Verbul de mărgărint, Timișoara, 1988; Dumnezeu între sălbatice roze, Timișoara, 1992; Mihai Eminescu și mitul etnogenezei dacoromânești, Timișoara, 1996; Zalmoxianismul și plantele medicinale, I-II, Timișoara, 1997; Bomba cu neuroni, Timișoara, 1997; Stelele dalbe... dintr-o „Colindă la Timișoara în decembrie însângerat, la anul 1989”, Timișoara, 1998; Fulgerul sferic - Éclair sphérique, ed. bilingvă, tr. Chantal Signoret în colaborare cu autorul, Timișoara, 1999; Nichita Stănescu și paradoxismul, Timișoara, 2000; Istoria religiilor, I, Timișoara, 2001; Ultimele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
literară”, „Curentul”, „Arhiva”, „Albina”, „Lumina”, „Convorbiri literare”, „Sburătorul literar”, „Minerva”, „Convorbiri critice”, „Universul literar și artistic”, „Gorjanul”, „Glasul Argeșului”, „Muscelul”, „Voința națională”, „Zorile Romanațiului” ș.a. De asemenea, își dă concursul la tipărirea revistelor „Calendarul nostru” pe anul 1918 și „Florile dalbe”. Din punct de vedere valoric, scrierile lui L. nu evoluează semnificativ de la primele schițe din reviste până la ultima carte publicată. Întâiul volum, În sărbători (1910; Premiul Academiei Române, în 1923), nu face decât să înșire, entuziast, obiceiuri populare ori să descrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
unei pasiuni științifice trăită pînă la intensitatea specifică artei, consumată deopotrivă între tomuri împunătoare și pe ,,teren“, dar, mai cu seamă, în ,,scrisul pe care l-am tras, opintindu-mă, din veșnicia grăirii străbunilor toți“, cu scopul ,,aducerii către o dalbă lumină a unor culturi prăpădite sub neguri de vremi “. Cărți ca acestea, în care știința să coexiste atît de armonios cu literatura, sînt o raritate. PRECUVÎNTARE Ciudate mai par uneori niște flori ale marelui cîmp ce de hăuri de vremuri
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la „Glasul Bucovinei”), colaborând apoi la „Flacăra” (cu epigrame semnate Lucifer), „Lumina” (Caransebeș), „Progresul” (Oravița), „Junimea literară”, „Făt-Frumos”, „Neamul românesc literar” (N. Iorga îi găsea „versuri de o rară frumusețe”), „Viața nouă” (Cernăuți), „Drum drept”, „România viitoare”, „Gânduri bune”, „Florile dalbe”, „Gândul nostru”, „Răsăritul”, „Cosinzeana”, „Revista Moldovei” (Botoșani), „Floarea soarelui”, „Glasul Bucovinei” „Luceafărul”, „Ramuri”, „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Rampa”, „Cele trei Crișuri”, „Epigrama”, „Universul”, „Transilvania”, „Gândirea”, „America” (Cleveland, SUA), „Steaua noastră - Our Star” (New York) ș.a., cu versuri originale și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]