1,802 matches
-
de a zecea din pâine,... din tot venitul... i din Terieni și Scânteia... și satul Mogoșești... și să aibă a lucra țăranii din satu, într-un an 12 zile... Vălet 7170 (1662) avgust 2” - cum scrie un slujbaș domnesc. O danie cuprinzătoare face Istratie Dabija voievod la 4 septembrie 1665 (7174), în anul terminării bisericii. Uite ce spune vodă, dragule: „Io Eustratie Dabija voievod,... l-am luat pe Domnul Dumnezeu în ajutor și am făcut mănăstirea ce este în Codrul Iașilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
7178) de această dată, este nevoit să pună rânduială în averea mănăstirii, fiindcă „Un egumen ce-au fost mai denainte vreme acolo... au petrecut și altele mai toate de la sfânta mănăstire vândut-au și satul acesta” - Căpotești din ținutul Vasluiului „Danie de la ctitorul ei,... Miron Barnovsche vodă”. Acel sat a fost cumpărat de către Apostolache ce au fost paharnic mare „Cu vecini cu tot”. Și spune vodă, „Deci domnie mea vădzând jaloba lor (călugărilor), am socotit... cum nu să cade călugării să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Miron Barnovsche vodă”. Acel sat a fost cumpărat de către Apostolache ce au fost paharnic mare „Cu vecini cu tot”. Și spune vodă, „Deci domnie mea vădzând jaloba lor (călugărilor), am socotit... cum nu să cade călugării să vândă ocenele mănăstirii danie ctitorilor și am dat satul Căpotești să hie iarăși a sfintei mănăstiri a Bârnovii cu vecini cu tot și cu tot venitul. Iar boierul nostru, Apostolache paharnicul, să-și ia banii de unde i-au dat, că nu i s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Căpotești să hie iarăși a sfintei mănăstiri a Bârnovii cu vecini cu tot și cu tot venitul. Iar boierul nostru, Apostolache paharnicul, să-și ia banii de unde i-au dat, că nu i s-au căzut să cumpere ocenele mănăstirii danie ctitorilor”. Să vezi acum cât de cinstite pot fi două fiice ale răposatului logofăt Gavrilaș. Uite ce spun ele, fiule, la 4 martie 1673 (7181): „Adecă eu Ileana ce am fost comisoaie, și eu Alexandra ce am fost spătăroaie, scriem
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
biserica până unde s-au sfârșit. Iar cu alte cât să cadu svintei mănăstiri podoabe și așezături fiindcă l-au apucat moarte... ne-am nevoit și am împodobit și o am întemeiat... cu de toate... până întru desăvârșire... Dat-am... danie... satul Ustie... și cu vecini, și satul Zălucenii,... la ținutul Orheiului, și Buhai, la ținutul Dorohoiului, și satul Popenii și Sârbii... și cu vecini... cu patru roți de moară și cu zece pogoane de vie la... Nicorești; la ținutul Tecuciului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bunurile mănăstirii... Curios lucru, părinte. Nu te pot contrazice, fiindcă la 17 iunie 1782 patriarhul trece la fapte: „De vreme ce ne-am înștiințat de cătră cuviosul chir Ignatie, egumenul sfintii noastre mănăstiri Bârnovii,... cum că multe părți de moșie și alte danii de ale sfintei mănăstiri s-ar fi înstreinat și acum s-ar fi stăpânindu și s-ar fi împresurându cu nedreptate de cătră alții” Și patriarhul știe să blesteme nu șagă, părinte! Iaca ce spune el mai departe: „Să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și singură beserica”. După ce enumeră scutirile și veniturile acordate mănăstirii, încheie: „Deci,... toate aceste mai sus arătate... am orânduit domniia mea... să tocmască zidiul și apoi casă, chilii, orice va fi trebuința mănăstirii a să tocmi”. Uite, dragule, și o danie mai puțin obișnuită, făcută de Gheorghe Duca voievod la 20 octombrie 1670 (7179). Care ar fi aceea, părinte? El a dăruit mănăstirii câte cinci moruni cu icre pe an... Cine știe cine se înfrupta din aceste delicatețuri, părinte... Păi cine? De la stareț
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
date de Dumnezeu. Pe lângă asta este și aproape de sfânta mănăstire. Drept urmare, rugătorii de aici își puteau face sălașe pentru oi, vite, cai și câte alte acareturi trebuincioase unei gospodării mari. Acestora li se adaugă la 9 august 1671 (7179) o danie a lui Statie, fost clucer, și a soției sale. Este vorba de seliștea Dăieni pe Prut, care înainte a fost ascultătoare de „morile gospod de Iași”. Și vodă parcă ar fi fost în concurență cu timpul, încât la 12 noiembrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ești? Mă faci să-ți dau dreptate și... nu am încotro. Acum însă o fi adevărat, n-o fi adevărat, dar Dumnezeu a orânduit în așa fel lucrurile încât cinstea - dacă o pot numi așa - de a vorbi de ultima danie către mănăstirea Cetățuia să-mi revină mie. Întâi aș vrea să spun că această danie este ultima cunoscută de noi, fiindcă or fi fost și altele, pe care nu le știm. Este vorba de un loc de casă din Târgul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
adevărat, n-o fi adevărat, dar Dumnezeu a orânduit în așa fel lucrurile încât cinstea - dacă o pot numi așa - de a vorbi de ultima danie către mănăstirea Cetățuia să-mi revină mie. Întâi aș vrea să spun că această danie este ultima cunoscută de noi, fiindcă or fi fost și altele, pe care nu le știm. Este vorba de un loc de casă din Târgul de Sus, dăruit Cetățuii de călugărița Casiiana Poroșchioaia la 23 aprilie 1771. Am băgat de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fi fost și altele, pe care nu le știm. Este vorba de un loc de casă din Târgul de Sus, dăruit Cetățuii de călugărița Casiiana Poroșchioaia la 23 aprilie 1771. Am băgat de seamă, părinte, că printre cei ce fac danii către mănăstiri se găsesc și călugări. De unde până unde au ei bunuri pe care să le dăruiască mănăstirilor? Nu este chiar atât de greu de priceput acest lucru. Aici se pot întâlni cel puțin două situații: întâi donatorul poate să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
gâlceavă egumenul denpreună cu călugărițele de la Socola”. După ce mergând dintr-un stâlp de piatră în altul restabilește hotarul, la sfârșit scrie: „Păn-aice măriia ta le-au fostu gâlceava și s-au găsit și hotarăle”. Încet-încet, mănăstirea Zlataust începe să primească danii la fel ca toate mănăstirile despre care am vorbit până acum. Pentru început, putem pomeni doar de o danie modestă, cea de la 26 mai 1691 (7199), când capătă un loc de casă aflat pe Ulița Herbinte de la numita Istina, soția
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sfârșit scrie: „Păn-aice măriia ta le-au fostu gâlceava și s-au găsit și hotarăle”. Încet-încet, mănăstirea Zlataust începe să primească danii la fel ca toate mănăstirile despre care am vorbit până acum. Pentru început, putem pomeni doar de o danie modestă, cea de la 26 mai 1691 (7199), când capătă un loc de casă aflat pe Ulița Herbinte de la numita Istina, soția lui Pană fost vameș. De acum înainte, averea mănăstirii Zlataust începe să crească bob cu bob. Dovada o avem
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Istina, soția lui Pană fost vameș. De acum înainte, averea mănăstirii Zlataust începe să crească bob cu bob. Dovada o avem în zapisul Ioanei, soția lui Vasile Rusul, întocmit la 17 mai 1695 (7203), în care se spune: „Am dat danie... doaă case ce sântu dănnaintea łinterimului bisericii lui Sveti Ioan Zlataustu”. Și cum crezi tu, fiule? Se poate nuntă fără zmultă. Păi o mănăstire fără poslușnici e ca nunta fără lăutari. Drept aceea, la 26 septembrie 1702 (7211), Constantin Duca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o mică nedumerire, părinte. Dacă n-ai să mi-o spui, n-ai să ți-o lămurești. Așa că arunc-o aici pe iarbă ! Iaca despre ce e vorba: la 15 iunie 1713 (7221) Nicolae Alexandru Mavrocordat, printr-un hrisov de danie, hotărăște: „Am miluit sfânta mănăstire lui Sfetii Ioan Zlataust din Iași cu o bucată de loc domnescu din locul târgului... Iașilor, din țarina târgului de peste Ciric, care loc se hotărăște despre răsărit... cu locul... ce iaste de danie de la ctitorul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
hrisov de danie, hotărăște: „Am miluit sfânta mănăstire lui Sfetii Ioan Zlataust din Iași cu o bucată de loc domnescu din locul târgului... Iașilor, din țarina târgului de peste Ciric, care loc se hotărăște despre răsărit... cu locul... ce iaste de danie de la ctitorul ei Constantin Duca vodă”. Întrebarea ar fi: de unde până unde ctitorul bisericii Sfântul Ioan Zlataust este Constantin Duca voievod? Păi nu spune ctitorul: „Această sfântă mănăstire s-au făcut de Io Duca Voievod cu doamna sa Anastasia” și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
locul domnescu”. Nici chiar heleșteul domnesc „din giosu supt Curte Domnească” nu a rămas nedat. Acest „locu cu iazul și cu vadul și dinpreună cu tot locul a șăsului Bahluiului cât au rămas nedat de alți domni... l-am dat danie... aceștii sfintei mănăstiri Sfântului Ioan Zlataust din Eși”. Cine a făcut această danie, fiule? Acesta este Ioan Theodor Calimah voievod, care la 15 martie 1761 (7269) mai hotărăște: „Și de s-ar întâmpla a face mănăstirea moară pe acest loc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
rămas nedat. Acest „locu cu iazul și cu vadul și dinpreună cu tot locul a șăsului Bahluiului cât au rămas nedat de alți domni... l-am dat danie... aceștii sfintei mănăstiri Sfântului Ioan Zlataust din Eși”. Cine a făcut această danie, fiule? Acesta este Ioan Theodor Calimah voievod, care la 15 martie 1761 (7269) mai hotărăște: „Și de s-ar întâmpla a face mănăstirea moară pe acest loc și fiind aproape de Curte Domnească de s-ar întâmpla vreodată trebuință de la Curte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Mihai vodă Racoviță pentru oaspeții turci și s-au stricatu de n-au rămas nimică. Dar fiindu că acestu loc de casă este a mănăstirii și fiindcă locul este aproape și de mănăstire, lângă zăplazii mănăstirii... acestu loc este dat danie mănăstirii de pomană de pre la creștini. Și pentru acestu loc au făcutu domniile sale... milă hotărând ca să ia mănăstirea pre tot anul din vama cea mare domnească din Ieși câte o sută de lei pre anu”. Locul acesta, dacă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
1703 (7211) este binevenit. Chiar și un copil de țigan nu strică să-l primești în dar, fiule: „Pentru sufletul răposaților părinților noștri” - cum au făcut fiii lui Scărlet Șerbu la 14 aprilie 1708 (7216). Tare mă tem că această danie s-a prefăcut în blestem, sfințite. Nu mă îndoiesc, dar asta-i altă poveste. Mai află tu că la 19 noiembrie 1725 (7234) vătavul Ștefan lasă mănăstirii Dancul - prin diată - două moșii: „Chișărăii și Roșienii ce sânt pe Jijie, în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de ani. Stau și mă întreb, părinte, de unde până unde a fost nevoit Iezechil să cheltuiască banii proprii pentru mănăstire? De asemenea, nu înțeleg cum și-a luat despăgubirea fără judecată. Apoi cum se făcea de o mănăstire care primește danii cu nemiluita să rămână săracă lipită pământului? Lucrurile sunt simple și în același timp complicate... Una din cauzele sărăcirii unei mănăstiri ar fi lipsa de grijă din partea viețuitorilor mănăstirii, în frunte cu egumenul, și apoi însușirea - cum ar fi cazul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cauzele sărăcirii unei mănăstiri ar fi lipsa de grijă din partea viețuitorilor mănăstirii, în frunte cu egumenul, și apoi însușirea - cum ar fi cazul lui Iezechil și a altora pe care i-am mai întâlnit noi - a unor bunuri ale mănăstirii. Daniile către mănăstirea Dancul nu se opresc însă aici. Numai că acestea au o altă față. De pildă, Safta, care fiind femeie săracă, nu a plătit chiria către mănăstire 16 ani, dar „m-am rugat”, spune ea, „sfinției sale de mi-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
găsesc că la 14 septembrie 1761 (7270) „Ilinca, fiica răposatului Antohe Jora hatman” cu fiul ei dăruiesc mănăstirii Dancul la 14 septembrie un sălaș de țigani. Acum să nu te minunezi, părinte, că și „noi țiganii” avem dreptul să facem danii către o sfântă mănăstire. Tare aș vrea să aflu care dintre țigani a făcut o asemenea faptă? „Eu, Stana țiganca cusătoare”. Și cum a ajuns Stanca să facă danie către o mănăstire? Întâi trebuie s-o considerăm pe Stanca țigancă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
te minunezi, părinte, că și „noi țiganii” avem dreptul să facem danii către o sfântă mănăstire. Tare aș vrea să aflu care dintre țigani a făcut o asemenea faptă? „Eu, Stana țiganca cusătoare”. Și cum a ajuns Stanca să facă danie către o mănăstire? Întâi trebuie s-o considerăm pe Stanca țigancă liberă. Asta se vede limpede din ceea ce spune chiar ea în zapisul de la 27 ianuarie 1762 (7270): „Văzând eu că n-am nădejde de viiața mea,... fiindcă am cumpărat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
departe de 1 aprilie 1763, când Ioan, fost cămăraș, dăruiește mănăstirii Dancul un sălaș de țigani robi. Faptul este confirmat și de Grigorie Ioan (Calimah) voievod la 3 iunie 1763 (7271). Și eu care credeam că am scăpat de aceste danii de țigani robi. Speranță zadarnică, pentru că la 25 noiembrie 1764 Grigorie Alexandru Ghica voievod spune: „Dreptu aceea, cercetat-am... și pentru sfânta mănăstire Dancul de aicea din Ieși... Și mai vârtos, fiind lipsită de robi țigani care să fie de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]