682 matches
-
Îmi părea tulburată și vulnerabilă, ca o adolescentă deșteaptă care se arată incapabilă să-și aleagă o identitate clară. Strecurîndu-și cartea poștală În poșetă, zîmbi suav ca pentru sine, apoi Își Întrerupse brusc mica demonstrație de afectivitate strîngîndu-și buzele peste dantura puternică. Am simțit atunci că voia să-și dea frîu sentimentelor pentru Frank, dar o reținuse teama de a-și exprima sentimentele chiar și față de ea Însăși. Umorul țepos și țîfnoșenia de persoană pe care o neliniștește statul În fața unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
așteptam să te găsesc aici. Ben părea la fel de simpatic și de normal ca de obicei. Poate că era din cauza ochelarilor cu rame foarte subțiri și a puloverului bine ales, sau a feței lui pătrate, care-ți dădea încredere, și a danturii lui frumoase, care probabil le dădea foarte multor oameni impresia complet falsă de siguranță. —Stai jos, Sam, zise el, cu o voce plăcută. N-a ajuns încă toată lumea. Știi deja ce i se va întâmpla iubitului tău dacă-i injectez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
punct culminant. Naasri examină sigiliul la fel de atent și apoi îl puse pe masă pentru a-l cerceta pe Mahmud la fel de amănunțit. —Ai făcut o treabă bună, prietene. Sunt impresionat. Am sentimentul că partea bună abia urmează. Își dezveli din nou dantura. — Așa e prietene, așa e. Mahmud ridică geanta în poală și băgă amândouă mâinile în ea, scoțând tabla de lut care ajunsese la el cu două zile în urmă, la cafenea. Naari întinse mâinile ca să o ia. Într-una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pe care l-au respirat strămoșii noștri. Mergând în adâncime, vom ajunge chiar la rădăcinile ființei evreiești. Ochii îi sclipeau, două raze jucăușe de lumină. Ne putem atinge sufletele aici. Făcu o pauză în care zâmbi larg, dezvelindu-și întreaga dantură. —OK, haideți să continuăm. Maggie începea să se enerveze. Lumina era prea slabă pentru o căutare adecvată și, dacă se hotăra să rămână cu acest grup, avea prea puțin timp la fiecare oprire din cadrul turului. Își aminti cum îl blestema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ne-am petrecut toamna și Începutul iernii, aranjându-ne dinții. Un dentist american - Lowell sau Lowen, nu-mi amintesc exact numele lui - ne-a smuls câțiva din rădăcini și ne-a legat alții laolaltă, desfigurându-ne apoi cu aparate de Îndreptat dantura. Și mai diabolice decât acțiunea parei de cauciuc care-ți provoca dureri cumplite În cavități erau tampoanele de vată - nu suportam contactul uscat și scârțâitul lor - care erau vârâte Între gingie și limbă pentru bunul mers al operației; pe geamul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
decent pe care-l pusese Dumnezeu pe chipul acela monstruos”, Îi străluciră, buimaci, pe cînd se Întorcea spre micul golf de la capătul insulei. - Un vapor...! Negrul, În picioare alături de el, se uită În aceeași direcție și Își dezveli cu totul dantura albă: - Da, un vapor, admise el cu glas batjocoritor. María Alejandra... Iar pe căpitanul meu o să-l bucure nespus să verifice de ce un avorton ca tine se ocupă de vrăjitorie. Zicînd acestea, negrul Întinse brațul și Îl apucă de gît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
stomatologi, nu se spală niciodată pe dinți cu pastă; numai cu sare de bucătărie, de două ori pe zi, atât dimineața cât și seara, cu excepția zilelor în care se îmbăta; cel mai probabil sâmbăta și duminica. Și totuși, avea o dantură perfectă. Dezvelindu-și dinții albi și fără carii, de multe ori, când nu avea tirbușonul la îndemână, desfăcea cu măselele capsele de la sticlele cu bere fără nici o problemă. Avea și un fel specific de a discuta cu cineva. Nu se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
aceștia au avut o încărcătură prea mare; zbucium permanent, nici nu a avut timp să respire. S-au dat și ei de-a dura și au dispărut, tot așa de repede precum au venit. Bătrânețea: alopecie, dioptrii, otită, riduri, falsă dantură, sciatică, palpitații, reumatism, baston... Rămâne totuși o vârstă de aur pe care noi o regretăm și o prețuim mai mult, numai după ce a trecut; vârsta acestor doi din stânga sa de pe locurile 63 și 65. Da, acum se pare că a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
La mănăstire, parcă nu avea suficientă deschidere spre lume. Or, el, Mihai, aceasta își dorea cu orice preț: deschiderea spre lume. Și, mă rog, ce anume te împiedică? -Se hoalbă măgulitor contabilul-șef dezvelindu-și și partea de jos a danturii cu doi sau trei dinți falși, parcă mai lungi decât ceilalți, ai lui. Se pare că nimic... „Parcă-mi văd sfârșitul, de când am sosit în această cetate „ - spune Mihai de Giulești, nu?-și-l privesc pe tovarășul Contabil-șef insistent în
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
la bătrânețe, ca și cum dorul de mamă al bătrânilor, ar fi mult mai ardent sau ca și cum odată cu o vârstă înaintată, tinzi să auzi mai frecvent chemarea mamei. Hainele și mobilele, toate purtau în ele zâmbetul acela numai al ei, cu toată dantura, bonom și protector. Îi știam pe dinafară toată biografia, fără să mă roage cineva s-o învăț: unde se născuse, unde copilărise, la ce pension de fete învățase, când se măritase cu nenea Epa, prin ce momente grele a trecut
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
acum, spune-mi te rog cam cînd ai băgat se seamă pentru prima oară ceva suspect. Domnul Rennit se rezemă de speteaza scaunului și Începu să se scobească În dinți cu vîrful creionului; i se auzea răsuflarea șuierînd printre golurile danturii stricate. Cu gulerul cam boțit și cămașa nu tocmai curată, părea la fel de lăsat În părăsire ca și odaia de alături. Dar Rowe Își spuse că un cerșetor ca el n-avea de ales. — Numele și adresa dumitale? Își aminti să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
las dus cu taxiul tocmai la celălalt capăt al Londrei! — Nu-i nimic, domnule. Puneți-mă la Încercare, răspunse bătrînul cu o veselie afectată. Poate vă vînd și o carte, ca să-mi scot pîrleala. Din pricina slugărniciei anticarului sau poate din cauza danturii lui stricate, Rowe se cam codea să-i facă serviciul cerut. — Ce-ar fi să-l rugați pe portar să vă ducă valiza? Îi propuse el. — N-aș avea Încredere În el pentru o treabă ca asta. Cine știe cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
raională care se afla în alt oraș. În vara ce sfîrșea torid, pe trotuarul din fața secției, un învățător pe care eu îl cunoșteam sta de vorbă cu o fetișcană. Vădit în interes de serviciu, tînăra, voinică ca un cal, cu dantură sănătoasă și coadă groasă scăpată pe sub basma, avea aerul rural pe care, la țară, de obicei îl au învățătoarele; un taior de stofă groasă, o basma care mirosea a gaz, ochii de pește mort și trăsăturile de o dulceață aspră
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
felul acesta erau obligate să le părăsească printre cele din urmă. Pînă la jumătatea lunii, cînd se deschidea școala, n-aveam alta de făcut decît să mă învîrt prin sat. Informațiile curgeau gîrlă. Surîzînd ironic pe sub ochelari și dezvelind o dantură încă albă, doamna Tomulescu își exprima, ca pensionară, părerea în chip nestînjenit. „Fărocoastă o face acuma pe învățătorul, dar numai din milă i-am dat eu certificat de patru clase. Mai are, la profesionala din Oniceni, încă un an de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
se aliniază, retezate, în careu, pe masă, printre farfurii și furculițe. Dovleacul răscopt și rumen al Balaurului, cu polii aprinși, sângerii. Efigia prelungă a Regizorului, iarba îngălbenită a bărbii lui mătăsoase. Masca de carton mâncat de molii a Studentului, cu dantura cuneiformă. Marmora lustruită a capului farmacistului stă vizavi de profilul unui șoarece inteligent și neliniștit, privind fix în gura de broscoi care clămpăne ritmic cuvinte : deschisă, închisă, deschisă. — Leonardo, și el un bătrân primitiv, prea învățat și lipsit de iluzii
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cartofi. Un obraz albicios deasupra cercului de pere mate, învelite într-o culoare tăcută, pământie. Lumina vag înverzită, apoasă, din luminatorul cu plăci verzi, așezate acoperiș peste fiecare dreptunghi de mese. Chipul se apleca peste globul galben al dovlecilor, spre dantura lor rânjită și umedă. Fata a tras-o de mâneca jachetei groase, de lână cafenie. Doamna Hariga n-o recunoștea parcă, se lăsa dusă oriunde ; privirea rămăsese în alt timp. Spasm, hipnoză, retrăiește, poate, pentru scurte răstimpuri, vârstele, iubirea, prietenii
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
noștri, care se odihnesc în pacea mormântului. Fă ca binecuvântarea cu care s-au despărțit de noi să se adeverească, spre fericirea noastră, ca să păstrăm cuvântul și pilda lor în amintire, să fim vrednici de dânșii...“ Sfintele cuvinte, spurcate de dantura cuneiformă a scenaristului. Pe banca goală din față, cine e pe banca goală din față ? Sia cea tânără, născând șarpele viitorului, sau Simonetta, ultima, delicata mea ultimă parteneră ? „Fă, Doamne, să terminăm până la capăt crâncena luptă, vălmășagul goanei, să privim
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
colective, secretul încredințat cu-atâtea meșteșugite ocoluri și reticențe de plăpândul bufon. Frunte puternică, sprâncene stufoase, dar nu și nasul acvilin ! ...He-he, hehehe, se scutură de râs bătrâna coană mare, venind dinspre bucătărie. Tava cu otrăvuri o poartă ridicată, în fața danturii paradite. Un râs bărbătesc, gros și vechi, din care cuvintele răzbesc greu, parcă din alt veac : — Era, era să scap, să scap tava de râs ! Glumețul ăsta de Mitu... scâncește, lăcrimând, ciudata arătare. Apare și Mitu, ras, frezat, parfumat : „Trageți
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cât trebuie, vârful elicei spre coada păsăricii. Vera s-a aplecat, pregătită, mai are timp să se vadă prins în radarul Ortansa. — Vii după-amiază la birou ! o soma, suav. Sânii obraznici sub ia transparentă vibrară scurt. Colombina zâmbise : contrast între dantura lăcuită și buzele boțite. Nu cred. Am treburi acasă. Nu mă interesează. După-masă vii la birou. — Nu știu. Găsești la mine pe birou, în colțul planșei, un număr de telefon. Sună-mă după masă. — Nu sun. Prefer să vin. La
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
zic romanii, strămoșii americanilor. Mă lași? Ăștia s-au tupilat de le-a căzut mucu-n ciorbă și scârț! tot nașpa le-a mers. De fiecare dată când ridicam capul dintre hârtii Zuza ciulea urechile și căsca de-i trosneau fălcile. Dantură perfectă, în ciuda vârstei matusalemice. Sunt ispitit s-o bag în genealogie și pe cățeaua asta tuciurie cu ochi ironici și bot uriaș, deja împânzit de fire albe. Așa trebuie să fi căscat și cățeaua Molda când Vodă Dragoș, descălecătorul, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de nenumărate ori persoanelor din anturajul său că se simțea impur, un om toxic care desființa tot ce atingea. Poate tocmai pentru că cerea prea mult de la el și de la ceilalți. Dintr-un fragment de jurnal, Cosmin dedusese că Adelina avea dantura unui vampir. Când plângea și ochii indigo i se umpleau de lacrimi, era irezistibilă. Așa se explică de ce Leo trecuse cu vederea prosoapele, ciorapii și tampoanele însângerate rămase mereu în urma ei. Chiar Adelina recunoștea, într-o scrisoare către acupunctorul Ladea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vara când plouă mai mult. Atât Tunzoaia, cât și Aron și-au câștigat existența muncind cu ziua pe la cei ce erau mai cu stare. El era de statură mică, doar un metru și șaizeci, brunet cu ochii negri, cu o dantură de putea să roadă și lemne, avea un păr aspru și gras, sprâncenele groase și stufoase și păr mult și mare în interiorul urechilor. Purta pantaloni de suman și opinci, așa cum era pe atunci. La moară nu ducea niciodată, că nu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
erau teribil de primitive, unde abia găseai ceva de mâncare și unde confortul era un concept străin, și muncise din greu de când se știa pe lume. Era un băiat bine făcut, cu părul foarte negru și aproape creț, cu o dantură sănătoasă și o piele pe care surorile o invidiau, și mai avea un zâmbet spontan și deschis. Era iute de picior, Își făcea bine treaba și-și iubea surorile, pe care le găsea frumoase și sofisticate. Îi plăcea Madridul, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În foc). Cu două excepții, În toate scenele unde Lancaster apare lîngă Jean respiri ușurat cînd după replica lui intră sora Sharon Falconer (Simmons), cu un joc de o naturalețe uimitoare. Dar, indiferent de iritarea pe care ți-o provoacă dantura lui Elmer pe care și-o va expune chiar și la bătrînețe, aproape muribund, În Băieți răi , nu se poate să nu fii impresionat de momentele-n care-și schimbă extrem de rapid registrul și devine grav ca ghepardul lui Visconti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de ce cîteva construcții ultramoderne, de o uluitoare exuberanță arhitectonică, plantate ici, colo Într-un șir de clădiri din secolele XVII, XVIII, nu numai că nu strică aspectul general cum ar fi normal s-o facă niște plombe strălucitoare Într-o dantură cu o valoroasă patină a vremii, dar stau acolo cît se poate de firesc și, mai mult, amplifică simfonia. Și, dacă ești atent, observi explicația care-ți scapă la prima vedere, și anume că aluminiul și sticla decupate după ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]