14,695 matches
-
În Piața Mare se remarcă Palatul Brukenthal, construit între anii 1778-1788, ce conservă elementele construcției din acea vreme, la care se adaugă, în jur, o serie de „case” ce păstrează pe ziduri sau pe vitralii stema orașului: Casa Albastră ce datează din secolul al XV -lea, Casa Haller, Casa Hecht, Casa Lutsch și Casa Generalilor. Alba Iulia (Poarta a treia) Sinaia (Castelul Peleș) Iași (Palatul Culturii) București (Palatul Parlamentului) Brașovul este, de asemenea, un oraș marcat de istorie. Înconjurat de ziduri
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cu terenuri cu exces de săruri. CAPITOLUL VIII PROCESUL DE UMANIZARE 1. VECHIMEA LOCUIRII ÎN ARIA PROXIMĂ. Ca și în cea mai mare parte a teritoriului României, bazinul Lohanului, împreună cu aria limitrofă., au reprezentat o arie de veche populare, care datează aproximativ din epoca neolitică (începutul mileniului al III-lea î. de Hr.), când s-au constituit primele așezări stabile, de agricultori, grupate, de preferință, în lungul văilor, unde erau cultivate terenurile cele mai fertile. Dovezi în acest sens există, urme
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
când în Moldova a fost o oarecare stabilitate socială și economică (îndeosebi în timpul domniilor lui Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare), numărul satelor a crescut simțitor, intensificarea schimburilor de produse ducând și la înființarea de târguri noi. De atunci datează, de exemplu, cele mai multe sate vechi din bazinul Lohanului și din aria proximă, respectiv depresiunea Huși: Epureni, Duda, Novaci, Pâhnești, Ghermănești, Drânceni, Râșești, ca și însuși târgul Huși. Între 1544 - 1829, menținerea populării acestei părți a Podișului Central Moldovenesc s-a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de Artă Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 74 72 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 75 73 Pictorul Eugen Ștefan Boușcă gips patinat semnat, datat 1993 106x49x34 cm col. Muzeul de Artă Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 76 74 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 77 75 Actrița Aglae
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
de Artă Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 74 72 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 75 73 Pictorul Eugen Ștefan Boușcă gips patinat semnat, datat 1993 106x49x34 cm col. Muzeul de Artă Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 76 74 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 77 75 Actrița Aglae
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
apar soluri brune, inclusiv podzolite slab, pseudorendzine și soluri brune - acide. Pe dealurile din jurul localității au mare răspândire podzolurile (clasa spodosoluri). CAPITOLUL IV CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ ȘI TOPONIMIE 4. 1. CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ Prima atestare documentară a localității datează din anul 1431, când domn al Țării Românești era un pretins fiu al lui Mircea cel Bătrân, Alexandru Aldea (1431-1436ă. Informația aceasta provine dintr-un document târziu din secolul al XVIII-lea. Astfel, Diata Elinei (Eleneiă Cantacuzino, soția marelui postelnic
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
zice că din Breaza jumătate de sat cu vecinii 240 cum s-a văzut la mâinile boierilor stăpâni, se vedereză că sunt 236 ani de când merge stăpânirea din neam în neam în aceste două neamuri de boieri". Documentul a fost datat 1667-1668. Coborând în istorie cu 236 ani, ajungem în 1431, an care atesta localitatea Breaza, cu venicii, când obștea brezenilor era acaparată de boierii Mărgineni. "Spargerea" obștei moșnenilor din Breaza s-a realizat în timp. Aceasta a intrat în stăpânirea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Fiul său vornicul Drăghici a moștenit averea din Breaza până în jurul anului 1498, când izvoarele istorice îl amintesc pe fiul său cel mic, Neagoe Drăghici, drept stăpân peste aceste locuri. Cele afirmate mai sus sunt întărite de un hrisov domnesc datat 27 mai 1510. Semnat de domnul Țării Românești, Vlad cel Tânăr, hrisovul menționa: "[...] am dăruit domnia mea acest de față hrisov al domniei mele prea cinstitului Vlastelin jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui [...] și nepoților lui, fiii lui
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mele prea cinstitului Vlastelin jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui [...] și nepoților lui, fiii lui Stoican, să le fie satele anume: Mărginenii toți [...] și Breaza toată, cu muntele ei de la Florei și de la Negraș[...]". Tot din anul 1510 datează și o inscripție descoperotă pe piciorul mesei din altarul bisericii ctitorite la Podu Vadului mult mai târziu, în anul 1810. Acest izvor epigrafic menționează: anul 1510, numele unui oarecare Popa Gheorghe și numele localității Breaza. Coroborate, datele oferite de cele
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
decembrie 1854 au fost construite și organizate stații de postă în lungul drumului prahovean. În secolul al XX-lea și aici au avut loc transformări importante prin apariția rețelei feroviare ce folosea locomotive cu aburi în anul 1879, pentru ca să fie data în folosință linia electrificată, aceasta porțiune fiind cuprinsă într-un drum de importantă națională și internațională-magistrală 2, dubla electrificată având o gară la Gura Beliei și două halte:la Breaza și la Nistorești. Situat în nord-vestul județului Prahova, orașul se
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a spus-o o dată, mai în glumă, mai în serios...) august, 2006 Din nou în tren, spre Tg. Ocna. Am în rucsac, ca de obicei, caietul lui P.H.L., cartonat și legat în pânză neagră, cu filele ușor îngălbenite. În fond, datează din secolul trecut și are, mai mult ca sigur, vârsta personajului masculin. Nu mă mai întreb de ce m-a „prins” atât de mult această lectură. Cu fiecare nou fragment ori secvență parcursă, constat că orice poveste de dragoste are o
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
scriitorul danez plasează o serie de întâmplări ce dezvăluie capacitatea sufletului feminin de a trăi subtil și dramatic, conform principiilor absorbite dintr-o cultură superioară. Apoi, alte texte europene, ca și vechile romane japoneze, m-au convins că „spiritul modern” datează de vreo două mii de ani. Cel puțin! Prin urmare, cu atît mai mult mă interesează caietul lui P.H.L., un scriitor cu care am fost contemporan din 1943 și pînă prin 1978, când a fost înmormântat în București. Parcă văd o
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
sumarul cărții Ioana din primăvară de cenzorul plătit de Consiliul Culturii (Mihai Ungheanu) „văd lumina tiparului” abia acum, odată cu reeditarea ultimelor trei titluri mai sus menționate. Prima (și unica) încer care de a plasa unei reviste astfel de texte „nedigerabile” datează de prin 1974, după ce primisem, pentru două dintre ele, aprecierea generoasă a fostului meu profesor de la Universitate - Ioan Constantinescu. Am trimis povestirea cronicarului literar al revistei Ateneu (Bacău). Îl prețuiam ca profesionist și, în plus, aflasem că scrie proză „pentru
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
obiectivele editorului, am lungit-o prin intermediul prologului, dar nici așa nu pare că a ajuns la măsură. Acum șase zile, am trimis manuscrisul unui bun amic al meu, Santiago Valentí Camp, și iată că azi, 6 februarie, am primit scrisoarea datată în Barcelona la 4 februarie 1902, în care acest prieten, sub antetul Ateneo Barcelonés Particular, îmi scrie ceea ce urmează: "Tocmai ce am livrat originalul domnului Henrich, și pentru moment rămâne aproape terminat mandatul meu în acest caz. Spun aproape, pentru că
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
nou. Ce este nou este o nouă structură, mai bună față de cea din trecut. Beneficiile acestor programe pentru Mișcarea Olimpică au crescut semnificativ în ultimii 20 de ani și au făcut agenda comercială mai variată decât înainte. Agenda comercială, oricum, datată cu mult înaintea stindardului JO, când oamenii puteau sponsoriza sportivii după alegerea lor. Provocarea finanțării JO a fost o idee repetată în istoria olimpică. Însuși baronul Pierre de Coubertin, fondatorul Mișcării Olimpice, JO de la Paris din 1924 a permis intrarea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
cu Valea Seacă, iar la V cu comuna Tătăruși, jud. Iași. V.S. 1.2 COMPONENȚA ADMINISTRATIVĂ, SUPRAFAȚA ȘI TOPONIMIA Comuna are o suprafață de 5285 de ha și este formată din satele: BUDA, așezat la 4 km NE de Lespezi. Datează de la 1790. Buda, înseamnă în slavonă „locuință retrasă în pădure, locuință în curătură”, iar localnicii spun că ar proveni de la un boier cu numele de Buda, stăpânul acestor locuri. BURSUC- DEAL, sat înființat în 1879, după reforma agrară (1864), din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pădure, din NV satului la hotarul cu Tătărușiul. Legenda spune că Heci ar deriva de la „EĂcce Sereturn”, cuvinte pronunțate de Laslău, craiul unguresc, care ia alungat pe tătari până la Siret, în secolul al XIII-lea. LESPEZI este centrul de comună, datat pentru prima oară la 1790. Toponimul provine de la stratul de gresii dure (lespezi) care apar în malul Siretului sub depozitele de terasă. Alte toponime: - Arini - teren puternic erodat de izvoarele care se adună la marginea de est a pădurii Trestioara
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
km de Iași și 18 km de Pașcani. În sudul său au fost descoperite urme de siliști, cu fragmente ceramice din hallstatt (secolul al IV-lea, e.n.) și din feudalismul dezvoltat (sec. al XVIIlea). Prima mențiune documentară a satului Lespezi datează din 1790, în ținutul Suceava. Dacă ținem cont că satul Lespezi s-a format la marginea localității Brăteni, care este menționată în documente la 10 aprilie 1603, datarea este mai veche cam cu 200 de ani. În 1812, satul Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Gheorghe Apostol și Cătălina Pahomi, în prezent. Alte instituții: - Un birou notarial, înființat recent și condus de juristul Andrei Zaharia, funcționează în localul primăriei;Serviciul de asistență socială este organizat în cadrul primăriei și este condus de Ana Pleșca. Acest serviciu datează din 1936, când Casa Asigurărilor Sociale din Piatra Neamț avea oficiu la Lespezi - Baia; - Stație PECO (SC MARIPET IMPEX SRL); - Stația de măsurători hidrologice funcționează pe stânga Siretului, la 100 m aval de pod, și aparține de Centrul Hidrologic Bacău; - În
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
insistat să schimbe iarmarocul care se ținea duminica, în ziua de vineri. După moartea sa, este înlocuit de preotul Gheorghe Potolincă ce venea din județul Botoșani. Cantorii parohiei Lespezi: - Dumitru Olăieru;Ionică Costăchescu; - Vasile Grigoriu; - Ioan Eniu; Acest cult creștin datează în comuna Lespezi de peste 30 de ani. Districtul Adventist din care face parte comuna Lespezi mai cuprinde și localitățile Pașcani, Tătăruși și Poienița. Comunitatea adventistă din Lespezi cuprinde 15 membri, din care 12 din Dumbrava. Pastorul este din Pașcani și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
anumit ceas istoric, ceea ce înseamnă că, în funcție de tiparul epocii în care are loc lectura, opera poate fi percepută ca învechită sau, dimpotrivă, ca actuală. E senzația aceea stînjenitoare pe care o avem cînd, citind un text, simțim că el e datat și că, astăzi, nimeni nu l-ar mai scrie într-o manieră asemănătoare. Dependența operei de spiritul epocii e numită de Bayard efectul de epocă: "Trebuie ținut seama așadar de faptul că există ceea ce putem numi efect de epocă. Acesta
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
liturghisitor) în rândul populației românești l-au făcut indezirabil în ochii autorităților de la Kremlin. Un vrăjmaș ce trebuia să tacă. Și, ceea ce a pus capac la toate a fost o amplă scrisoare adresată lui Stalin, expediată - N.B.! - și unor ambasade, datată la Cernăuți pe 14 sept. 1939. Cu argumente logice, de bun simț, de ordin teologic, istoric și cultural, pe un ton echilibrat, uneori, diplomatic, însă, ferm, ca și cum ar fi dorit să-l consilieze pe tiranul bolșevic, Mitropolitul Visarion - astfel își
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
Dumitru Avakian Dată o lucrare importantă puțin cunoscută marelui public! Și nu numai acestuia. Și nu numai la noi. Prezentată de Formațiile Muzicale Radio, recenta producție în concert a operei "Adriana Lecouvreur" de Francesco Cilea, urmează unui impresionant șir al capodoperelor teatrului liric
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
acel fenomen italian care mi se va fi părut atât de firesc încât nu mă preocupase sursa numelui său? Am știut și am uitat? Peste câteva zile prietenul meu mi-a strecurat o notiță lămuritoare. " Scala (Théatre de la...) existența sa datează din anul 1778. Marea scenă milaneză a fost până atunci Teatrul Ducal. După incendiul din anul 1776, câțiva nobili în fruntea cărora se afla contele Castelbranco, s-au hotărât să construiască o nouă clădire pe locul unei vechi biserici, Santa
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
că volumele de beletristica și îndeosebi cele de poezie sunt cele mai frumoase lucruri "nefolositoare" pe care putem încă să le "cumpărăm"." A patra amplă antologie de poezie românească tipărită în Grecia la interval de câteva decenii (cea mai "recentă" datează din deceniul 7 al secolului trecut) rămâne o dovadă grăitoare că, dacă există implicare de ambele părți, rezultatul este pe masura eforturilor: un volum elegant, atent tradus, care propune cititorilor din țară prietena câteva dintre cele mai percutante voci ale
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]