1,380 matches
-
a singurătății. Laice sau nu, științele despre religie discută chestiuni de datare, niciodată de localizare (sociologul memoriei Maurice Halbwachs e singurul care a făcut excepție, înainte de război, cu a sa topografie a Evangheliilor, lucrare care n-a mai fost reeditată). Datarea pe scaunul curúl, localizarea pe un taburet. Poate că, pentru un creștin, aceasta reprezintă o precauție plină de înțelepciune. Când citești că Isus, "înapoindu-se din părțile Tyrului, a venit, prin Sidon, la Marea Galileii" (Marcu, VII, 31), îndreptându-se
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
1907, 1908. II Carnet cu file în careuri (11 x 18 cm.); 36 pagini numerotate de autor: 1906 până la 29 dec. 1907. III Carnet improvizat (10 x 14,5 cm.). Pagina 5 deteriorată. 7 pagini numerotate de autor. O singură datare: 18 august 1908. IV Carnet legat în pânză verde (12 x 17 cm.). Pe prima pagină: "Casa Școalelor. Biblioteca pentru popor. ESOPIA sau Viața și pildele lui Esop". Pe aceeași pagină scris de Mihail Sadoveanu: "Model de legătură, Saidman, Fălticeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
15 x 18 cm.). Despre Olanda (6 + 56 pagini). Impresii despre un român (Tocilă), proprietar de restaurant. Note diverse: una cu titlul Spectatorul. XII Carnet coperte negre (10 x 17 cm.). 10 pagini numerotate de autor. Transilvania și Basarabia. O datare: 21 august 1926. XIII Calendar săptămânal (1945), editat de "Cartea Românească" cu coperte legate în pânză bordo; 50 pagini, numerotate (16 x 24 cm.). Însemnări din activitatea cotidiană a lui Mihail Sadoveanu și a soției sale, Valeria. Pe anumite pagini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
x 21 cm.) numerotate de autor, unele din 1948, altele din 1955. Note despre Cehoslovacia, aforisme franceze, date cu caracter istoric, versuri populare. XVIII Carnet cartonat; pe copertă: "Congresul Căminelor culturale". 11 pagini, numerotate de autor. Călătorie în Uniunea Sovietică. Datare certă: 1950. XX Caiet (15 x 21 cm.) (cerneală și creion), 45 pagini numerotate de autor; Jurnal de călătorie în Caucaz (1954). XXI Carnet cartonat (11 x 16,5 cm.) cu semnătura "Mihail Sadoveanu". 9 pagini, numerotate de autor. Vilegiatură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Bielski. Alexandru Boldur, Constantin C. Giurescu și Ștefan Gorovei au considerat că incursiunea a avut loc în 1470. Nagy Pienaru s-a străduit să demonstreze că incursiunea a avut loc în 1471, Dlugosz, ca și analele putnenene, putând să greșească datarea. Această incursiune e menționată într-un raport din Caffa, din 18 mai 1471. Atunci s-au aflat genovezii din Caffa în raporturi încordate cu Moldova, când Ștefan cel Mare le-a interzis să mai facă comerț în țara sa. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se putea înșela în privința anului în care au năvălit tătarii, data sfințirii bisericii mănăstirii Putna nu putea fi greșită. De aceea, credem că năvala tătarilor a avut loc în 1469, înainte de sfințirea Putnei. Cât privește argumentele aduse în favoarea unei noi datări, martie 1471, ele ne pot sugera că, pe lângă incursiunea din 1469, se poate ca tătarii să fi făcut și una în 1471. Pentru întărirea hotarului de răsărit al Moldovei, Ștefan cel Mare ridică cetatea Orheiului. La 1 aprilie 1470 este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mare printre Basarabi”. Există trei scrisori, două ale reginei Beatrice către sora sa Elenora și cumnatul său, Ercole d’Este, ducele Ferrarei, și una a regelui Matei către Papă. Scrisorile reginei au data de 9 iulie 1480. Se pare că datarea lor este greșită, scrisorile referindu-se la evenimentele care au dus la lupta de la Râmnic. În scrisori era vorba de o oaste foarte mare, de 60.000 de oameni, la care s-au adăugat contingente din Transilvania sub comanda unor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dus tratative pentru căsătoria fiicei lui Ștefan, Elena, cu Dimitri, fiul marelui cneaz. Un document nedatat, în care este vorba de interesul manifestat de Ștefan cel Mare față de Moscova, a fost plasat între anii 1484-1486. S-a propus o nouă datare: solia trimisă de Ștefan la Moscova a avut loc înainte de lupta de la Războieni. Ștefan cel Mare îl încunoștința pe Ivan al III-lea că „în părțile acestea, numai eu unul am rămas, și din două părți este păgânătatea cea grea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domn, au fost publicate aceste mențiuni de către Cătălina Chelcu și Marius Chelcu, Din uric de la bătrânul Ștefan voievod, Întregiri documentare, în volumul de studii Ștefan cel Mare la cinci secole de la moartea sa, p. 107-161. Este vorba de 319 documente. Datările unora dintre mențiuni se fac atunci când este pomenit în act numele unui dregător și atunci se indică perioada în care s-a aflat în funcție dregătorul. Altfel, se indică anii de domnie. Mențiuni documentare după anul 1504 Într-un document
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în secolul al XVI-lea. Pictura bisericii Sfântului Gheorghe din Hârlău a fost făcută la începutul secolului al XVI-lea, Moldovița a fost zugrăvită în 1536, iar biserica Episcopiei Romanului în 1550. Cercetările de după 1957 au căutat să stabilească o datare cât mai aprape de momentul în care au fost zugrăvite bisericile ridicate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Cronologia este importantă în cazul de față, pentru a ști dacă, printre atâtea griji provocate de evenimente dramatice, fără precedent ca număr
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dinafară cât și pe dinăuntru.” Paul de Alep, referindu-se la biserica din Vaslui, menționa că la intrarea în biserică era zugrăvită o Judecată de Apoi “în aur și lapislazuli”. Mărturiile solilor sau călătorilor străini nu sunt argumente peremptorii pentru datarea picturii exterioare în timpul domniei lui Ștefan, ele fiind făcute după domnia lui Petru Rareș. Reluând cercetarea în legătură cu pictura exterioară a bisericii din Bălinești, D. Năstase ajunge la concluzia potrivit căreia biserica a fost pictată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai mare parte a husițior veniți din Ungaria s-a așezat în zona Carpaților Orientali, iar unii s-au stabilit la Huși, la Cetatea Albă și la Cotnari, unde s-au ocupat cu cultivarea cunoscutelor vii domnești. Nicolae Iorga reconsideră datarea 1460 și afirmă că Ștefan cel Mare a acceptat așezarea lor dincoace de munți, spre sfârșitul secolului al XV-lea (după anul 1481), dar nu știm dacă husiți din acest val s-au stabilit sau nu în zona noastră. Este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sânt la țin(u)t(ul) Fălciiului și Căcăcenii la țin(u)t(ul) Lăpușnii și cu mori la Pănoasa ce sânt la gărla Prutului”. Este de neînțeles faptul că actul s-a întocmit în timpul domniei lui Ieremia Movilă, însă datarea a fost stabilită între anii 1602-1604. Melchisedec nu credea că a fost o eroare a cancelariei domnești. El presupunea că Ieremia Movilă a datat actul în 1592, acesta fiind anul întemeierii Episcopiei, când în Moldova domnea Aron Tiranul (1592-1595), deși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o puternică lupă, examinează centimetru cu centimetru suprafața cărții poștale ilustrate. Am putea numi detectivism ceea ce întreprinde el, pentru că analizează „urme“ și exploatează, ingenios și tenace, amănunte producătoare de revelații. Un demers recuperator care antrenează operațiuni complexe de identificare și datare, de stabilire a reperelor, de raportare la felurite elemente de context. Tot ce observă prin lentilele măritoare prezintă pentru el interes: arhitectura unui edificiu, vestimentația unor personaje intrate în cadru, înfățișarea unor vehicule de epocă, o firmă agățată deasupra intrării
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de Gabriela Tănăsescu Prefață de Gheorghe Lencan Stoica INSTITUTUL EUROPEAN 2014 CUPRINS Prefață Machiavelli și Renașterea italiană: o cercetare istorică originală / 7 Capitolul I. Machiavelli despre creștere ca scop (telos) al statului / 15 Capitolul ÎI. Enigmă Principelui / 37 Capitolul III. Datarea Principelui: începuturi și încheieri / 71 Capitolul IV. "Exilul" imaginat al lui Machiavelli: o nouă lumină asupra faimoasei scrisori către Vettori / 93 Capitolul V. Republicanism și Renaștere în istoriografia anglofona / 159 Capitolul VI. Clientelismul și statul florentin în secolul al XV
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Renaissance Philosphical Texts, vol. 2: Political Philosophy, Jill Kraye (ed.), Cambridge University Press, Cambridge, 1997, p. 274-285. Witt, Ronald G., "În the Footsteps of the Ancients", în The Origin of Humanism from Lovato to Bruni, Londra, Brill, 2000. Capitolul III Datarea Principelui: începuturi și încheieri* Să începem prin prezentarea unor documente recent descoperite referitoare la Niccolò Machiavelli. Detaliile biografice pot fi la prima vedere copleșitoare, dar lumină pe care aceste documente o revarsă asupra cronologiei compunerii Principelui de către Machiavelli ne ajută
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
probabilitatea că dificultățile cu care se confruntau frații acum să fie speranțele diminuate după eșecul dedicării Principelui de către Machiavelli lui Lorenzo de' Medici cel Tânăr. * * * Cu mult timp în urmă, Gennaro Sasso a subliniat că argumentele invocate de specialiști cu privire la datarea scrierilor lui Machiavelli Pricipele și Discursuri a fost de multe ori legată de ipotezele propuse de aceiași specialiști asupra scopului lui Machiavelli în scrierea tratatului 32. Ceea ce Machiavelli a vrut să facă sau să arate în Principele a constituit o
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sau mai puțin o lucrare neterminata și, de aceea, conține greșeli regretabile. Alții au susținut că aceasta este o bijuterie retorica perfectă: Principele, consideră ei, corespunde obiectivelor autorului și nu conține greșeli grave. Atât de mult s-a scris despre datarea Principelui încât Pavel Larivaille l-a numit recent un rompicapo sau puzzle, "în așteptarea Pietrei sale din Rosetta"34 [în așteptarea descifrării sale]. Cu toate acestea, după cum sugerează și analogia, acest lucru nu înseamnă că progresul este imposibil. Așa cum vom
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Ricci, Ghiribizzi a fost atribuită anilor 1512-1513 și considerată a fi adresată lui Pier Soderini, fostul conducător al statului florentin. Ghiribizzi anticipează multe dintre ideile regăsite mai târziu în Principele, idei care privesc aspecte ce derivă din apărarea Fortuna, astfel încât datarea lucrării în 1506 face clar angajamentul de lungă durată al lui Machiavelli în privința ideilor tratate în 1513 în Principele. Așa cum spunea Roberto Ridolfi: "Redatarea scrierii Ghiribizzi din iarnă 1512-1513 în septembrie 1506 conduce la o colosală revizuire a biografiei lui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui Machiavelli nu putea fi scris decât după ce Massimiliano a fost învins la Marignano. El datează astfel versiunea finală a Principelui la scurt timp după Marignano, în septembrie 1515, și moartea lui Ferdinand al Spaniei, în 23 ianuarie 1516. Dar datarea finalizării Principelui după Marignano aduce cu ea noi întrebări. Pentru început, așa cum a subliniat Hans Baron, Machiavelli nu menționează Marignano în Principele: nici în lista de bătălii desfășurate timp de "douăzeci de ani" din capitolul 26, nici în altă parte
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
poate lua în considerare o greșeală a copistului care a citi greșit abrevierea "9bre" că "7bre". Există totuși o problemă legată de Machiavelli și de migrația sturzilor ce merita să fie studiată în legătură cu argumentul anterior, deoarece nu avem încă o datare sigură pentru un sonet al secretarului florentin intitulat I Tordi. Dedicat lui Giuliano de' Medici, căruia foarte probabil i-a fost dedicat Îl Principe conform scrisorii din 10 decembrie, poemul afirmă că urmărește un stol de sturzi. Giuliano a fost
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Machiavelli că "în sfârșit, am vânat sturzi cu mâna mea... și așa am stat toată luna septembrie; pentru ca ulterior această să se încheie... spre marea mea neplăcere". Un amendament ce priveste dată din octombrie ar fi susținut precedentă (dar greșită) datare a vânătorii cu capcanele de sturzi, care a fost deja copiată în text. Există, totuși, un element suplimentar în corespondență precedentă a lui Machiavelli care probabil a contribuit sau poate a fost chiar sursă confuziei cronologice evidente a copiei din
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
the prince and The Prince of Machiavelli", Gilbert a oferit o perspectivă deosebit de interesantă cu privire la respingerea de către Machiavelli a ideilor primilor umaniști, dar, putem demonstra, în anii de după război el și-a schimbat poziția. Deja în perioada elaborării studiului asupra datării Discursurilor, publicat în 1953, este clar că Gilbert, ca și Baron, a văzut în Principele o lucrare excepțională în comparație cu restul scrierilor sale. Discursurile sunt considerate a fi născute dintr-o tradiție republicana umanista și de aici extrasa importantă lucrării 14
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Discursurile sunt considerate a fi născute dintr-o tradiție republicana umanista și de aici extrasa importantă lucrării 14. Cu trecerea anilor s-a dovedit a fi mult mai ușor de luat în considerare marele dezacord dintre Baron și Gilbert în privința datării lucrărilor Principele și Discursuri și de uitat punctul care i-a unit înainte de orice: subliniind importanța majoră a Discursurilor și interpretând lucrarea că opera tipică pentru umanismul florentin, Baron și Gilbert l-au situat pe Machiavelli în republicanismul clasic 15
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dell'età modernă, Bari, 1995. 57 Edward Hyde, "Earl of Clarendon", în Essays Moral and Entertaining, vol. 2, Londra, 1815, i., pp. 245, 246. ----------------------------------------------------------------------- WILLIAM J. CONNELL 6 1 Prefață Machiavelli despre creștere ca scop (telos) al statului Enigmă Principelui Datarea Principelui: începuturi și încheieri Exilul imaginat al lui Machiavelli: o nouă lumină asupra faimoasei scrisori către... Republicanism și Renaștere în istoriografia anglofona Clientelismul și statul florentin în secolul al XV-lea. Cazul Pistoia Patronajul familiei de' Medici în dominionul florentin
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]