2,277 matches
-
băieți), „ci și de fetele cele mari, ba chiar și de o seamă de neveste tinere”; așa stăteau lucrurile mai cu seamă în Muntenia, conform relatărilor lui Simeon Florea Marain. În acest caz se credea că purtarea mărțișorului, cu respectarea datinii în toate elementele ei, va conferi o protecție în fața razelor puternice ale soarelui, în cursul anului, menținând frumusețea, în special prospețimea și culoarea tenului. Dar perioada de timp și gesturile ce trebuiau îndeplinite pentru eficacitatea „mărțișorului” erau de asemenea diferite
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
pomi. Sau până când sosesc berzele, și atunci, cum le văd, le aruncă după acestea”. Trebuie remarcat că în aceste cazuri compoziția mărțișorului este uneori diferită, în sensul că poate lipsi moneda (de aur și de argint), așa cum rezultă din unele datini, mărțișorul constând numai în cele două fire, alb și roșu, împletite. De pildă: „Mărțișorul este o ață răsucită din mai multe fire roșii și albe, ce-și leagă româncele la gât și la mâini pentru ziua de 1 martie și
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
în ziua de Baba Dochie, fac fetele niște strune roșii și albe și le poartă la gât până ce aud cucul întâia oară cântând. Atunci le aprind, afumă cu ele gâtul, înconjurându-l de trei ori, și apoi le aruncă jos” (datină de la Mitocu Dragomirnei). Concluzia lui Simeon Florea Marain este foarte interesantă și merită notată și analizată: „Din toate cele înșirate rezultă că mărțișorul sau mărțigușul servește celor ce-l poartă ca un fel de amulet”. Așadar, rolul său este în
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
amulet”. Așadar, rolul său este în special de a conferi protecție (în fața unor boli, în fața acțiunii dăunătoare a soarelui) și de a înfrumuseța, dar și de a aduce noroc în cursul anului (în cazul copiilor). Acțiunile care trebuie realizate în cadrul datinii (gesturi și formule) par a urmări realizarea unui „transfer” de forță, vitalitate, energie de la elemente ale naturii la om. Astfel, copilul trebuie să primească ceva din calitatea argintului („sănătos și curat ca argintul”); dacă pomului - pe crengile căruia a fost
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
și caș, pentru a-i fi fața albă cum e cașul și rumenă ca trandafirul și vinul; „când scoți mărțișorul și-l pui pe trandafir, te faci roșie și frumoasă ca trandafirul” (N.A. Caranfil, Tribuna poporului). Putem vedea în această datină, cu variantele ei, un anumit tip de rituri prin care omul încearcă să capteze, în beneficiul său și al copiilor, forțele pozitive care acționează în natură la debutul primăverii, ce o fac să renască, să revină la viață din amorțirea
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
caprele ca să le pască, încă și-a luat furca și a tors lână dintr-însa”. Ne rămâne, la final, să constatăm încă o dată că până la sfârșitul sec. al 19-lea „poporul de rând” trăia într-un „climat” pur românesc, ținând datini, obiceiuri, credințe moștenite din trecutul său, din trecutul civilizației sale proprii; este vorba nu numai despre perioada răspândirii creștinismului, ci despre un trecut mai îndepărtat, căci, ca și în cazul „mărțișorului”, analizat aici, vedem o mulțime de sărbători, datini și
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
ținând datini, obiceiuri, credințe moștenite din trecutul său, din trecutul civilizației sale proprii; este vorba nu numai despre perioada răspândirii creștinismului, ci despre un trecut mai îndepărtat, căci, ca și în cazul „mărțișorului”, analizat aici, vedem o mulțime de sărbători, datini și credințe ne-creștine (păstrate concomitent cu cele creștine și ținute cu aceeași religiozitate), care cu siguranță provin dintr-o tradiție anterioară, care nu poate fi alta decât tradiția dacică, conservată în mod miraculos în memoria populară. Autor, Denis Marian
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Neacșu: Data de 01 iunie 2009 marchează, în cadrul Fundației „Cavalerii Daciei”, apariția orchestrei de estradă „ANGELY’S”, creată cu scopul de a promova valorile culturale naționale și universale, de a susține tinerele talente autohtone, de a păstra tradițiile, obiceiurile și datinile strămoșești, de a reliefa posibilitățile de exprimare ale instrumentelor de suflat în ansamblu. Calitățile interpretative ale artiștilor instrumentiști, studenți și absolvenți ai Universității Naționale de Muzică București, au condus la un real succes pe scenele din București și la lărgirea
COL. VALENTIN NEACŞU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359799_a_361128]
-
demografic, cu oprire inspirată asupra componentelor naturale și a locului pe care îl ocupă în ansamblul citadin - o evoluție spațială și funcțională. Ultimele trei capitole, din totalul de nouă câte numără cartea, sunt chemate să valorizeze, într-un grad înalt datini, obiceiuri, tradiții, talente vechi și noi, figuri exemplare de maramureșeni care fac cinste meleagurilor acestora, un ținut încărcat de spiritualitate, care va satisface și cele mai pretențioase expentanțe (de la simpli vizitatori, români, străini, până la cei mai... capricioși cercetători, din varii
ULMENI MARAMUREŞ. STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359987_a_361316]
-
rugăciune, de credință, de Dumnezeu . Neuitând că morala nu este o însușire, sau o listă întreagă de fapte, personajele romanului au în suflet credința și morala deși unele dintre ele sunt oameni simpli, au judecata aceea sănătoasă, bazându-se pe datinile și trăirile moșilor și strămoșilor lor. "In săptămâna Mare a Paștelui Ortodox, Dumnezeu trimite oamenilor Sfânta Lumină. În Vinerea Mare, după Prohod, încăperea care adăpostește Sfântul Mormânt, era verificată cu multă minuțiozitate de către reprezentanți ai autorităților, spre a nu ascunde vreo
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359640_a_360969]
-
care lună va ploua mai mult și în care mai puțin, sau dacă urma să avem parte de un an secetos. Era mai puțină știință de carte, se trăia mai greu, dar oamenii erau mai curați sufletește, vârstnicii erau respectați, datinile de asemenea, un tânăr putea să se considere intrat în rândul lumii, abia după ce făcea armata și se rostuia la casa lui. Iarna alergam printre nămeți, ne dam cu sania, făceam câte un om de zăpadă, după câte un îngheț
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
RSR, 1978 6 P.Diaconu,,,Despre localizarea Vicinei’’,în ,,Pontica’’3, 1970 7C.C Giurescu,,,Târguri sau orașe și cetăți moldovene’’, București, Editura Academiei RSR, 1967 8 N. Iorga,,,Poporul românesc și marea’’,conferința ținută la Liga Navală Română, Editura Datina Românească, Văleni de Munte,1938 9N.Popescu-Spineni, ,,România în izvoarele geografice și cartografice‘’, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1978 10 St.Ștefănescu,,,Istoria media a României(partea I)’’, București, Editura Academiei, 1991 [1] Licostomo=denumirea cetății și orașului de pe insulă
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
din Torino [12] .I.Barnea,St.Ștefănescu,Din istoria Dobrogei, passim [13] .Gh.I.Brătianu,op.cît.,p.84 [14] AnaCommena, Alexiada,Fontes Historiae Daco-Romanae,vol. ÎI [15] N.Iorga,,,Poporul românesc și marea’’, conferința ținută la Liga Navală Română, Editura Datina Românească, Văleni de Munte,1938,p.11 [16] I.Barnea, St.Ștefănescu ,,Din Istoria Dobrogei'',vol.III,Editura Academiei,1971,p.71 [17] N.Popescu-Spineni,,,România în izvoarele geografice și cartografice'',EdituraStiintifica siEnciclopedica,București,1978,p.89 [18] P.Diaconu
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
din perioada 1500 - 1918, exemplu: Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Alexandru Dimitrie Ghica, etc.) ... 6. Simboluri și elemente identitare românești - Imnul Național, Drapelul Național, Ia românească, limba română ... 7. Tezaurul Folclorului Românesc: promovarea datinilor și obiceiurilor tradiționale ca piloni ai identității naționale ... 8. Evocarea unor personalități marcante: a. Ion Creangă ... b. Liviu Rebreanu ... c. Tudor Arghezi ... d. Mihail Sadoveanu ... e. Mircea Eliade ... f. Mihai Eminescu ... g. Ana Aslan ... h. Constantin Brâncuși ... i. Andrei Mureșanu
METODOLOGIE din 26 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296324]
-
care-a rezistat furtunii, Ascultați-o cum mai plânge când o maltratează unii! Nu lăsați să moară limba, nici simțirea românească, Chiar de nu sunteți o vreme lângă vatra strămoșească! Cine-și uită limba țării uită codrul și izvorul, Uită datina și portul, uită caselor pridvorul. Uită patria și neamul, nu-și mai amintește-ogorul, Nu mai știe cum se cântă nici durerea și nici dorul. Nu mai știe gustul pâinii, lângă apa răcoroasă, Nici cum cade-n dimineață iarba lăcrimând sub
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340223_a_341552]
-
inconștient drama unei sfâșieri lăuntrice între ceea ce simțea și ce i se preda în clasă, la cursuri. „Știam de la școală, din mincinoasele manuale, că sunt moldovean, și nicidecum român, adică sunt de alt neam, de altă limbă și de altă datină. Români erau cei din manuale, care ne «ocupaseră» și ne «bătuseră» pe toți de-a rândul, ne «luaseră» bucata de pâine de la gură și culmea! - ne obligau să vorbim românește. Deci «nu» eram român, dar atunci când mergeam pe valea Prutului
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ () [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
de Români Liberi, care se ridică deasupra noastră și urcă spre Ceruri. Faceți ca moștenirea primită de la strămoși să nu fie risipită sau distrusă. Păstrați-o ca pe ochii din cap și dați-o mai departe urmașilor. Așa ne cere datina noastră, cea Binecuvântată de Dumnezeu. DOAMNE, APĂRĂ-I ȘI OCROTEȘTE-I PE ROMÂNI !!! Cu toată Dragostea, Președintele de Onoare al Mișcării Naționale de Rezistență, Grigore CARAZA Piatra Neamț, la 3 ianuarie 2014
„CINE NU SE TEME DE MOARTE NU VA FI NICIODATĂ ROB” () [Corola-blog/BlogPost/339995_a_341324]
-
Maria Ardelean. Dintre invitați amintim doar câțiva: Sofia Vicoveanca, Angelica Stoican, Floarea Calotă, Gheorghe Roșoga, Margareta Clipa, Matilda Pascal Cojocărița, Maria Butaciu, Leontina Pop, Anca Panțâru, Iulia Vătafu, Roxana Croitoru, grupurile vocal-folclorice Ciuleandra și Rapsozii Oltului de Jos, Ansamblul de datini și obiceiuri Mugurași din Agaș, jud. Bacău, grupul de colindători cu plugul mare și sorcova din Prahova, Ansamblul folcloric Burnasul- Teleorman și mulți alții. După concertul de la ora 17.00 al grupului american The Piano Guys (THE PIANO GUYS LIVE
Revelion TVR 2 – Povestea de iarnă continuă () [Corola-blog/BlogPost/339289_a_340618]
-
ar ruga și ar oferi sfaturi, si pilde, și asistența, celor 3 Puteri. Și tuturor cetățenilor. Presă și mass-media ar fi emisiunea Reflector. Fraților! Nu suntem creștini, noi, românii? “Basarabi și voi, Musatini/ Descălecători de țară, dătători de legi, si datini’. Și dacii, cui s-au închinat? Românilor? Nu. Nu se poate să nu mai avem istorici. Să spună cui ne-am închinat, și ne-a fost bine. Ca să nu fim dați afară din istorie. Pe mine atâta mă duce capul
Liviu Florian Jianu: Sfânta Treime, și Maică a Domnului, Sfinți Părinți. Editorial () [Corola-blog/BlogPost/339350_a_340679]
-
la biserică și țineau posturile. Au existat manifestări folclorice identice pe întreg spațiul locuit de români. Acestea erau legate de ciclul muncilor de primăvară, vară și toamnă, de sărbătorile creștine și de momente importante din existența omului (naștere, căsătorie, moarte). Datinile și obiceiurile priveau îndeletnicirile fundamentale, agricultura și păstoritul sperând să asigure turme numeroase și recolte bogate. De exemplu, călușul invoca, la solstițiul de vară, fertilitatea solului. În trecut, satul era un tip de organizație nu doar teritorial-administrativă, ci și socială
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
filmul «Armonii și ritmuri milenare», care a impresionat prin ineditul și prospețimea cântecelor și jocurilor noastre populare, ca și prin transpunerea lor cinematografică. Tot la Dublin, în 1973, am obținut «Premiul Special al Juriului» pentru filmul «Rapsodii de iarnă», prezentând datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou. Paralel cu activitatea de realizator TV am fost referent de specialitate pe probleme de etnografie și folclor la Centrul Național al Creației Populare. Am scris articole de specialitate în reviste ca «La Romanie
FLORI GRĂDINĂRITE DE MAESTRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341061_a_342390]
-
Crăciun și Anul Nou. Paralel cu activitatea de realizator TV am fost referent de specialitate pe probleme de etnografie și folclor la Centrul Național al Creației Populare. Am scris articole de specialitate în reviste ca «La Romanie d’aujourd’hui», «Datini» și altele. Cunosc foarte bine creația noastră populară spirituală, ca și toate muzeele etnografice din România și destul de bine folclorul altor popoare (de care m-am ocupat, de asemenea, la TVR)», mărturisește în schiță biografică de bun simț, realizatoarea Theodora
FLORI GRĂDINĂRITE DE MAESTRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341061_a_342390]
-
însăși, de pretimpuriu, o floare în cununa spirituală a Ardealului. A făcut studii liceale la Baia Mare, apoi Institutul Pedagogic, la Baia Mare și Facultatea de Filologie la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj. A efectuat rodnice cercetări și culegeri muzicale, texte literare, datini, obiceiuri tradiționale, costume populare... îndeosebi în zonele și subzonele etnofolclorice ale Maramureșului, dar nu numai, valorificând această trudă în producțiile artistice de spectacole ale Ansamblului Național „Transilvania” din Baia Mare și pe suporturile fonografice Electrecord și ale Radio-Televiziunii Române. Timp de
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
-i fie respectată ultima dorință! Trâmbițele sună, clopotele răsună în clopotnițe. - În onoarea celui care ne-a călăuzit pașii în luptă pentru apărarea acestor meleaguri să continuăm ospățul până în zori, iar de mâine dimineață ne vom ocupa, conform tradiției și datinii acestui neam, de înmormântarea sa. Să-l ducem în camera de veghe și pe rând să-i aducem înlăcrimați întreaga noastră recunoștință! Să sune trâmbițele și să bată clopotele în continuu trei zile și trei nopți ca să răsune ecourile din
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
ardea de ospăț la așa pierdere? A doua zi întregul ținut al Vâlcelelor află de moartea lui Valdescu și de la boieri la țărani îl plângeau cu regret. În a treia zi, la înmormântare, se strânse mulțimea ca să-l conducă, după datina străbună, pe ultimul drum. Au mai trecut câteva săptămâni și viața în principat își reluase cursul normal. Totuși, unii dintre boieri se întrebau ce va urma, temându-se de vreo năvală vrăjmașă care să pustiască ținutul. Într-una din seri
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]