646 matches
-
într-un jihad interstelar, provocând moartea a miliarde de oameni. Viziunea sa de pace este alterată de birocrații religioși dogmatici, iar triburile odată nobile ale deșertului, fremenii, trăiesc bine și s-au îmbogățit de pe urma prăzilor de război și a reducerii deșertificării Dunei. "Copiii Dunei" începe la nouă ani după retragerea în deșert a Împăratului Paul Muad'dib, acum orb. Transformările ecologice ale planetei Arrakis continuă, fremenii au început să își părăsească sietch-urile și să se mute în sate și orașe, iar
Copiii Dunei () [Corola-website/Science/322405_a_323734]
-
își poate face o vizuină și de unde să-și procure hrana: păduri, zăvoaie, lunci, zone stâncoase, pajiști. Teritoriul de vânătoare al unui dihor poate ajunge la 2 km². Dihorul a fost alungat din multe zone în care trăia, datorită urbanizării, deșertificării și incendiilor forestiere, fiind ocrotit în majoritatea Europei. Principalii săi dușmani naturali sunt lupii, vulpile și viperele. O importantă cauză a mortalității în rândul dihorilor o prezintă și accidentele rutiere. Dihorul viețuiește, adesea, în cadrul comunităților umane, adăpostindu-se în clădiri
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
a este un fenomen complex de transformare treptată a unor terenuri cu soluri fertile în deșerturi, determinat de schimbările climatice (secetă puternică și prelungită) și activitățile umane (supraexploatarea terenurilor). Procesul de deșertificare poate rezulta după o evoluție seculară a climatului (ex. Sahara, între 5000-1000 î.Hr.), dar, cel mai adesea ca rezultat al activităților antropice, omul fiind autorul deșertificării. a se declanșează obișnuit ca urmare a distrugerii covorului vegetal datorită exploatării excesive, necorespunzătoare
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
de schimbările climatice (secetă puternică și prelungită) și activitățile umane (supraexploatarea terenurilor). Procesul de deșertificare poate rezulta după o evoluție seculară a climatului (ex. Sahara, între 5000-1000 î.Hr.), dar, cel mai adesea ca rezultat al activităților antropice, omul fiind autorul deșertificării. a se declanșează obișnuit ca urmare a distrugerii covorului vegetal datorită exploatării excesive, necorespunzătoare a terenurilor fertile, cultivării excesive, despăduririlor masive și suprapășunatului, diminuării rezervelor de apă (secarea râurilor și a izvoarelor de coastă), eroziunii solului de apă și vânt
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
distrugerii covorului vegetal datorită exploatării excesive, necorespunzătoare a terenurilor fertile, cultivării excesive, despăduririlor masive și suprapășunatului, diminuării rezervelor de apă (secarea râurilor și a izvoarelor de coastă), eroziunii solului de apă și vânt, destructurării și poluării solului etc. În general, deșertificarea este determinată de o supraexploatare locală, mai ales prin suprapășunat, care provoacă o agravare a eroziunilor, adâncirea apei freatice și, ca urmare, instalarea secetei (ex. bazinul mediteranean). Astfel, Mesopotamia, o zonă inițial înfloritoare, a fost transformată în deșert prin suprapășunat
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
de o supraexploatare locală, mai ales prin suprapășunat, care provoacă o agravare a eroziunilor, adâncirea apei freatice și, ca urmare, instalarea secetei (ex. bazinul mediteranean). Astfel, Mesopotamia, o zonă inițial înfloritoare, a fost transformată în deșert prin suprapășunat și despăduriri. Deșertificarea parcurge mai multe etape: reducerea și pierderea orizontului superior al solului, după care are loc o erodare a orizonturilor inferioare și pierderea cvasitotală a substanțelor organice moarte, astfel încât tot terenul este ulterior format numai din particule minerale. Deșertificarea influențează în
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
și despăduriri. Deșertificarea parcurge mai multe etape: reducerea și pierderea orizontului superior al solului, după care are loc o erodare a orizonturilor inferioare și pierderea cvasitotală a substanțelor organice moarte, astfel încât tot terenul este ulterior format numai din particule minerale. Deșertificarea influențează în mod negativ biodiversitatea, multe specii pier odată cu distrugerea habitatului lor. Pe glob are loc extinderea deșerturilor și deșertificarea terenurilor cultivate la o amploare crescândă. La scară globală, deșertificarea înaintează cu circa 50.000 km pe an. Studiile Organizației
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
a orizonturilor inferioare și pierderea cvasitotală a substanțelor organice moarte, astfel încât tot terenul este ulterior format numai din particule minerale. Deșertificarea influențează în mod negativ biodiversitatea, multe specii pier odată cu distrugerea habitatului lor. Pe glob are loc extinderea deșerturilor și deșertificarea terenurilor cultivate la o amploare crescândă. La scară globală, deșertificarea înaintează cu circa 50.000 km pe an. Studiile Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) estimează că nisipurile Saharei înaintează spre sud cu 1,5-10 km/an
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
astfel încât tot terenul este ulterior format numai din particule minerale. Deșertificarea influențează în mod negativ biodiversitatea, multe specii pier odată cu distrugerea habitatului lor. Pe glob are loc extinderea deșerturilor și deșertificarea terenurilor cultivate la o amploare crescândă. La scară globală, deșertificarea înaintează cu circa 50.000 km pe an. Studiile Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) estimează că nisipurile Saharei înaintează spre sud cu 1,5-10 km/an. Principala cauză a deșertificării este îndepărtarea vegetației. Îndepărtarea vegetației este
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
o amploare crescândă. La scară globală, deșertificarea înaintează cu circa 50.000 km pe an. Studiile Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) estimează că nisipurile Saharei înaintează spre sud cu 1,5-10 km/an. Principala cauză a deșertificării este îndepărtarea vegetației. Îndepărtarea vegetației este determinată de mai mulți factori, cum ar fi seceta, schimbările climatice, cultivarea terenurilor arabile, pășunatul excesiv și defrișarea. Vegetația are un rol important în determinarea compoziției solului. Studiile au arătat că, în multe ecosisteme
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
sunt rezultatul utilizării resurselor naturale peste un nivel de la care nu mai este cale de întoarcere (point of no return) și de la care capacitatea naturală de refacere a ecosistemului este depășită. Din acel punct degradare se accelerează și amplifică. Despădurirea, deșertificarea, eroziunea, inundațiile, incendiile și alunecările de teren sunt toate în creștere. Principiul afirmă ca fiind strigătoare la cer "actele împotriva naturii" printre care se numără tăierea de arborilor de pe versanții colinelor, carierele amenajate pe pante, evacuarea apelor uzate și a
Principiile urbanismului inteligent () [Corola-website/Science/333498_a_334827]
-
Filmul prezintă povestea unei echipe de exploratori spațiali care călătoresc printr-o gaură de vierme. În viitor, plantele agricole sunt distruse de o mână, doar porumbul mai putând fi cultivat pentru o perioadă, lucru care duce la prăbușirea civilizației și deșertificarea planetei. Fostul pilot NAȘĂ Cooper (Matthew McConaughey) se ocupă de o fermă alături de familia sa. Murphy (Mackenzie Foy), fiica de 10 ani a lui Cooper, crede că în camera sa se află o fantomă care încearcă să comunice cu ea
Interstellar: Călătorind prin univers () [Corola-website/Science/332562_a_333891]
-
Între 2017 și 2019 ultramaratonistul Andrei Gligor va alerga 2045 km la șapte dintre cele mai dificile curse de anduranță din lume, încercând să tragă un semnal de alarmă privind deșertificarea sudului țării și să mobilizeze opinia publică să se alăture unui proiect de impact pentru generațiile viitoare, Pădurea Copiilor. Totul începe la sfârșitul lunii aprilie, în Namibia, la peste 35 de grade, acolo unde se dă startul unei curse de
Românul care aleargă în 7 deșerturi pentru a împăduri România by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/102093_a_103385]
-
el s-a aventurat în cea mai dificilă cursă de până atunci - Marathon de Sables - 250 de km sub arșița deșertului saharian, în regim de autosuficiență, pe care a reușit să îi parcurgă de la prima participare. Sportivul a semnalat pericolul deșertificării suprafețelor din sudul țării, unde există doar 5% din necesarul de 20% de suprafață împădurită. El a ales să dedice cursele sale strângerii de fonduri pentru Pădurea Copiilor, cu scopul plantării și îngrijirii de noi păduri care să reechlibreze factorii
Românul care aleargă în 7 deșerturi pentru a împăduri România by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/102093_a_103385]
-
Cultivarea intensivă, folosind tehnologii care solicită la maxim potențialul pământului, ar putea afecta semnificativ suprafața agricolă fertilă, pericolul deșertificării fiind unul foarte mare. Această este părerea experților de la Syngenta România, într-o analiză privind evoluția agriculturii românești. Specialiștii afirmă că, în ultimii ani, agricultura a devenit tot mai intensivă, pe fondul creșterii numărului firmelor care activează în domeniu și
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
la nivel global", afirmă Andrei Măruțescu. Reprezentanții Syngenta spun că, în aceste condiții, este absolut necesar ca România să adopte o agricultură performantă dar și responsabilă, pentru a nu-și distruge șansele la un viitor profitabil în acest sector. Pericolul deșertificării României Agricultura folosește, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafața agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizației Națiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafață agricolă echivalentă unui
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
Națiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafață agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050, patru miliarde de oameni vor locui în țări cu deficit de apă. Nici România nu este scutită de pericolul deșertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune și deșertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea și Sudul Moldovei. Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
miliarde de oameni vor locui în țări cu deficit de apă. Nici România nu este scutită de pericolul deșertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune și deșertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea și Sudul Moldovei. Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, și 40% din suprafața agricolă se află în zone
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea și Sudul Moldovei. Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, și 40% din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare. Cauzele care au dus la deșertificare Una dintre cauzele majore care au condus la crearea premiselor deșertificării este dată de fenomenul distrugerii conștiente a calității terenurilor arabile, în special al stratului protector de sol fertil. Terenurile degradate prin eroziune, indiferent
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
și Sudul Moldovei. Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, și 40% din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare. Cauzele care au dus la deșertificare Una dintre cauzele majore care au condus la crearea premiselor deșertificării este dată de fenomenul distrugerii conștiente a calității terenurilor arabile, în special al stratului protector de sol fertil. Terenurile degradate prin eroziune, indiferent dacă este datorată explotărilor forestiere sau
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]
-
că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, și 40% din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare. Cauzele care au dus la deșertificare Una dintre cauzele majore care au condus la crearea premiselor deșertificării este dată de fenomenul distrugerii conștiente a calității terenurilor arabile, în special al stratului protector de sol fertil. Terenurile degradate prin eroziune, indiferent dacă este datorată explotărilor forestiere sau agricole, se pot reface, dar procesul este foarte lent, după cum estimează
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]