1,102 matches
-
Teun van DIJK, op. cit., pp. 364 366. 105 John Van CUILENBURG et alii , Știința comunicării, Editura Humanitas, București, 1991, p. 183. 106 John Van CUILENBURG et alii, op. cit., pp. 184-190. 107 John Van CUILENBURG et alii, op. cit., p. 186. 108 Deșteptarea, 23 decembrie 1989. 109 John Van CUILENBURG et alii, op. cit., p. 187. 110Deșteptarea, 23 decembrie 1989. 111 Deșteptarea, 23 decembrie 1989. 112 John Langshav AUSTIN, How to Do Things with Words, Harvard University Press, Cambridge,Harvard University Press Harvard University
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
1991, p. 183. 106 John Van CUILENBURG et alii, op. cit., pp. 184-190. 107 John Van CUILENBURG et alii, op. cit., p. 186. 108 Deșteptarea, 23 decembrie 1989. 109 John Van CUILENBURG et alii, op. cit., p. 187. 110Deșteptarea, 23 decembrie 1989. 111 Deșteptarea, 23 decembrie 1989. 112 John Langshav AUSTIN, How to Do Things with Words, Harvard University Press, Cambridge,Harvard University Press Harvard University PressHarvard Uh 1975. 113 John SEARLE, Les actes de langages, Editura Hermann, Paris, 1972, pp. 60-61. 114 John
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
1983) a fost ulterior revizuită prin amendamentele introduse de A.D. Smith (1986) care a reliefat continuitățile istorice prin indicarea "originilor etnice ale națiunilor", concluzia că națiunea este esențialmente un produs al epocii moderne rămâne în picioare. În al doilea rând, "deșteptarea" națională sugerează o schimbare de gestalt, un proces cvasi-instantaneu de conștientizare a realei apartenențe naționale. Într-un anumit sens, termenul de "deșteptare" lasă impresia unei subite epifanii colective, în care un întreg popor își regăsește propria identitate prin activarea conștiinței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națiunilor", concluzia că națiunea este esențialmente un produs al epocii moderne rămâne în picioare. În al doilea rând, "deșteptarea" națională sugerează o schimbare de gestalt, un proces cvasi-instantaneu de conștientizare a realei apartenențe naționale. Într-un anumit sens, termenul de "deșteptare" lasă impresia unei subite epifanii colective, în care un întreg popor își regăsește propria identitate prin activarea conștiinței naționale. Această concepție poate fi numită "doctrina revelaționismului național". Se înțelege, din argumentul desfășurat până în acest punct, că această doctrină este evident
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
popor își regăsește propria identitate prin activarea conștiinței naționale. Această concepție poate fi numită "doctrina revelaționismului național". Se înțelege, din argumentul desfășurat până în acest punct, că această doctrină este evident eronată. Departe de a fi o conversie fulger, o "re- deșteptare" subită, dezvoltarea identității naționale a fost un proces de lungă durată, greoi și anevoios, care a întâmpinat chiar rezistențe majore din partea identităților tradiționale subnaționale (religioase și confesionale, regionale, profesionale sau familiale) ce au trebuit dizolvate pentru a face loc identității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de naționalizatori în vederea impunerii în mentalul colectiv a identificării naționale. Crearea "sinelui național", înțeles ca acea parte a concepției de sine a individului derivată din apartenența la națiunea română, a fost, așadar, un proces de lungă durată și nicidecum o "deșteptare" sub forma unei revelații naționale. Facerea lui homo nationalis, în principatele române cât și aiurea, a presupus un efort susținut și investiții serioase din partea statului-națiune, care pentru a-și legitima ideologia fundațională, a fost nevoit să își populeze societățile pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt continuate cu "Fabule în versuri", cartea încheindu-se grav, într-un registru liturgic, printr-o cascadă de "Rugăciuni", secondată de "Cele zece porunci" și în cele din urmă, de cele "Șapte Taine ale Legii Nouă". Cât despre patrie, națiune, deșteptare etc., nicio referință nu este reperabilă în acest text dedicat aproape în totalitate formării sinelui religios. Chiar și Manualul de patriotism, publicat la Iași în 1829 de către Iancu Nicola (de fapt, o tălmăcire a cărții grecești cu titlul Manualul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
crescut de la aproximativ 10 procente în 1860, la 22 la sută în 1899, la 39,3 în 1912, pentru a atinge maximumul de 55,8 la sută în 1930. Conștiente de rolul pe care educația de masă îl joacă în deșteptarea spiritului național și, prin aceasta, în consolidarea culturală a noului stat românesc, autoritățile statale interbelice s-au angajat într-un proces activ de cimentare a statului prin continuarea pedagogiei naționale. Școala a fost investită politic cu funcția de creuzet al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Austria. E interesant a constata că dacoromânii, pe unde trăiesc între rase străine, câștigă mereu teren în socoteala vecinilor lor, pe când frații lor macedoneni pierd, mai cu seamă în secolul nostru, prin grecizare, un proces care va înceta poate în urma deșteptării conștiinței lor naționale. Daca macedoromânii ar fi atât de numeroși ca bulgarii sau ca grecii măcar, ieșirea lor din pasivitatea de pân - acuma n-ar rămânea, fără influență asupra cartei viitoare a Europei orientale. Dar, numeric slabi, ei vor fi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cel de-al Doilea Război Mondial. Viziunile complementare ale celor doi (un om al sudului și un new- yorkez) evocă aspecte fundamentale ale crizelor identitare ale unor personaje ce trăiesc într-o lume iluzorie, din care ieșirea printr-o finală deșteptare sau revoltă, în principiu binevenită, nu anunță nimic bun. Un detaliu demn de considerat în legătură cu crizele identitare și lumea iluzorie sus-amintite este originea poloneză a familiei lui Miller, evrei stabiliți în America cu două generații înainte de cea a lui Arthur
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a lumii vegetale din seră. Ultima secvență din Fiul pierdut, și anume "The Shape of the Fire" ("forma focului") își are continuarea și completarea poetică în următoarele două volume, Praise to the End! (slavă până la capăt!), 1951, și The Waking (deșteptarea), 1953. Slavă până la capăt! arată încă o dată influența lui Wordsworth și dorința de a încerca, până la sfârșitul vieții, să surprindă poetic reacția spontană și autentică a copilului la unitatea în diversitate a misterelor naturii. Volumul Words for the Wind (vorbe
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
independenței naționale prin cultură și implicarea adulților în viața socială și politică, prin instruire practică. În același timp, a existat o puternică mișcare de educare a categoriilor sociale lipsite de pregătire culturală, școala devenind o adevărată instituție socială, ce urmărea deșteptarea minții săteanului și îmbunătățirea stării lui materiale. Preocupările în direcția înființării unor instituții pentru educarea adulților s-au amplificat în această perioadă. Au fost organizate școli de curs primar pentru adulți, cursuri libere destinate să completeze cultura generală, școli de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
independenței naționale prin cultură și implicarea adulților în viața socială și politică, prin instruire practică. În același timp, a existat o puternică mișcare de educare a categoriilor sociale lipsite de pregătire culturală, școala devenind o adevărată instituție socială, ce urmărea deșteptarea minții săteanului și îmbunătățirea stării lui materiale. Preocupările în direcția înființării unor instituții pentru educarea adulților s-au amplificat în această perioadă. Au fost organizate școli de curs primar pentru adulți, cursuri libere destinate să completeze cultura generală, școli de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
universitar În limba maghiară (doar 76 de ani!). Dar această perioadă se va Întipări atât de puternic În conștiința elitei românești, de parcă ar fi fost vorba de secole! Într-adevăr, la fel cum măsurile de promovare a limbii germane stimulaseră deșteptarea naționalismului maghiar, cele luate În favoarea limbii maghiare Îi vor provoca pe români. Bazându-se pe argumentul că reprezintă majoritatea populației provinciei, ca și pe creșterea continuă a ponderii lor În cadrul publicului școlar, românii vor solicita mereu, În anii care vor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
discută cel mai frecvent intelectualii ardeleni ai vremii este aceea de „ocupanți ai ultimului loc”. După cum scria tot Andrei Mureșanu XE "Mureșanu" , În 1843: Groasa ceață a neștiinței atâta au desnaturat pe român, mai ales când, ridicându-se prin lumina deșteptării toate națiile În jurul nostru, de la Marea Neagră Încoace am rămas mai singuri de exemplu a vechii barbarii. Asemenea aprecieri, deși ar putea să surprindă, se integrează, de fapt, foarte bine În tendința de autovictimizare, specifică imaginii de sine a momentului. Ele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aceste imagini sunt extrem de periculoase, deoarece adorm vigilența românilor În fața inamicului național - o idee care revine frecvent În lucrarea sa de căpătâi, Istoria românilor din Dacia Superioară: Tocma și literații cei mari ai românilor, care pășiră la mijloc deodată cu deșteptarea ungurilor, cu toate că vedeau cu ochii cum se unguresc românii, nu vedeau totuși rădăcina răului, care era constituțiunea țării cea ungurească ș...ț Și Într-aceasta se Înșela foarte. Însuși Petru Maior XE "Maior" [...] zice, În renumita sa istorie, că „strălucita
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nobilă. Iar, din contră, dacă cineva Întru aceea să silește ca să pună pedică ori culturei sale, ori luminărei altei nații, lămurit arată că se află Încă și acum În vechea varvarie și greu păcătuiește Împotriva naturei, mamei tuturor. Depășind nivelul deșteptării mîndriei naționale, Școala Ardeleană reclama drepturi social politice pentru românii ardeleni, uniți și neuniți, În numele egalității de la Dumnezeu a oamenilor, indiferent de apartenența la o anumită nație. Caracterul național și umanist-iluminist al acestei mișcări este În afară de orice Îndoială. Considerînd secolul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
consecință, întârziat, volumul „Solstițiul” apărând în 1993, la Editura Plumb, care a primit, după cum se știe, premiul de debut al Asociației Scriitorilor din Iași, în anul următor ieșind și a doua carte de poeme, „Meridele”, care a primit premiul cotidianului „Deșteptarea”, pe vremea când era director Cornel Galben și redactor-șef Ioan Enache, prietenii mei foarte apropiați. Din punct de vedere editorial, totul s-a oprit aici, dar lucrul, scrierea poemelor a continuat, în momentul de față putând să-mi sortez
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
consecință, întârziat, volumul „Solstițiul” apărând în 1993, la Editura Plumb, care a primit, după cum se știe, premiul de debut al Asociației Scriitorilor din Iași, în anul următor ieșind și a doua carte de poeme, „Meridele”, care a primit premiul cotidianului „Deșteptarea”, pe vremea când era director Cornel Galben și redactor-șef Ioan Enache, prietenii mei foarte apropiați. Din punct de vedere editorial, totul s-a oprit aici, dar lucrul, scrierea poemelor a continuat, în momentul de față putând să-mi sortez
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Vasile Mălinescu, Iancu Alecsandri). Vasile Alecsandri, redactorul celor 35 de puncte ale programului din martie, afirma că a lucrat până în ultimul moment cu speranța într-o revoluție ce trebuie să asigure „naționalitatea română”. Astfel, în poezia Cătră români (mai apoi Deșteptarea României), se adresa fraților de pe tot cuprinsul pământului românesc, în vederea realizării unei Românii unite. Din păcate, însuși Vasile Alecsandri recunoștea că, „în ultimul moment", s-a găsit „într-un simplu complot împotriva lui Mihail Sturdza” . Sunt foarte multe discuții în ceea ce privește
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
nedefinit. Este însă doar o aparență, pentru că pictorița Constantina Voicu e în permanent contact cu realitatea. „Deci sânt o visătoare am reușit să rămân întotdeauna cu picioarele pe pământ.” Pentru un slujitor al artei e vitală și ireal...”(Petronela U., Deșteptarea, 21-22 oct. 1998, Bacău) Constantina Voicu - De vorbă Ulei pe pânză „Ea a ales, pentru a exprima un prea plin sufletesc, pictura naivă, artă generoasă și plină de farmec, slujită de oameni cu inima mereu tânără. Pictorița are o bogată
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
vremile și țircumstanțele acestui veac. Asemenea lui D. Obradovici care considera veacul al XVIII-lea fericit, deoarece razele învățăturii și filozofiei ajung până la granițele tătărești fabulistul bănățean scrie că: Acum au început popoarele ca din somn a se deștepta... Ideea deșteptării își face deci apariția și ea va avea, după cum vom vedea, un ecou considerabil. petru Maior era indignat la rândul său că episcopul Bob sabotează tipărirea multor plase de cărți. și asta când? Întru acest veac prea luminat! I. Budai
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ce dobândim de la dânșii. Dar lumina europeană are și un alt conținut. Efervescenței culturale generale i se asociază un puternic impuls național. Luminile Europei contribuie în mod hotărâtor la descoperirea propriei noastre identități etnico-spirituale și la ceea ce s-a numit deșteptarea sentimentului național: Razele luminilor Europei recunoștea Florian Aaron, în 1838 pătrund mai de mult în pământul acesta, deșteptară simțământul național și patriotic și aceasta începu a aduce frupturile sale cele făcătoare de bine. Concepția devine între timp un adevărat loc
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Alecsandri, un spirit luminat de razele soarelui occidental. Acest lucru se poate spune aproape despre toți marii scriitori din secolul al XIX-lea. Istoria literaturii române nu face, în felul acesta, decât să confirme o strălucită anticipație iluministă. Efectele acestei deșteptări naționale sunt fecunde și adânci. Conștiința românească își descoperă noi necesități și obiective spirituale, cu profunde urmări culturale și ideologice: reabilitarea și emulația europeană, depășirea stării de subdezvoltare, dorința de integrare și, poate mai mult decât toate acestea, recunoașterea, validarea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ne deșteaptă înțeleptul Apollo și pre noi, să ne îndeletnicim a sprijini din sânul Sciințelor, darurile visteriilor sale. prin urmare, când iluminiștii români încep să spună că Europa cere, spiritul lor este orientat și stimulat tocmai de acest ideal de deșteptare, progres și luminare. Metodă în același timp foarte eficace de incitare a spiritului românesc la creație, care-și precizează în felul acesta obiectivul prioritar și esențial. Se pune problema adoptării alfabetului latin? Vasile Gergely de Csokotis aduce și acest argument
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]