23,803 matches
-
atât de aproape încât spaima devenise stăpână fără vreo crâcnire. Soarele scurs din cercul lui topea pământul și truditorii lui. Galbenul devenise roșu, verdele ajunsese galben ars și parcă o umbră a morții inspecta ceea ce a mai rămas din suflare. Dealurile se sfărâmau pe uscat și țărna lor gălbuie se prăvălea spre vale fără vreo remușcare. Împrăștierea asta durea și rănea inimi. Nu va mai fi lut pentru oale, nu va mai fi lut... Au crăpat sărăturile și încovoierea cojilor gri
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1438935235.html [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
atât de aproape încât spaima devenise stăpână fără vreo crâcnire. Soarele scurs din cercul lui topea pământul și truditorii lui. Galbenul devenise roșu, verdele ajunsese galben ars și parcă o umbră a morții inspecta ceea ce a mai rămas din suflare. Dealurile se sfărâmau pe uscat și țărna lor gălbuie se prăvălea spre vale fără vreo remușcare. Împrăștierea asta durea și rănea inimi. Nu va mai fi lut pentru oale, nu va mai fi lut... Referință Bibliografică: Arsita impovararii / Lilioara Macovei : Confluențe
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1438935235.html [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
TOAMNA MEA, DE UNDE VII? Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1364 din 25 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului toamna mea, de unde vii? ceas de cumpănă ne-ncearcă peste anul de răscruce, fuge timpul, fuge, fuge, mă opresc în deal la cruce, ostenit fără de zare, rătăciri de dor amare, și cutreier și mă-nchin peste-un cer plin de senin, căci aș vrea să fiu un altul să pătrund mereu înaltul, viața ca să-mi fie vis cum o soartă mi-
TOAMNA MEA, DE UNDE VII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1411622779.html [Corola-blog/BlogPost/353163_a_354492]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NOAPTE DE TOAMNĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Toamna a jerfit altarul Pomilor cu frunză deasă Într-o lacrimă de ploaie A promis că o să iasă Urcă dealul pân' la strungă Și doinește iar cu foc, Dintr-un fluier curge seara Și un fir de busuioc. Vântul trece fără milă Când e liniștea mai plină Și zburlește iarba arsă Ce din somn a fost întoarsă, Ceru-și pune
NOAPTE DE TOAMNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1447271280.html [Corola-blog/BlogPost/384708_a_386037]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > COLINDUL COLȚULUI DE PÂINE Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 2173 din 12 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului COLINDUL COLȚULUI DE PÂINE E miez de iarnă și străbat din deal colinzi duioase Iar geamurile strălucesc și-s, astăzi, luminoase, E hârjoneală pe drumeaguri, e ziua de Crăciun, Și orișice creștin dorește să pară azi mai bun. E sărbătoare peste sat dar lângă o portiță O bătrânică firavă, cu ochii de
COLINDUL COLȚULUI DE PÂINE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1481542171.html [Corola-blog/BlogPost/381667_a_382996]
-
pus întotdeauna la dispoziție mijloacele de transport, indiferent de acțiunea și locul de desfășurare. Serviciile municipalității au intervenit că și parteneri când a fost vorba de ridicarea resturilor menajere în acțiunile noastre de ecologizare în zone precum Priseaca și Mănăstirea Dealu, cu logistică și tot felul de materiale, (pensule, vopsele, saci menajeri etc.) cazul Parcului Chindia, apoi spații, săli și echipamente de sonorizare pentru spectacolele umanitare. Primarul Gabriel Boriga a răspuns întotdeauna pozitiv și s-a implicat alături de noi ori de câte ori a
LA TÂRGOVIŞTE FUNCŢIONEAZĂ CEL MAI PUTERNIC CENTRU “EUROPE DIRECT” DIN ROMÂNIA de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_targoviste_functioneaza_cel_mai_p_cristi_iordache_1327722301.html [Corola-blog/BlogPost/360711_a_362040]
-
DIMINEȚII Și se-oglindește-n cerul senin și diafan, ATUNCI pădurea-și țipă bucuria vieții Și primăvara-și prinde perle în mărgean. Când soarele răsare din râul de cristal, Clipocind prin apa-i zglobie de smarald, ATUNCI privighetoarea cântă pe luncă și deal Și te-ademenște pâinea cu mirosu-i cald. Când soarele răsare de sub deal, prin vie, Aburind a ploaie și a cânt de prima vară, ATUNCI să-ți prinzi în păr parfum de iasomie, Să intri în LUMINĂ și să iubești iară. Când
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
bucuria vieții Și primăvara-și prinde perle în mărgean. Când soarele răsare din râul de cristal, Clipocind prin apa-i zglobie de smarald, ATUNCI privighetoarea cântă pe luncă și deal Și te-ademenște pâinea cu mirosu-i cald. Când soarele răsare de sub deal, prin vie, Aburind a ploaie și a cânt de prima vară, ATUNCI să-ți prinzi în păr parfum de iasomie, Să intri în LUMINĂ și să iubești iară. Când soarele dansează prin florile de câmp, Furând sărutul lor de gingașe
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
-și țipă bucuria viețiiși primăvara-și prinde perle în mărgean. Când soarele răsare din râul de cristal, Clipocind prin apa-i zglobie de smarald, ATUNCI privighetoarea cântă pe luncă și dealși te-ademenște pâinea cu mirosu-i cald.Când soarele răsare de sub deal, prin vie,Aburind a ploaie și a cânt de prima vară,ATUNCI să-ți prinzi în păr parfum de iasomie,Să intri în LUMINĂ și să iubești iară.Când soarele dansează prin florile de câmp,Furând sărutul lor de gingașe
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
mare neprietenoasă, cu valuri rebele, înspumate, ce se loveau cu tărie de corpul din fibră de sticlă al bărcii mele. Speram să nu se întâmple așa și cu Iașul. Să fiu întâmpinat cu aceeași răceală și umezeală. Acum eram printre dealurile Vasluiului și ceața stătea agățată de ramurile plopilor de pe marginea căii ferate, spălând ghemotoacele de vâsc atârnate ca niște cuiburi de ciori de crengile golașe. Erau atât de multe, încât mi-aș fi dorit să le fotografiez dacă era posibil
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471927209.html [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
vremurile când pe aceste meleaguri marele Ștefan apăra cu sabia, dreptul de moștenire a neamului românesc și dreptul la iubire a pământului străbun. Spiritul marelui voievod și al lui Eminescu, va veghea dea lungul anilor asupra celor ce poposesc în Dealul Copoului, sub teiul secular, marcându-i definitiv cu acele sentimente înălțătoare, cântate atât de măiestru de către poetul fără de seamăn, sentimentul de iubire. Atâta timp cât teiul va pulsa de viață, sub coroana sa măreață, mereu se va naște o nouă dragoste, iar
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471927209.html [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
GEORGETA RESTEMAN - FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 867 din 16 mai 2013 Toate Articolele Autorului ÎN NOPȚI DE PRIMĂVARĂ Semeț, la tâmpla serii, amurgul se-nroșește Mantia-și trece-n grabă pe creasta unui deal La poale, crude ierburi și pacea ce domnește Răzbate lin spre crânguri un plânset de caval Străpunge liniști scurse din cerul primenit Cu ploi de năzuințe. Se zbat în noi, trudind, Dorințe, temeri, gânduri... Cireșii-au înflorit. Ninsori de floare
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_florilegiu_georgeta_resteman_1368700542.html [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
jucăușe Prin ramuri înverzite cântându-și tanic dor Și-un rai de prospețime cu iriși-căldărușe Ostrov de lăcrimioare, bujori făcând amor Cu fluturi albi ce-și poartă aripile gingașe În feciorelnic dans pe jarul din petale... Sub poale apusene, cu dealuri buclucașe Ghirlande de verdeață înalță osanale Spre Demiurg, stăpânul luminii prin ponoare. Minuni se scaldă-n ierburi în strai multicolor Smerit, se-apleacă codrul, miresme-nrobitoare Plutesc sfindând azurul... și-n pacea din pridvor Tresar mușcate-aprinse, purtând iubiri în nuri, Vise
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_florilegiu_georgeta_resteman_1368700542.html [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 109 din 19 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului (Iubitului meu tată, Ilie Voican) Ruginită-i frunza viței Sub al brumei cojocel, Noi în Deal, la crâșma Miței, Mai gustăm un tulburel. Bun mai este și înțeapă... Limba-n gură o dezleagă; Unii zic: „Să nu bei apă! Dacă vrei bine să-ți meargă.” Și ce gust, plin de arome, Se revarsă de la cramă!... Și
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
plină, În zăvoi vreau să mă duc; Unde, unde-mi ești copilă? Vino să mă vezi...cum sunt. Mă-ndrept spre crâșma veche, Merg atent, pășesc discret; Mi se pare că-n ureche... Nenea Chirea cântă-ncet: La fântâna de la Dealul, Unde-mi adăpam eu calul, Nu cu apă, ci-i dam vin... Ș-mi luam merele din sân De la mândra bălăioară - Care m-a iubit aseară... La Mița în cârciumioară; Lina nu a vrut să-mi ceară Nici cercei, nici
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
de fecioară; N-aș mai bea un strop de apă, De m-ai picura cu ceară! Căci din nou pe trei corzi zice, Dor de codru-mi-e-a-pleca; Chirea cântă: „Măi voinice, Sus pe munte-i mândra ta.” Coarda groasă iar vibrează, Dealurile plâng și ele... Și Oltețu-mi lăcrimează - Murmurând în pietricele. V Trag cortina ca pe-o spumă, Totu-i viu ca altă dată: Amintirea de-i postumă, Crâșma n-o uiți niciodată. Viața, uneori, e-o glumă, Dar ne-a-nveselit cândva; Mulți
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
de viață, de puritate și frăgezime, de renaștere și rodire. Localitatea Pârscov este situată de-a lungul șoselei Buzău-Brașov și al râului Buzău, într-un spațiu atractiv atât prin aspectul natural, cât și material și cultural, protejat și înfrumusețat de dealurile Măgura. Zona este presărată cu obiective turistice remarcabile: mânăstirile Ciolanu, Rătești, schiturile rupestre de la Bozioru etc. Unul din obiectivele turistice emblematice pentru cultura localității Pârscov este Casa Memorială „Vasile Voiculescu” situată pe partea stângă a șoselei, în apropierea locului unde
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492946833.html [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
pare o casă tradițională cu prispă de lemn, veche și solidă totodată. În curtea casei câteva elemente alcătuiesc un univers specific familiei scriitorului și zonei: câțiva pomi, arbuști și câteva flori dau viață peisajului, o expoziție de cruci adunate de pe dealurile din jur leagă prezentul de trecut, viața materială de cea spirituală, efemerul de etern, un spațiu dreptunghiular înconjurat de un gard de piatră amintește de stupina familiei. Cea mai atrăgătoare este statuia scriitorului aflată chiar în fața casei, operă a sculptorului
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492946833.html [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
religioasă care i s-a făcut în familie, de datinile și obiceiurile din viața colectivității și de natura încojurătoare. Jocul lui preferat a fost de-a biserica și memorabilă a rămas pentru el ziua în care a cules flori de pe dealul din jur și le-a dus la biserică pentru a fi sfințite. Obiectele din casa memorială vin să completeze informația existentă despre viața și activitatea lui. Pe lângă expozițiile de documente referitoare la viața și la activitatea autorului, cărți care i-
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492946833.html [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
în lacrimi: Să pot zbura pe trei zile la Iași tare aș veni. Dar mai mult de trei zile n-aș avea, pentru că eu nu am vacanță, ci trebuie să trag ca și catarii, greu la vale și greu la deal". 1882-02-28 "Nu voi iubi niciodată o altă femeie" îi scrie Veronicăi Micle. 1882-04-01 Veronica îi scria lui Eminescu " Mă bucur foarte mult ca fierul iodat îți face așa de bine și eu am luat două sute de pastile însă cred că
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1464077641.html [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
legeni, codrule? (Muzică: Gheorghe Scheletti, Solo: Soprana Alexandra Tarniceru); 2. Somnoroase pasarele (Muzică: Tudor Flondor, Solo: Tenor Narcis Brebeanu); 3. Rugăciune (Muzică: Ionel Teodorescu); 4. La mijloc de codru des (Muzică: Paul Constantinescu, Pian: prof. Florin Seusan); 5. Sară pe deal (Muzică: Vasile Popovici). 6. Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie (Muzică: Cornel Trailescu, Solo: mezzosoprana Emanuela Păscu); La manifestare au participat figuri emblematice ale culturii noastre de astăzi, membri ai Academiei Române, cadre universitare dar și tineri valoroși care au
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intalnire_la_palat_elena_armenescu_1358355260.html [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
legeni, codrule? (Muzică: Gheorghe Scheletti, Solo: Soprana Alexandra Tarniceru); 2. Somnoroase pasarele (Muzică: Tudor Flondor, Solo: Tenor Narcis Brebeanu); 3. Rugăciune (Muzică: Ionel Teodorescu); 4. La mijloc de codru des (Muzică: Paul Constantinescu, Pian: prof. Florin Seusan); 5. Sară pe deal (Muzică: Vasile Popovici). 6. Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie (Muzică: Cornel Trailescu, Solo: mezzosoprana Emanuela Păscu); La manifestare au participat figuri emblematice ale culturii noastre de astăzi, membri ai Academiei Române, cadre universitare dar și tineri valoroși care au
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intalnire_la_palat_elena_armenescu_1358355260.html [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
se lăsa înghițită de el, și, în biruințele de zi de zi, poetul Renata Verejanu a creat o poezie filosofică, modernă, bogată în metafore inedite și originale... De unde găsește poetul Renata Verejanu aceste metafore? R.V. ... Poate că de la cele șapte dealuri de granit, acoperite cu o pădure de salcâmi, sus pe care e așezat satul de baștină, le-am deprins pe toate: și curajul, și dragostea de frumos. La o privire mai profundă exegeții pot descoperi poeme pline cu metafore precum
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1416957629.html [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
pentru valorificarea culturii, a tradițiilor. În județul Vâlcea am început să caut vechi izvoare culturale, iar Țara Loviștei, unde am avut prima catedră, a fost adevărata Universitate, locurile fiind încărcate de istorie. Aici s-au dat luptele de la Posada, pe Dealul Cetățeanu" mărturisea scriitorul. Debutul său ca scriitor a fost în anul 1957, în ziarul regional de Argeș „Secera și Ciocanul". „Acolo am scris primul articol despre hora satului din Teiuș, iar prima carte, Folclor în Țara Loviștei-Racovița , am publicat-o
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_costea_marinoiu.html [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
făcut, dar niciodată Ursu nostru nu pleca haimana, lăsându-și casa de izbeliște, ci doar atunci când știa el că poate să o facă, prevenind, parcă, orice risc. Se descurca tot timpul, găsindu-și oportunitățile potrivite de a ieși în cercetarea dealurilor împădurite din-prejurul orășelului său, făcându-se cunoscut, cu atenție și supunere totală, tuturor locuitorilor, pe care cred că-i și cunoștea deja pe toți. Cu toate acestea, la Ursu, treaba casei era treabă, exclus fiind a lipsi de la programul ce
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/_ursu_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1339269406.html [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]